Confruntându-se cu provocări noi, cum ar fi nevoia de gestionare a consecințelor pandemiei de COVID-19 și presiunea din ce în ce mai intensă a mișcărilor populiste euro-sceptice, Uniunea Europeană a fost nevoită să reacționeze imediat – ceea ce a reprezentat capacitatea Statelor Membre de a se conforma principiului solidarității – și să identifice o soluție pe termen mediu, ca parte integrantă a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care să reflecte viziunea celor 27 de State Membre, asupra viitorului Uniunii Europene.
Cunoașterea trecutului ajută la înțelegerea prezentului și poate facilita anticiparea viitorului.
În istoria națiunilor există „ore astrale”, momente decisive ce le marchează destinul și care rămân pietre de hotar pentru generațiile următoare.
Faptul că Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a hotărât să părăsească Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom) reprezintă o provocare majoră pentru UE și Statele Membre și are implicații economice, financiare, sociale și politice semnificative pentru întregul acquis comunitar. Ieșirea Marii Britanii din UE, succesul euroscepticilor și al discursului populist, radicalizarea opiniei publice, precum și diferențele constante ale nivelului dezvoltării Statelor Membre pun accent din ce în ce mai mult pe nevoia de „reeditare” a proiectului european, astfel încât să furnizeze Statelor Membre un set de direcții comune.
Plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană are loc într-un context internațional din ce în ce mai complicat și dificil și, ca lucrurile să fie și mai complicate, negocierile bilaterale menite să se finalizeze cu un acord în acest an, tergiversează. Veștile bune vin odată cu rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, care se anunță benefic pentru relația transatlantică per ansamblu și ar putea contribui (în cele din urmă) la refacerea relației dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Pentru Republica Moldova, reformele durabile în direcția democratizării și avansării parcursului european sunt vitale pentru consolidarea statului de drept și dezvoltarea întregii societăți. În continuare, parcursul european reprezintă singura opțiune viabilă pentru garantarea drepturilor sociale, economice și politice pentru toți cetățenii din Republica Moldova. În 1991, aspirațiile de libertate, independență și unitate națională au făcut posibilă consacrarea dreptului la autodeterminare. Astăzi, pentru frații de peste Prut, orientarea proeuropeană reprezintă singura garanție pentru a lupta împotriva corupției și intereselor Rusiei în Republica Moldova și în regiune.
România și-a arătat în repetate rânduri solidaritatea și interesul pentru sprijinirea Republicii Moldova, oferind asistența necesară avansării parcursului european prin realizarea de reforme durabile.
La mai bine de 100 de ani distanță de la Marele Război și la 75 de ani de la cel de-al doilea Mare Război, traumele suferite de români și maghiari deopotrivă în acest interval istoric se mai resimt încă în mentalul colectiv al ambelor națiuni.
În fiecare an, după căderea regimului comunist, la 1 decembrie, românii își sărbătoresc Ziua Națională. În data de 1 decembrie 1918, la încheierea Primului Război Mondial, românii din Transilvania - reprezentând majoritatea absolută a populației din această provincie - au decis unirea cu România, desăvârșind, astfel, Marea Unire.
Articolul de față își propune să prezinte cadrul juridic al relațiilor comerciale dintre România și Coreea de Sud, așa cum există în prezent, aducând în perspectivă principalele acte normative care reglementează aceste raporturi juridice, dar și ultimele investiții realizate prin cooperarea celor două state. Astfel, în cele ce urmează vom prezenta atât situația juridică a raporturilor comerciale existente, cât și evoluția investițiilor coreene pe piața românească și situația schimburilor comerciale între România și Republica Coreea.
Open in English