Răspunsul coordonat al Uniunii Europene la amenințările și crizele multiple a venit în sprijniul statelor membre puternic afectate, confruntate pe plan intern cu tensiuni și frământări. Solidaritatea și coeziunea au reprezentat principalii piloni pe baza cărora UE a construit o abordare comună la nivelul blocului comunitar, aspect care a reprezentat totodată o reală provocare în privința ajungerii la un numitor comun. Dificultatea obținerii unei poziții comun agreate de către statele membre a întârziat de cele mai multe ori reacția UE. Pandemia de COVID-19 instituie un nou moment de cotitură în istoria UE, într-un context politic, economic și social în care este imperativă adoptarea unor măsuri care să vizeze cu precădere consolidarea solidarității și coeziunii la nivel european.

Extinderea puterii președintelui Erdroğan, împreună cu adâncirea dezechilibrului puterilor în stat, au îndepărtat și mai mult Turcia de perspectiva unei aderări la Uniunea Europeană. Derapajele regimului de la Ankara au accentuat plasarea Turciei pe o traiectorie iliberală și au dus la suspendarea temporară a procesului de aderare la UE, în pofida rolului important îndeplinit de Turcia în gestionarea fluxurilor de refugiați.

În contextul pandemiei de COVID-19, lucrătorii transfrontalieri și sezonieri au fost din nou expuși la practici care au eludat regulile europene și naționale. Pentru a limita încălcarea drepturilor lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, Parlamentul European a adoptat, pe 19 iunie, Rezoluția inițiată de membrii grupului Renew Europe, cu scopul a oferi un cadru de siguranță pentru prestarea de servicii.

Într-un ritm accelerat, pandemia de COVID-19 a generat o multitudine de amenințări asupra rezilienței blocului comunitar, Uniunea Europeană fiind nevoită să se adapteze rapid noilor provocări. Criza economică, socială și politică reprezintă un nou moment important pentru a testa solidaritatea și coeziunea la nivel european.

Din partea editorului

Necesitatea de a respecta distanța fizică pe durata pandemiei de COVID-19 a readus în prim-plan problematica privind facilitarea accesului mediul online. Conștientizarea oportunităților și amenințărilor existente în mediul online reprezină, în continuare, o dimensiune importantă pentru valorificarea potențialului pe care îl oferă digitalizarea.

Pandemia de COVID-19 plasează statele membre și instituțiile Uniunii Europene în postura de a regândi modul în care au fost gestionate resursele pentru a atenua, pe cât posibil, criza economică, socială și politică apărută în contextul aplicării măsurilor de prevenție. Simultan, reacția statelor membre și a UE evidențiază, de fapt, apartenența la valorile și principiile care constituie fundamentul construcției europene.

Într-un context geo-politic marcat de numeroase frământări, conturarea politicii externe în raport cu provocările actuale la nivel european și global ne oferă o perspectivă pentru a înţelege poziţia României pe scena internaţională. Analiza realizată de ministrul de externe, Bogdan Aurescu, permite o înţelegere de ansamblu asupra obiectivelor urmărite de statul român pe plan regional, continental și global.

George Vișan, analist politic, publicist și coordonator al programului de securitate și apărare națională al Romania Energy Center, a făcut o analiză profundă asupra modului în care este percepută problematica discriminării rasiale în context electoral, într-un interviu acordat pentru Pulsul Geostrategic.

La 10 iunie 2020 s-au împlinit 20 de ani de când fostul preşedinte al Siriei Hafez Al-Assad a încetat din viaţă, la capătul unei guvernări de aproape 30 de ani încheiată prin investirea în demnitatea supremă în stat a fiului său, Bashar Al-Assad.
Astăzi, comemorarea dispariţiei fostului lider sirian marchează, cronologic, trecerea a 20 de ani de guvernare a lui Bashar Al-Assad, care înseamnă şi împlinirea a 50 de ani de supremaţie a clanului Al-Assad la conducerea Siriei - cea mai longevivă între toate regimurile gerontocratice ale istoriei moderne a Mashreqului şi Maghrebului arab.