Pandemia de COVID-19 a adus noi provocări care impun o nouă reflecție cu privire la dezvoltarea sănătoasă a diferitelor sectoare din economie. Post-pandemie, perspectivele asupra apariției unei crize economice și sociale, plasează statele afectate în ipostaza de a lua măsuri cu un puternic impact în societate.

Pandemia de coronavirus, scăderea prețurilor petrolului și iminența unei crize economice globale pot afecta cursul negocierilor vizând soluționarea conflictului ruso-ucrainean din estul Ucrainei

Alegerile prezidențiale americane suscită un puternic interes pe plan global, datorită implicațiilor economice, politice și sociale. Perspectiva realegerii lui Donald Trump, într-o lume schimbată de pandemia de Coronavirus, ridică numeroase semne de întrebare.
În interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Pulsul Geostrategic, profesorul Dan Pavel a analizat perspectivele şi provocările reprezentate de confruntarea dintre Donald Trump și Joe Biden

Din partea editorului

Serbia nu înlocuiește Occidentul ca partener principal şi orice volum de asistență chinezească în combaterea coronavirusului nu va schimba aceasta.

Se preconiza ca anul 2020 să fie marcat de tensiuni politice. În timp ce aștepta alegerile generale din noiembrie, America se pregătea pentru o competiție tensionată, al cărei rezultat era considerat decisiv, în contextul confruntărilor din ultimii zece ani dintre populiști și liberali.

De la începutul acestui an, satul nostru global îşi trăieşte cotidianul individual şi comunitar sub semnul unui teribil flagel numit „Coronavirus” sau „COVID–19”. Plecat, în registrul geografic, din oraşul chinez Wuhan, fenomenul a ajuns, cu rapiditate, la dimensiunea pandemiei universale, instituită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii la 11 martie.

Pentru regiunea Orientului Mijlociu, agenda politică a anului trecut a fost copios dominată de redundanta paradigmă numită „afacerea secolului”. Un titlu promiţător pentru noua iniţiativă lansată de preşedintele Donald Trump care, renunţând la mai vechile planuri americane de construcţie a „noului” sau „marelui” Orient Mijlociu (lansat şi acesta, în anul 2000, de către fostul secretar de stat Condoleeza Rice), îşi propunea un obiectiv pe cât de „modest”, pe atât de dificil şi complex - cel al soluţionării definitive şi durabile a conflictului palestiniano-israelian.

Apariţia şi răspândirea fulminantă a COVID-19 a bulversat întreaga lume. Văzut iniţial ca un fenomen local la nivelul provinciei Wuhan sau, în cel mai rău caz, la nivelul Chinei, a ajuns ca în mai puţin de două luni să devină o problemă globală.

Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, ”Kosovo”, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și, uneori, Croația și Slovenia) reprezintă o regiune din Europa care se străduiește (cel puțin la nivel declarativ!) să împărtășească valorile europene și să intre în marea ”familie europeană” reprezentată de Uniunea Europeană (UE), dar se confruntă cu o serie de provocări. Această situație nu este o noutate, Balcanii de Vest reprezentând, ca și Balcanii, în general, o regiune cu caracteristici specifice și care a știut să pună la încercare întreaga lume, iar asta nu o dată