La cinci săptămâni de la instalarea sa oficială în Biroul Oval, președintele Joe Biden a reținut atenția prin două mișcări în sfera relațiilor externe făcute în mai puțin de o zi.
Prima, un raid de bombardament care a avut drept ținte amplasamentele unor miliţii armate pro-iraniene desfășurate la frontiera estică dintre Siria și Irak.
A doua, s-a materializat într-o convorbire telefonică pe care președintele a inițiat-o și a avut-o cu suveranul Arabiei Saudite, regele Salman Bin Abdel Aziz Al-Saud.

Articolul este disponibil momentan doar în limba engleză

Din partea editorului

După decizia unilaterală a fostului președinte Donald Trump de a retrage semnătura Americii de pe „Acordul nuclear” convenit în 2015 sub denumirea de „Joint Comprehensive Plan of Action – JCPOA”, conflictul dintre SUA și Iran are o miză majoră, care impune adoptarea unor decizii critice și rapide de detensionare și aceasta din mai multe considerente.

Articolul este disponibil momentan doar în limba engleză

Din mai multe și complexe cauze, lumea anului 2021 este răscolită de crize care, prin multitudine și diversitate, nu dispun de atâtea adjective necesare pentru a se autodefini și a se particulariza fiecare: crize identitare, existențiale, morale, valorice, politico-militare, sanitare, economice și așa mai departe.

Sunt multe lecții pe care le putem învăța din criza în derulare cauzată de COVID-19 și din povara financiară grea pe care aceasta este de așteptat să o pună pe umerii Statelor Membre ale UE, însă una dintre aceste lecții iese în evidență: cooperarea europeană în domeniul apărării în general și dezvoltarea în cooperare a capabilității în special sunt, la acest moment, mai indispensabile și urgente ca niciodată.

Anul 1918 a fost pentru români un an de acțiune politică majoră. La timpul respectiv românii trăiau în trei state – Regatul României, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Rusiei, exemplu clasic de națiune divizată. Tânărul stat român, trecut prin faza Principatelor Unite Moldova și Țara Românească, prin alegerea la Iași și București a unui singur domn, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza, dovedește că avea o elită intelectuală capabilă de acțiune politică în interes național. Situat pe cursul Dunării, statul român s-a format și datorită unui interes european la Dunăre și Marea Neagră, pentru a fi un garant al libertății navigației prin Gurile Dunării – aspecte prevăzute expres în Tratatul de pace de la Paris din 1856, de după Războiul Crimeii (1853-1856).

Materialul este disponibil momentan doar în limba engleză

Alternanța dintre război și pace, ca fenomene ciclice care au jalonat istoria societății umane din cele mai vechi timpuri, reprezintă deja un truism. Deosebit de interesant este că statistici care acoperă o perioadă de aproximativ 2500 ani demonstrează că perioadele de război întrec în frecvență perioadele de pace.