Compania chineză AliBaba este suspectată că desfășoară activități de spionaj pe teritoriul Belgiei.

O serie de atacuri cibernetice mobilizează Uniunea Europeană care propune un proiect de lege care să protejeze statele membre pe acest palier.

Forțele de ordine din Grecia cooperează cu serviciile secrete israeliene pentru combaterea activităților teroriste de pe teritoriul național.

Autoritățile belgiene întreprind demersuri continue pentru contracararea activităților teroriste de pe teritoriul național.

Criza politică din Bulgaria pune în pericol aderarea acesteia la spațiul Schengen, precum și planul european de redresare.

Democratia liberala a câștigat lupta cu oligarhia populistă.

Integrarea europeană a regiunii Balcanii de Vest reprezintă o prioritate pentru UE, acest lucru fiind din ce în ce mai vizibil în zilele noastre.

Peste 4500 de refugiați și migranți așteaptă decizia politică adoptată de UE care le va curma suferința de la granița dintre Polonia și Belarus, o criză fără precedent în ultimii zece ani. Aceasta este cea mai tensionată perioadă a bătrânului continent referitoare la problema refugiaților.

Sunt multe lecții pe care le putem învăța din criza în derulare cauzată de COVID-19 și din povara financiară grea pe care aceasta este de așteptat să o pună pe umerii Statelor Membre ale UE, însă una dintre aceste lecții iese în evidență: cooperarea europeană în domeniul apărării în general și dezvoltarea în cooperare a capabilității în special sunt, la acest moment, mai indispensabile și urgente ca niciodată.

Anul 1918 a fost pentru români un an de acțiune politică majoră. La timpul respectiv românii trăiau în trei state – Regatul României, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Rusiei, exemplu clasic de națiune divizată. Tânărul stat român, trecut prin faza Principatelor Unite Moldova și Țara Românească, prin alegerea la Iași și București a unui singur domn, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza, dovedește că avea o elită intelectuală capabilă de acțiune politică în interes național. Situat pe cursul Dunării, statul român s-a format și datorită unui interes european la Dunăre și Marea Neagră, pentru a fi un garant al libertății navigației prin Gurile Dunării – aspecte prevăzute expres în Tratatul de pace de la Paris din 1856, de după Războiul Crimeii (1853-1856).