De-a lungul timpului, NATO s-a confruntat o varietate largă de amenințări, însă le-a abordat compartimentat, fără să beneficieze de un ajutor politic bine definit sau fără a avea o susținere conceptuală. Cu toate acestea, Conceptul Strategic al NATO din 2010 a însemnat o schimbare, deoarece i-a conferit organizației un mandat exhaustiv care să poată facă față provocărilor sistematizat.

Materialul este disponibil momentan doar în limba engleză

Quo vadis NATO? O întrebare deopotrivă, normală, potrivită și dificilă în același timp. Normală, pentru că una din legile de aur ale gestionării oricărei organizații este aceea care impune verificarea în permanență a poziției, situației și direcției de evoluție ale acesteia. Potrivită, având în vedere că s-au aniversat 70 de ani de la semnarea Tratatului Atlanticului de Nord și dificilă, pentru că, folosind o construcție verbală inspirată vădit din filozofia chinezească, trăim vremuri interesante în afara NATO și în interiorul Alianței.

Așa cum a fost menționat în articolul Legătura transatlantică – relevanță actuală și de perspectivă (Pulsul Geostrategic nr. 275 din iulie-august 2019), în acest articol autorul continuă prezentarea legăturii transatlantice din perspectiva contribuției acesteia la asigurarea securității europene, mai ales din perspectiva Uniunii Europene.

Așa cum a fost menționat în articolul Legătura transatlantică – relevanță actuală și de perspectivă (Pulsul Geostrategic, nr. 274 din mai-iunie 2019), în acest al doilea articol, autorul continuă prezentarea legăturii transatlantice din perspectiva rolului NATO în apărarea Europei.