În contextul pandemiei de COVID-19, lucrătorii transfrontalieri și sezonieri au fost din nou expuși la practici care au eludat regulile europene și naționale. Pentru a limita încălcarea drepturilor lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, Parlamentul European a adoptat, pe 19 iunie, Rezoluția inițiată de membrii grupului Renew Europe, cu scopul a oferi un cadru de siguranță pentru prestarea de servicii.

Într-un ritm accelerat, pandemia de COVID-19 a generat o multitudine de amenințări asupra rezilienței blocului comunitar, Uniunea Europeană fiind nevoită să se adapteze rapid noilor provocări. Criza economică, socială și politică reprezintă un nou moment important pentru a testa solidaritatea și coeziunea la nivel european.

Din partea editorului

Necesitatea de a respecta distanța fizică pe durata pandemiei de COVID-19 a readus în prim-plan problematica privind facilitarea accesului mediul online. Conștientizarea oportunităților și amenințărilor existente în mediul online reprezină, în continuare, o dimensiune importantă pentru valorificarea potențialului pe care îl oferă digitalizarea.

Pandemia de COVID-19 plasează statele membre și instituțiile Uniunii Europene în postura de a regândi modul în care au fost gestionate resursele pentru a atenua, pe cât posibil, criza economică, socială și politică apărută în contextul aplicării măsurilor de prevenție. Simultan, reacția statelor membre și a UE evidențiază, de fapt, apartenența la valorile și principiile care constituie fundamentul construcției europene.

Într-un context geo-politic marcat de numeroase frământări, conturarea politicii externe în raport cu provocările actuale la nivel european și global ne oferă o perspectivă pentru a înţelege poziţia României pe scena internaţională. Analiza realizată de ministrul de externe, Bogdan Aurescu, permite o înţelegere de ansamblu asupra obiectivelor urmărite de statul român pe plan regional, continental și global.

George Vișan, analist politic, publicist și coordonator al programului de securitate și apărare națională al Romania Energy Center, a făcut o analiză profundă asupra modului în care este percepută problematica discriminării rasiale în context electoral, într-un interviu acordat pentru Pulsul Geostrategic.

La 10 iunie 2020 s-au împlinit 20 de ani de când fostul preşedinte al Siriei Hafez Al-Assad a încetat din viaţă, la capătul unei guvernări de aproape 30 de ani încheiată prin investirea în demnitatea supremă în stat a fiului său, Bashar Al-Assad.
Astăzi, comemorarea dispariţiei fostului lider sirian marchează, cronologic, trecerea a 20 de ani de guvernare a lui Bashar Al-Assad, care înseamnă şi împlinirea a 50 de ani de supremaţie a clanului Al-Assad la conducerea Siriei - cea mai longevivă între toate regimurile gerontocratice ale istoriei moderne a Mashreqului şi Maghrebului arab.

La 24 mai 2020, a doua zi după Sabbat, a început procesul intentat premierului israelian în funcţie, Benjamin Netanyahu, în baza hotărârii emise de procurorul general al Israelului, Avichai Mandelblit.
Netanyahu are motive de îngrijorare, căci procesul nu va fi nici uşor şi nici expeditiv, putându-se întinde pe parcursul a mai multor luni sau chiar ani.

De aproape trei ani, guvernul maghiar a încercat să folosească Organizația Atlanticului de Nord (NATO) și unele instituții din cadrul Uniunii Europene (UE) pentru a determina Ucraina să legifereze anumite drepturi pentru comunitatea maghiară din Ucraina Carpatică.
Kievul și Budapesta au lansat un efort pentru a-și soluționa neînțelegerile privind impactul legislației ucrainene referitoare la limbă și educație asupra minorității naționale maghiare din provincia Ucraina Carpatică.