Între Turcia lui Erdoğan și America mandatelor Obama și Trump a existat un permanent secret al lui Polichinelle (adică o taină cunoscută de toată lumea) și anume acela că relaționarea bilaterală nu a fost ocolită de divergențe, contradicții și momente de tensiune.

La cinci săptămâni de la instalarea sa oficială în Biroul Oval, președintele Joe Biden a reținut atenția prin două mișcări în sfera relațiilor externe făcute în mai puțin de o zi.
Prima, un raid de bombardament care a avut drept ținte amplasamentele unor miliţii armate pro-iraniene desfășurate la frontiera estică dintre Siria și Irak.
A doua, s-a materializat într-o convorbire telefonică pe care președintele a inițiat-o și a avut-o cu suveranul Arabiei Saudite, regele Salman Bin Abdel Aziz Al-Saud.

În perioada 3-5 februarie 2021 s-a desfășurat, la Geneva, „forumul libian pentru dialog politic”, considerat - prin rezultatele obținute și perspectivele deschise - un punct major de cotitură spre pace și conciliere într-o țară care se află la capătul unui deceniu de „revoluție” sângeroasă și distrugătoare.

La 11 februarie 2011, crivățul „primăverii arabe” ajungea în Yemen, după ce, în Tunisia și Egipt măturase din fotoliile puterii două regimuri gerontocratice și despotice.
Ca și în alte state arabe cuprinse de jocul de domino al „primăverii arabe”, yemeniții au alungat dictatura pentru a trece direct și pustiitor într-un război civil care, la vârsta de 10 ani, nu dă semne că s-ar apropia de orizontul păcii și al revenirii la viață.

În ianuarie 2015, Statul Palestina a aderat la Tratatul de la. Pe această bază a solicitat Tribunalului deschiderea unei anchete asupra situației din teritoriile ocupate de Israel în anul 1967 și urmărirea penală a eventualelor delicte de război și crime împotriva umanității comise de Israel cu începere din 2014.
La 5 februarie 2021 judecătorii tribunalului de la Haga au decis că jurisdicția teritorială a Curții include și teritoriile ocupate de Israel în 1967.

Articolul este disponibil momentan doar în limba engleză

Din partea editorului

După decizia unilaterală a fostului președinte Donald Trump de a retrage semnătura Americii de pe „Acordul nuclear” convenit în 2015 sub denumirea de „Joint Comprehensive Plan of Action – JCPOA”, conflictul dintre SUA și Iran are o miză majoră, care impune adoptarea unor decizii critice și rapide de detensionare și aceasta din mai multe considerente.

Articolul este disponibil momentan doar în limba engleză

Materialul este disponibil momentan doar în limba engleză