Federația Rusă continuă activitățile de spionaj pe teritoriul european.

Știri privind comasarea trupelor rusești în apropierea Ucrainei au reprezentat subiectele principale ale mass-media internațională încă din octombrie. Evenimentele au dat naștere numeroaselor declarații ale liderilor Uniunii Europene și NATO, cu privire la amenințările reprezentate de iminența unei invazii rusești în Ucraina.

Mass-media occidentală a publicat recent informații referitoare la comasarea de trupe rusești la granița cu Ucraina (Kiev Post, 31 octombrie a.c.), aspect care a generat o serie de speculații referitoare la faptul că Moscova ar încerca să soluționeze problema ucraineană prin uz de forță.

Extinderea NATO și intenția Federației Ruse de protejare a „vecinătății apropiate” în Europa reprezintă coeficienții geopolitici ai unui joc cu sumă nulă.
Federația Rusă nu vrea ca statele riverane Mării Baltice și Mării Negre care au făcut parte din blocul comunist, să fie transformate în „state-tampon” de către NATO.

Cooperarea militară trilaterală a început în 2017 și deține toate elementele necesare să devină semnificativă, pe termen lung, pentru cele trei state din estul Mării Mediterane. În plus, SUA sprijină puternic toate cele trei state și a transmis un semnal clar Ankarei să nu provoace un conflict în regiune.

Deși, de-a lungul existenței Uniunii Europene au fost numeroase tentative de punere în dezbatere a subiectului apărării europene autonome, care să asigure Uniunii o dependență redusă de Alianța Atlanticului de Nord, până în prezent nu se poate discuta despre o apărare europeană comună reală. Astfel, apărarea europeană este asigurată în continuare de Alianță iar relevanța legăturii transatlantice devine mai importantă ca oricând după 1990, ca urmare a amenințărilor din sud și est cărora comunitatea euroatlantică, inclusiv Uniunea Europeană, trebuie să le facă față.