Din partea editorului

Serbia nu înlocuiește Occidentul ca partener principal şi orice volum de asistență chinezească în combaterea coronavirusului nu va schimba aceasta.

Se preconiza ca anul 2020 să fie marcat de tensiuni politice. În timp ce aștepta alegerile generale din noiembrie, America se pregătea pentru o competiție tensionată, al cărei rezultat era considerat decisiv, în contextul confruntărilor din ultimii zece ani dintre populiști și liberali.

De la începutul acestui an, satul nostru global îşi trăieşte cotidianul individual şi comunitar sub semnul unui teribil flagel numit „Coronavirus” sau „COVID–19”. Plecat, în registrul geografic, din oraşul chinez Wuhan, fenomenul a ajuns, cu rapiditate, la dimensiunea pandemiei universale, instituită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii la 11 martie.

Pentru regiunea Orientului Mijlociu, agenda politică a anului trecut a fost copios dominată de redundanta paradigmă numită „afacerea secolului”. Un titlu promiţător pentru noua iniţiativă lansată de preşedintele Donald Trump care, renunţând la mai vechile planuri americane de construcţie a „noului” sau „marelui” Orient Mijlociu (lansat şi acesta, în anul 2000, de către fostul secretar de stat Condoleeza Rice), îşi propunea un obiectiv pe cât de „modest”, pe atât de dificil şi complex - cel al soluţionării definitive şi durabile a conflictului palestiniano-israelian.

Apariţia şi răspândirea fulminantă a COVID-19 a bulversat întreaga lume. Văzut iniţial ca un fenomen local la nivelul provinciei Wuhan sau, în cel mai rău caz, la nivelul Chinei, a ajuns ca în mai puţin de două luni să devină o problemă globală.

Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, ”Kosovo”, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și, uneori, Croația și Slovenia) reprezintă o regiune din Europa care se străduiește (cel puțin la nivel declarativ!) să împărtășească valorile europene și să intre în marea ”familie europeană” reprezentată de Uniunea Europeană (UE), dar se confruntă cu o serie de provocări. Această situație nu este o noutate, Balcanii de Vest reprezentând, ca și Balcanii, în general, o regiune cu caracteristici specifice și care a știut să pună la încercare întreaga lume, iar asta nu o dată

Într-un context geopolitic instabil, cu tensiuni din ce în ce mai puternice pe arena internațională, procesul de reformare al Uniunii Europene, în context post-Brexit, nu poate neglija modul în care statele membre își propun să se raporteze la dimensiunea securităţii şi apărării.

Cooperarea militară trilaterală a început în 2017 și deține toate elementele necesare să devină semnificativă, pe termen lung, pentru cele trei state din estul Mării Mediterane. În plus, SUA sprijină puternic toate cele trei state și a transmis un semnal clar Ankarei să nu provoace un conflict în regiune.

Ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Euratom reprezintă o provocare majoră pentru statele membre, cu implicații economice, financiare, sociale și politice complexe asupra întregului acquis comunitar.
Sergiu Mişcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la perspectivele şi provocările privind proiecția identitară a UE în context post-Brexit, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Pulsul Geostrategic.