Starea tensionată constantă dintre Serbia și Kosovo, care s-a manifestat încă din 2008 de la declararea unilaterală a independenței fostei provincii iugoslave, se intensifică acum. La baza acestei evoluții este și starea de încordare permanentă dintre guvernul de la Priștina și etnicii sârbi, care constituie o majoritate în nordul Kosovo și care păstrează legături strânse cu Belgradul.

Încercările guvernamentale de a impune mai mult control în nordul dominat de etnicii sârbi sunt de obicei întâmpinate cu rezistență, cu toate că, încă din octombrie 2020, fostul prim-ministru al Kosovo, Avdullah Hoti, a diminuat speranţele de a se înfiinţa Asociaţia Municipalităţilor Sârbe din nordul Kosovo (AMSK) semi-autonomă şi mult-promisă. Respingând presiunea crescândă și atunci, fostul premier kosovar de la acea vreme a spus că nu se va adopta o astfel de decizie înainte de un acord atotcuprinzător cu Serbia.

Dar iată că și actualul prim-ministru kosovar, Albin Kurti, și-a exprimat de curând punctul de vedere cu privire la crearea unei AMSK, menționând că este neconstituțională și nu este dorită de populația locală, ci doar de Belgrad. O astfel de asociație este catalogată ca o structură executivă de etnici sârbi, care ar funcționa în paralel cu guvernul de la Priștina și este cerută de Belgrad în cadrul negocierilor de normalizare desfășurate. „Asemenea cereri de autonomie pentru zonele cu majoritate sârbă din nordul Kosovo nici măcar nu au venit de la populația locală. Numai Belgradul vrea acest lucru, ca să compenseze pierderile suferite, dar acest lucru nu este posibil” a subliniat A. Kurti.

Având în vedere și cele mai recente evoluţii în ceea ce privește soluționarea așa-numitului „dosar Kosovo”, este semnificativ a sublinia faptul că fostul premier kosovar, A. Hoti, a făcut dovada atunci a susţinerii existenţei unui „principiu convenit cu mediatorii externi ai dialogului cu Serbia, şi anume că nu vor fi de acord cu nimic până nu vor fi de acord cu totul” – ceea ce înseamnă o soluţie cuprinzătoare în disputa cu Serbia.

Mai mult, putem evidenția că toți liderii kosovari au susținut și continuă să susțină din ce în ce mai aprins puncte de vedere similare cu cel exprimat de A. Hoti și anume că „nimic nu va fi implementat până când nu va exista un acord final cu recunoaştere reciprocă între Serbia și Kosovo, acord ratificat în Parlamentul de la Priștina”. Politicienii kosovari şi-au exprimat adesea temerile că AMSK s-ar putea transforma într-un fel de mini-stat sârb, care ameninţă apoi integritatea şi suveranitatea Kosovo, referindu-se în acest context la un alt exemplul similar şi edificator al entităţii sârbe din Bosnia şi Herţegovina (BiH), Republica Srpska (RS).

Sursa: www.insightturkey.com/commentaries/the-proposed-territorial-exchange-between-serbia-and-kosovo

Ca urmare a celor mai recente evenimente de la granița dintre Serbia și Kosovo, iată că președintele sârb Aleksandar Vučić a adoptat o atitudine mult mai tranșantă și a ordonat „să fie luate toate măsurile pentru a proteja poporul sârb din Kosovo”. Într-un astfel de context, Serbia și-a plasat forțele de securitate la granița cu Kosovo și se află în prezent într-o „stare de pregătire pentru luptă”, așa cum au confirmat și alți înalți oficiali de la Belgrad, pe fondul relațiilor din ce în ce mai tensionate cu Kosovo și în ciuda solicitărilor venite din partea Uniunii Europene (UE) și NATO, de gestionare, control și reducere a tensiunilor, mai ales acum într-o perioadă marcată de efectele produse la nivelul Balcanilor de Vest de invazia Rusiei în Ucraina.

În contextul evoluțiilor din Balcanii de Vest, în seara zilei de 26 decembrie 2022, ministrul sârb al apărării, Miloš Vučević a făcut cunoscut că „președintele Serbiei [...] a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă, adică la nivelul utilizării forței armate”, oficialul sârb adăugând că președintele, A. Vučić, a ordonat, de asemenea, ca numărul forțele armate pentru operații speciale sârbe să fie crescut de la 1.500 la 5.000. La rândul său, ministrul de interne al Serbiei, Bratislav Gašić, a declarat că „a ordonat pregătirea pentru luptă” a poliției și a altor unități de securitate și că acestea vor fi plasate sub comanda Șefului de Stat Major al Armatei Serbiei, conform „planului lor operațional”. Este semnificativ de menționat că B. Gašić a subliniat într-o declarație că a acționat la ordinele președintelui A. Vučić, astfel încât „să fie luate toate măsurile pentru a proteja poporul sârb din Kosovo”.

Ordinele lui A. Vučić vin după ce șeful armatei sârbe, generalul Milan Mojsilović, a fost trimis duminică, 25 Decembrie 2022, la granița cu Kosovo, unde trupele sârbe sunt în alertă. Anterior ajungerii la o astfel de evoluție a situației, este bine să menționăm că au mai avut loc și alte evenimente care au contribuit la deteriorarea situației de securitate.

Astfel, încă din noiembrie 2022, în zona cu populație majoritar sârbă din nordul Kosovo, sute de angajați etnici sârbi încorporați în poliția kosovară, precum și în ramura judiciară – judecători și procurori – și-au părăsit locurile de muncă în semn de protest față de o decizie controversată de a interzice sârbilor care locuiesc în Kosovo să folosească plăcuțele de înmatriculare eliberate de Belgrad. Mai mult, în 26 decembrie 2022, forțele de menținere a păcii conduse de NATO au declarat că investighează, la rândul lor, un incident provocat prin executarea unui foc de armă în regiunea de nord a Kosovo, făcând apel la calm. În acele momente, înalții oficiali militari ai Serbiei își inspectau trupele la graniță, care făceau o demonstrație de forță și de pregătire a acestora pentru luptă. Incidentul de duminică seara a avut loc în Zubin Potok, un oraș în care, în ultimele două săptămâni, etnicii sârbi locali au blocat circulația cu baricade rutiere și unde tensiunile au crescut. Conform primelor cercetări ale KFOR, se pare că focul de armă a fost executat de persoane neidentificate, în zona de patrulare și în imediata apropiere a uneia dintre patrulele KFOR, nefiind nicio persoană rănită. Cercetările continuă.

Creșterea riscului violenței la granița dintre Serbia și Kosovo se înregistrează încă de la începutul războiului Rusiei în Ucraina, mai ales ținând cont de faptul că Serbia se bazează pe Rusia și China în încercarea sa de a-și menține pretenția asupra fostei sale provincii, a cărei independență a fost recunoscută de SUA și de majoritatea țărilor membre ale UE. Ca urmare, tensiunile în creștere implică și generează din ce în ce mai multe probleme în regiune, pe fondul eforturilor internaționale de intensificare a acțiunilor de mediere între Belgrad și Priștina. Cel mai recent, etnicii sârbi din nord au pus blocaje rutiere în semn de protest față de arestarea unui fost ofițer de poliție sârb.

Pe cale de consecință, guvernul kosovar a cerut trupelor NATO să îndepărteze blocajele rutiere sârbe. Prim-ministrul kosovar, A. Kurti, comandantul KFOR, generalul-maior Angelo Michele Ristuccia și Lars-Gunnar Wigermark, care conduce o misiune a UE pentru ordinea publică, au participat (26 decembrie 2022) la o întâlnire pentru a discuta situația actuală din regiune. Conform comunicatului oficial, „concluzia comună a acestei întâlniri a fost că libertatea de mișcare ar trebui restabilită și că nu ar trebui să existe baricade pe nicio cale de comunicație”.

La rândul său, Serbia a cerut KFOR să desfășoare până la 1.000 de militari în nordul Kosovo, zonă populată de sârbii kosovari, pentru a-i proteja pe aceștia de presupusa hărțuire din partea etnicilor albanezi. Este semnificativ de menționat aici că, factorilor care au contribuit la crearea actualei situații de securitate fragile se adaugă și interzicerea la 26 decembrie 2022, a intrării în Kosovo a Patriarhului sârb, Porfirije. Acesta a precizat autorităților de la punctul de frontieră că dorește să transmită un mesaj de pace cu ocazia Crăciunului ortodox sârb, care va fi sărbătorit pe 7 ianuarie 2023.

În concluzie, Belgradul a pus acum armata într-o stare de alertă sporită din cauza relațiilor tensionate cu Priștina, acțiuni înregistrate de mai multe ori în ultimii ani. Forțele Armate sârbe se află în prezent la „cel mai înalt nivel” de alertă. La acest moment nivelul de tensiune dintre Serbia și Kosovo este cel mai ridicat din ultimii ani.

Este semnificativ de subliniat că Belgradul încurajează din ce în ce mai intens cei 120.000 de etnici sârbi din Kosovo să sfideze autoritatea Priștinei – în special în nordul unde etnicii sârbi reprezintă majoritatea. Într-un astfel de context, apare o întrebare care necesită un răspuns foarte rapid: care ar putea fi evoluția situației generale din Balcanii de Vest, dacă situația generală de securitate din nordul Kosovo se va deteriora rapid și va avea efecte în întreaga regiune? Ne interesează un astfel de răspuns, deoarece considerăm că în cazul deteriorării situației generale din nordul Kosovo, cu siguranță efectele generate vor influența evoluția evenimentelor din teritoriile Serbiei, cu populație majoritar albaneză (Preševo, Bujanovac și Medveđa).

Mai mult, căutăm să identificăm răspunsul la întrebarea pusă anterior, deoarece cu mult înainte ca tancurile și trupele rusești să ajungă în Ucraina, în februarie 2022, președintele rus, Vladimir Putin, a citat și a adus ca argument destrămarea Iugoslaviei pentru a justifica invazia sa în Ucraina. Președintele rus a susținut că bombardarea Serbiei de către NATO, în 1999, și recunoașterea de către Occident a Kosovo, ca țară independentă, a creat un precedent ilegal care a spulberat legea și ordinea internaționale.

Argumentul personal al lui V. Putin, repetat constant de când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina, în 2014, a urmat raționamentul: dacă republicile ex-iugoslave și o provincie sârbă au devenit independente în urma unor războaie și cu sprijin occidental, de ce nu ar trebui ca și Crimeea, peninsula strategică a Ucrainei de la Marea Neagră, și zonele populate cu majoritate rusească din estul Ucrainei să-și declare independența cu ajutorul Rusiei? Un astfel de argument nejustificabil a lui Putin a fost deja respins vehement, subliniindu-se că intervenția NATO în Kosovo a fost declanșată pentru contracararea și oprirea asasinatelor în masă și altor crime de război, comise de trupele sârbe împotriva etnicilor albanezi. Nu aceasta a fost situația și în Ucraina înainte de invazia pe scară largă declanșată de Rusia în acest an. Putin încă se bazează și caută să aducă ca argument și ca un precedent ceea ce s-a întâmplat în Kosovo, pentru a-și justifica decizia și acțiunile desfășurate pentru a invada Ucraina.

Ca urmare, este mai mult ca oricând necesar să spunem că orice intervenție militară sârbă în Kosovo ar însemna o ciocnire cu forțele KFOR. Într-un astfel de context, este necesar să monitorizăm cu atenție nivelul de implicare al Rusiei în gestionarea și influențarea evoluțiilor din Balcanii de Vest.