Contrar unor comentatori optimişti, administraţia Donald Trump nu a renunţat şi nici nu are intenţia de a renunţa la implemenarea iniţiativei de soluţionare a dosarului palestinian, etichetată chiar de ocupantul fotoliului prezidenţial din Biroul Oval drept „Afacerea secolului”.

De la începutul anului şi chiar mai devreme, lumea a fost acaparată, cu valorile, frustrările, nedumeririle sale şi, mai ales, cu cifrele înspăimântătoare care cuantifică numărul celor învinşi de miasmele otrăvitoare ale ucigătorului COVID-19. Despre această lume bolnavă s-au scris rafturi întregi de cărţi în care leit-motivul obsedant a fost întrebarea dacă „lumea de după” va mai fi aşa cum am ştiut-o mai înainte.

Pandemia de COVID-19 a adus noi provocări care impun o nouă reflecție cu privire la dezvoltarea sănătoasă a diferitelor sectoare din economie. Post-pandemie, perspectivele asupra apariției unei crize economice și sociale, plasează statele afectate în ipostaza de a lua măsuri cu un puternic impact în societate.

Pandemia de coronavirus, scăderea prețurilor petrolului și iminența unei crize economice globale pot afecta cursul negocierilor vizând soluționarea conflictului ruso-ucrainean din estul Ucrainei

Alegerile prezidențiale americane suscită un puternic interes pe plan global, datorită implicațiilor economice, politice și sociale. Perspectiva realegerii lui Donald Trump, într-o lume schimbată de pandemia de Coronavirus, ridică numeroase semne de întrebare.
În interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Pulsul Geostrategic, profesorul Dan Pavel a analizat perspectivele şi provocările reprezentate de confruntarea dintre Donald Trump și Joe Biden

Din partea editorului

Serbia nu înlocuiește Occidentul ca partener principal şi orice volum de asistență chinezească în combaterea coronavirusului nu va schimba aceasta.

Se preconiza ca anul 2020 să fie marcat de tensiuni politice. În timp ce aștepta alegerile generale din noiembrie, America se pregătea pentru o competiție tensionată, al cărei rezultat era considerat decisiv, în contextul confruntărilor din ultimii zece ani dintre populiști și liberali.

De la începutul acestui an, satul nostru global îşi trăieşte cotidianul individual şi comunitar sub semnul unui teribil flagel numit „Coronavirus” sau „COVID–19”. Plecat, în registrul geografic, din oraşul chinez Wuhan, fenomenul a ajuns, cu rapiditate, la dimensiunea pandemiei universale, instituită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii la 11 martie.

Pentru regiunea Orientului Mijlociu, agenda politică a anului trecut a fost copios dominată de redundanta paradigmă numită „afacerea secolului”. Un titlu promiţător pentru noua iniţiativă lansată de preşedintele Donald Trump care, renunţând la mai vechile planuri americane de construcţie a „noului” sau „marelui” Orient Mijlociu (lansat şi acesta, în anul 2000, de către fostul secretar de stat Condoleeza Rice), îşi propunea un obiectiv pe cât de „modest”, pe atât de dificil şi complex - cel al soluţionării definitive şi durabile a conflictului palestiniano-israelian.