Acasa Materiale recente Materiale Ediţii tiparite Autori
Interviu cu George Vișan: „Populismul, mai ales cel de dreapta, va spori tensiunile etnice și va polariza și mai mult societatea americană”
George Vișan, analist politic, publicist și coordonator al programului de securitate și apărare națională al Romania Energy Center, a făcut o analiză profundă asupra modului în care este percepută problematica discriminării rasiale în context electoral, într-un interviu acordat pentru Pulsul Geostrategic.

Nu este pentru prima dată când violența, discriminarea și abuzul de autoritate divizează societatea americană. Cel mai probabil, ura și intoleranța vor continua să producă în continuare vărsare de sânge asupra unor persoane care devin victime în funcție de rasă și de culoarea pielii. Problema a rămas una structurală, vizibilă în cartierele unde politicile de segregare rezidențială au accentuat inegalitățile sociale. Națiunea americană se află din nou la răscruce, fiind nevoită să-și păstreze imaginea de etalon al democrației pe plan extern, simultan cu nevoia de a gestiona tensiunile existente pe plan intern

George Vișan, analist politic, publicist și coordonator al programului de securitate și apărare națională al Romania Energy Center, a făcut o analiză profundă asupra modului în care este percepută problematica discriminării rasiale în context electoral, într-un interviu acordat pentru Pulsul Geostrategic lui Vladimir-Adrian Costea.


Vladimir-Adrian Costea: Domnule George Vișan, la patru ani de la alegerea lui Donald Trump la Casa Albă, un nou șoc electoral se poate produce într-una din cele mai puternice democrații din lume, marcată însă de tensiuni semnificative. Discriminarea rasială a redevenit una din principalele teme care divizează societatea americană. În ce măsură aceste tensiuni vor fi reflectate în rezultaul alegrilor din acest an?

George Vișan: Tensiunile acestea vor fi evidente la urne. Cum actuala administrație nu posedă abilitatea și voința politica de a genera un consens și a aplana, măcar parțial, actualele conflicte sociale din societatea americană, îi rămâne o singură carte de jucat – cea a forței. Așa că vom asista, probabil, la utilizarea de către campania Trump a unui mesaj-forță de tip „Lege și ordine” pentru a-și mobiliza electoratul de bază, dublat de eforturi republicane de suprimare a votului în rândul minorităților. Caracterul voluntar al înregistrării pe listele electorale și sistemul descentralizat de gestionare a procesului electoral federal, facilitează acest fenomen.

Cum se poziționează cei doi candidați în raport cu această temă? În ce măsură discursul populist riscă să amplifice problemele existente în societatea americană?

Joe Biden a demonstrat că, deși este alb și înaintat în vârstă, rezonează cu revendicările actualei generații care este tânără și multietnică. A fost moderat și în același timp a empatizat cu problemele comunității de culoare. Reacția lui Donald Trump a fost una agresivă – aproape că a scos armata împotriva protestatarilor care în cea mai mare parte au protestat pașnic și a îndemnat guvernatorii să utilizeze forța pentru a controla protestele. Cel mai probabil a crezut că protestele vor diminua impactul negativ al gestionării proaste a crizei Covid-19 din SUA, precum și al listei lungi de scandaluri din acest mandat (impeachment-ul generat de scandalul Ukrainegate, multiplele acuzații de corupție și bineînțeles Russiagate, care practic a metastazat și a devenit laitmotivul administrației sale). A mizat, probabil, că o reacție fermă și dură la adresa protestarilor îi va spori cota în sondaje și va mobiliza electoratul de bază republican – lucru care nu s-a întâmplat. Populismul, mai ales cel de dreapta, care are în prezent puternice accente rasiste (a se vedea scrierile lui Steve Bannon și mesajele arhitectului principal al politicii de imigrație, Stephen Miller) va spori tensiunile etnice și va polariza și mai mult societatea americană.

Care sunt mesajele pe care Joe Biden le-a transmis în această perioadă electoratului afro-american? Îl poate propulsa această temă la Casa Albă?

Joe Biden a demonstrat că a înțeles greutățile și obstacolele cu care comunitatea afro-americană se confruntă. Mesajul cel mai important pe care Biden îl va da va fi selecția candidatului democrat pentru funcția de vicepreședinte. Dacă va fi vorba de o femeie afro-americană (de exemplu senatoarea Kamala Harris) situația se complică din punct de vedere politic pentru republicani, a căror coaliție socio-politică este covârșitor albă, dominată de bărbați și în general mult mai în vârstă.

În ce măsură frământările sociale reprezintă un context propice pentru readucerea în prim-plan a lui Barack Obama?

Barack Obama va fi mai activ pe scena politică în toamnă, când campania electorală din SUA intră „în linie dreaptă”. Probabil atunci va avea un profil mai ridicat decât în prezent și îl va susține în cursa prezidențială pe Joe Biden, prin discursuri la mitinguri și la strângeri de fonduri. De notat ar fi faptul că mandatul lui Donald Trump s-a desfășurat practic în umbra lui Barack Obama.

Este America o națiune unită la finalul mandatului lui Donald Trump la Casa Albă?

După cum demonstrează ultimele evenimente – nu. Există o serie întreagă de clivaje, cel mai pronunțat fiind cel socio-economic. Un număr foarte mic de americani controlează în prezent o proporție excesivă a avuției naționale, iar ponderea economică și socială a clasei de mijloc americane s-a diminuat. Nimic din ultimii ani nu a redus acest clivaj. Apoi este clivajul etnic – populațiile afro-americane și latino-americane sunt simțitor mai sărace decât majoritatea albă. În fine, există conflicte sociale între diferitele grupuri religioase influente (în general culte neo-protestante) care se opun secularizării accentuate a societății americane și minoritățile sexuale – comunitatea LGBTQ+. Acest din urmă clivaj a devenit mai pronunțat în timpul administrației Trump care, pentru a câștiga „votul evanghelic”, a numit în curțile federale judecători cu vederi conservatoare și cu interpretări „originariste” ale Constituției și a avut o serie de inițiative care au eliminat o parte din drepturile civile ale membrilor comunității LGBTQ+.

Post-pandemie și în condiții de criză economică și socială, riscul excluziunii sociale este semnificativ. De ce președinte (nu) are nevoie America în acest moment?

În primul rând nu are nevoie de Donald Trump. Actualul ocupant al Casei Albe s-a dovedit un președinte extrem de dezbinător pentru societatea americană, care a acumulat - cu largul concurs al Senatului dominat de republicani - foarte multă putere și nu acceptă niciun fel de limite constituționale asupra puterii prezidențiale, dând dovadă de vădite tendințe autoritare. În al doilea rând, SUA are nevoie de un președinte care să nu fie bigot și să nu „facă cu ochiul” unor mișcări de extremă dreapta în scop electoral – cum este cazul actualului președinte. În al treilea rând de un președinte competent, care să înțeleagă procesul de realizarea a politicilor publice și să vină cu inițiative în sprijinul americanului de rând. În fine, în al patrulea rând, de un președinte care să dea dovadă de empatie, să nu ignore percepțiile și îngrijorărilor anumitor grupuri etnice și să pună bazele unei administrații incluzive, care să reflecte caracterul multi-etnic și multicultural al Americii din prezent.