La 27 martie a.c., ministrul iranian de externe Mohammad Jawad Zarif şi omologul său chinez, Wang Yi, au semnat la Teheran un „Tratat de Cooperare Strategică” bilaterală cu o durată de 25 de ani şi cu o valoare investiţională de 400 miliarde dolari.

La jumătatea lunii aprilie, la Bagdad s-a desfășurat un summit arab la care au participat președintele egiptean Abdel Fattah El-Sissi, suveranul iordanian Abdallah II şi premierul irakian Mustafa Al-Kadhimi, a cărui țară deține președinția curentă a conferinței anuale la nivel înalt a Ligii Arabe.
Tema întâlnirii a fost reprimirea Republicii Arabe Siriene în Liga Arabă.

În ultimele săptămâni, oficialii turci, inclusiv însuși președintele Recep Tayyip Erdoğan, au făcut repetate declarații și expus poziții publice al căror sens conduce către „regăsirea prietenilor” și eliminarea răcelii și înghețului așternut peste punțile de comunicare și relaționare cu statele și organizațiile mai apropiate sau mai îndepărtate. Cea mai recentă expresie a acestei reorientări a Turciei către normalitate se regăsește în declarațiile făcute de către ministrul de externe Mevlut Cavușoglu, care vorbea explicit despre deschiderea Ankarei către readucerea la cursul normal a raporturilor în primul rând cu proximitatea regională și, nominal, cu Egiptul, Grecia și Cipru.

În timpul Primului Război Mondial otomanii au făcut o eroare fatală când s-au aliat cu Germania. Oare această greșeală ar fi putut fi remediată dacă s-ar fi utilizat corect informațiile pe care le-au avut la dispoziție în 1914? În primul rând vom analiza conducerea militară, efectivele, infrastructura, echipamentele și flota otomanilor la momentul deciziei. Urmează o trecere în revistă a eficienței forțelor armate în varii teatre de operațiuni. Partea finală a lucrării va reprezenta o evaluare a pozițiilor strategice ale otomanilor, la momentul izbucnirii Primului Război Mondial, întocmită utilizând metoda DIME (diplomație, informații, militar și economie).

Din perspectiva lunilor de când activează ca al 46-lea președinte, se poate spune că Joseph Biden este un om care îmbină continuitatea cu compromisul și cu disponibilitatea pentru consens. Se poate spune că primele săptămâni ale mandatului Biden oferă o imagine condensată a orientărilor viitoare, guvernate de căutarea relațiilor pozitive cu comunitatea internațională, de chemare a aliaților, partenerilor sau opozanților, fără deosebire, la protejarea și la consolidarea comună a legilor și principiilor sistemului internațional.

La 14 aprilie a.c. preşedintele Joe Biden anunţa încheierea campaniei americane în Afganistan, “cel mai lung război” al Americii”. Odată cu plecarea acestora îşi vor înceta activitatea şi cei cca. 16.800 de contractori civili, din care 6.147 americani, 6.400 occidentali şi cca.4.300 afghani care au asigurat servicii anexe de logistică, mentenanţă, construcţii, transporturi ş.a.

O analiză a aşteptărilor Orientului Mijlociu faţă de politica lui Joe Biden.