La începutul lunii august, miniștrii afacerilor externe ai Egiptului și Greciei au semnat, la Cairo, un acord asupra unui plan preliminar privind granițele maritime dintre cele două state mediteraneene.
Harta care a fost pusă la dispoziția publicului la momentul anunțului arăta că acordul era, de fapt, doar parțial și fără detalii esențiale.

Articolul de față își propune să prezinte cadrul juridic al relațiilor comerciale dintre România și Coreea de Sud, așa cum există în prezent, aducând în perspectivă principalele acte normative care reglementează aceste raporturi juridice, dar și ultimele investiții realizate prin cooperarea celor două state. Astfel, în cele ce urmează vom prezenta atât situația juridică a raporturilor comerciale existente, cât și evoluția investițiilor coreene pe piața românească și situația schimburilor comerciale între România și Republica Coreea.

Materialul este disponibil momentan doar în limba engleză

Tragedia care, în fatidica zi de 4 august a.c., a însângerat Beirutul şi, prin el, întreaga ţară a cedrilor nu s-a întâmplat prin voinţa unei predestinări duşmănoase, după cum nu a fost nici împlinirea vreunui blestem moştenit din vremurile profetice

Apropierea de Uniunea Europeană şi lansarea Parteneriatul Estic au avut un impact pozitiv asupra dezvoltării și modernizării Republicii Moldova. Uniunea Europeană este cel mai important donator și partener pentru Republica Moldova. Liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni, care călătoresc în statele UE, a însemnat începutul unei apropieri nu doar fizice, dar și moral-spirituale de valorile UE.

Semnarea Actului Final de la Helsinki, la 1 august1975, a fost un triumf istoric al cooperării între Est și Vest într-o epocă a Războiului Rece, devenind un document emblematic în istoria modernă a securității europene, document fondator al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE), transformată ulterior în OSCE. Reușita a fost posibilă datorită eforturilor diplomatice, inclusiv sau îndeosebi ale diplomaților români, care, alături de colegii lor din 34 de țări din Europa, Asia și America, au contribuit la conceperea, negocierea și redactarea documentului.

Prin intensitatea, extinderea și caracterul excepțional, pandemia de COVID-19 a acaparat agenda publică la nivel global și a modificat în mod considerabil orizontul de așteptare în privința raportului stat-cetățean. Cu precădere, intervenția autorităților a devenit indispensabilă la nivel local, național, regional și (în mod special) la nivel supranațional, în situația în care cetățeanul nu dispune de resursele necesare pentru a atenua, prin acțiuni individuale, efectele pandemiei de COVID-19 asupra nivelului de trai.

Materialul este disponibil momentan doar în limba engleză

Pasul în spate – perceput – al SUA din rolul de lider global, coroborat cu rivalitatea în creștere dintre aceasta și China, revanșismul Rusiei, implicațiile Brexit etc. amplifică incertitudinile și complexitatea unui mediu internațional dominat, în această perioadă, de pandemia de COVID-19. În acest context, multe state europene și UE în ansamblu se confruntă și cu probleme de securitate decurgând din politicile și tacticile de propagandă-influențare la care sunt supuse din partea unor puteri precum Rusia.

Au trecut câteva luni de la apariția primelor cazuri, care au dus la declanșarea pandemiei de COVID-19, generând o serie de acțiuni pe plan național și internațional.
O.N.U. a lansat un plan global în valoare de două miliarde dolari, pentru combaterea COVID-19 în unele dintre cele mai vulnerabile țări din lume.