În 24 ianuarie 2023, Partidul Socialist Bulgar (BSP) a returnat mandatul de formare a unui nou guvern, președintelui Rumen Radev, după ce nu a reușit să constituie o nouă coaliție. Într-un astfel de context, a fost creat mediul favorabil organizării unui nou proces electoral, fiind al 5-lea scrutin organizat în ultimii în doi ani.

Politicienii bulgari au încercat fără succes să formeze o coaliție în urma alegerilor anticipate din 02 octombrie 2022, la care niciunul dintre cele șapte partide reprezentate în parlamentul de la Sofia nu a obținut o majoritate confortabilă. „Ne-am dat seama că nu vom putea obține sprijinul necesar pentru formarea unui guvern”, a spus liderul BSP, Kornelia Ninova.

Președintele Bulgariei, R. Radev, a semnat în 02 februarie 2023 un decret prin care se anunță că următoarele alegeri generale anticipate vor avea loc pe 02 aprilie 2023 și a anunțat dizolvarea Parlamentului Bulgariei, în 03 februarie 2023. Este de remarcat că acest nou scrutin electoral parlamentar va fi urmat de alegeri locale, la o dată ulterioară în 2023, alegeri locale care vor testa dominația partidului de centru-dreapta, GERB, și în administrația locală.

„Ceilalți lideri de partide politice realizează în sfârșit că modelul republicii parlamentare este în pericol”, a declarat în data de 22 ianuarie liderul BSP, Kornelia Ninova, într-un interviu TV, făcând referire la ambițiile politice tot mai mari ale președintelui bulgar, R. Radev.

La sfârșitul anului 2022, GERB, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți și BSP au cooperat pentru modificarea codului electoral. Tot în 22 ianuarie 2023, președintele R. Radev a confirmat că, Galab Donev, anterior consilier al său pentru politici sociale, își va prelungi funcția de prim-ministru interimar până în luna mai 2023. Această decizie a fost catalogată în mediul politic din Bulgaria ca o decizie care continuă tendința președintelui bulgar de a-și crește influența și propria putere, prin menținerea la guvernare a unor cabinete interimare.

Mai mult, se pare că președintele bulgar, R. Radev este suspectat că a folosit anumite rapoarte recente, inclusiv unul al publicației germane Die Welt, despre vânzarea de către Bulgaria a unor arme Ucrainei, prin terțe părți, în 2022. Se presupune că principalul obiectiv al președintelui bulgar ar fi fost criticarea coaliției aflate la guvernare, în perioada decembrie 2021-august 2022, sub conducerea fostului premier bulgar, Kiril Petkov Petkov.

„A furniza orice fel de armament Ucrainei este ca și cum ați stinge focul cu benzină”, a spus R. Radev pe 21 ianuarie 2023, relațiile de prietenie cu Kiril Petkov Petkov fiind rupte după debutul războiului în Ucraina. Înclinațiile pro-Kremlin ale lui R. Radev au devenit mai evidente în ultima vreme, existând multe dezbateri pe tema acestora. De pildă, în spațiul rețelei Twitter din Bulgaria, pe contul oficial al președintelui bulgar se pare că a fost analizată minuțios o întrebare interesantă care a devenit virală: „Cui aparține Crimeea?”. Într-un astfel de context, au fost făcute referiri la o declarație a lui R. Radev, din noiembrie 2021, conform căreia „Crimeea este un teritoriu rusesc”.

În contextul ultimelor evoluții, este semnificativ a remarca că membrii „Noi continuăm schimbarea” și foștii lor parteneri de coaliție din perioada 2021-2022, „Bulgaria Democrată”, au declarat că sunt angajați în discuții ample pentru a forma o coaliție pentru alegerile din aprilie 2023. „Acesta este primul pas către unificarea forțelor bune, a tuturor comunităților și partidelor democratice, a oamenilor implicați în cauze, cu ideea ca Bulgaria să fie o țară prosperă”, a declarat fostul premier Kiril Petkov Petkov, în 28 ianuarie 2023. Susținând opinii pro-occidentale, pro-NATO și pro-UE, acest partid înclină spre centrul-stânga, în timp ce „Bulgaria Democrată” este poziționată pe centru-dreapta. Adversarii lor sunt tot mai aproape unul de altul. La sfârșitul anului 2022, GERB, aliații săi din Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți și oponenții lor tradiționali din BSP s-au unit în procesul de modificare a codului electoral.

La 27 ianuarie 2023, aceleași partide, împreună cu partidele bulgare pro-Kremlin „Ascensiunea Bulgară” (partid naționalist conservator) și „Renașterea” (partid ultranaționalist), au votat împotriva modificărilor Legii împotriva violenței în familie, depuse de „Bulgaria Democrată” (alianță electorală a trei formațiuni politice) – o mișcare pe care grupările pentru drepturile omului din țară au condamnat-o; în plus, aceasta a coincis cu uciderea unei femei de către partenerul ei.

A devenit clar că Bulgaria se confruntă cu o perioadă foarte dificilă în care diferențele ideologice continuă să divizeze Parlamentul de la Sofia. La 01 februarie 2023, când Bulgaria comemorează victimele regimului comunist, atât BSP, succesorul fostului partid comunist de guvernământ, cât și „Ascensiunea Bulgară”, au părăsit sala parlamentului în timpul unui minut de reculegere. În aceeași zi, Bulgaria a recunoscut „Holodomorul”, foametea din 1932-1933, din Ucraina sovietică, ca pe un act de genocid, poziție salutată de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Formațiunea politică pro-rusă, „Ascensiunea Bulgară” a votat împotriva moțiunii, în timp ce socialiștii s-au abținut.

Concluzionând putem aprecia că, actualul premier, Galab Donev, va rămâne în fruntea guvernului interimar al Bulgariei până la desfășurarea alegerilor generale din 02 aprilie 2023. Criza guvernamentală a Bulgariei pune în pericol de luni de zile atât aderarea la Schengen, cât și implementarea planului european de redresare. Instabilitatea politică îi determină și pe experți să pună la îndoială introducerea monedei euro, programată în mod normal pentru 2024.