Articolul este disponibil momentan doar în limba engleză

Cercetări recente arată ca 65% din cetățenii sârbi sunt în favoarea consolidării cooperării dintre Serbia și SUA, în domenii precum securitatea, apărarea și economia.

Cu o agendă europeană profund schimbată de actualul context, reprezentat de nevoia de a limita (pe cât posibil) dimensiunea și intensitatea crizei economice, sociale și (mai ales) politice apărute în contextul răspândirii pandemiei de COVID-19, solidaritatea între statele membre se manifestă, în primul rând, prin înțelegerea nevoii stringente de a rămâne împreună, în aceeași barcă, punând pe plan secund (cel puțin aparent și pentru o anumită perioadă de timp) mizele interne ale unor interese eminamente naționale. Această poziționare a statelor membre (în format 27) este așteptată într-un moment instabil în raport cu atitudinile și opțiunile politice ale cetățenilor europeni, ale căror emoții și sentimente oscilează între incertitudine și speranță.

Din partea editorului

Materialul este disponibil momentan doar in limba engleza

De câteva decenii, suntem martorii unor transformări profunde, rapide şi adeseori neaşteptate în planul relaţiilor internaţionale. Economiile emergente au devenit treptat motorul economiei mondiale, iar în planul relaţiilor internaţionale acestea au reconfigurat balanţa puterii astfel încât Triadei formate din SUA, UE și Japonia i s-a alăturat grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Republica Africa de Sud), dar şi alte ţări, precum Indonezia şi Turcia, cu planuri ambiţioase de politică externă.

Aflată în fața noii provocări reprezentată de gestionarea consecințelor provocate de pandemia de COVID-19 și sub presiunea în creștere a curentelor eurosceptice de natură populistă, Uniunea Europeană a fost nevoită să ofere atât un răspuns imediat, care să reflecte capacitatea statelor membre de a acționa conform principiului solidarității, cât și o perspectivă pe termen mediu, circumscrisă Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, măsură care reflectă viziunea statelor membre în format 27 asupra viitorului construcției europene.

La 13 august preşedintele Donald Trump anunţa că urmare a unei iniţíative personale, gestionată de consilierul pezidenţial Jared Kushner, au avut loc negocieri cu premierul israelian Benjamin Netanyahu şi prinţul moştenitor al Emiratelor Arabe Unite, Mohammed Bin Zayed, cadru în care a fost convenită normalizarea relaţiilor dintre Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Israel.

La începutul lunii august, miniștrii afacerilor externe ai Egiptului și Greciei au semnat, la Cairo, un acord asupra unui plan preliminar privind granițele maritime dintre cele două state mediteraneene.
Harta care a fost pusă la dispoziția publicului la momentul anunțului arăta că acordul era, de fapt, doar parțial și fără detalii esențiale.

Articolul de față își propune să prezinte cadrul juridic al relațiilor comerciale dintre România și Coreea de Sud, așa cum există în prezent, aducând în perspectivă principalele acte normative care reglementează aceste raporturi juridice, dar și ultimele investiții realizate prin cooperarea celor două state. Astfel, în cele ce urmează vom prezenta atât situația juridică a raporturilor comerciale existente, cât și evoluția investițiilor coreene pe piața românească și situația schimburilor comerciale între România și Republica Coreea.