Acasa Articole si analize Ediţii tiparite Autori
Interviu – Centrul pentru Politici de Securitate de la Geneva: „Răspunsul grupărilor extremiste la criza actuală generată de COVID-19”
Dr. Andreea Stoian Karadeli - cercetător independent din Turcia, membru asociat al Centrului pentru Politici de Securitate de la Geneva, Elveția/ CPSG (Specializarea Inițiativă Globală), Jean-Paul Rouiller - șeful Grupului de Analiză Întrunită a Terorismului din cadrul Centrului și Jean-Pierre Keller - analist expert și adjunct al Grupului de Analiză Întrunită a Terorismului au analizat, în contextul proiectelor lor comune legate de combaterea terorismului, răspunsul grupărilor extremiste la criza generată de COVID-19 și modul în care acestea au profitat de pandemie, într-un interviu acordat revistei Pulsul Geostrategic.

Dr. Andreea Stoian Karadeli - cercetător independent din Turcia, membru asociat al Centrului pentru Politici de Securitate de la Geneva, Elveția/ CPSG (Specializarea Inițiativă Globală), Jean-Paul Rouiller - șeful Grupului de Analiză Întrunită a Terorismului din cadrul Centrului și Jean-Pierre Keller - analist expert și adjunct al Grupului de Analiză Întrunită a Terorismului au analizat, în contextul proiectelor lor comune legate de combaterea terorismului, răspunsul grupărilor extremiste la criza generată de COVID-19 și modul în care acestea au profitat de pandemie, într-un interviu acordat revistei Pulsul Geostrategic.

Care sunt reacțiile generale ale grupărilor extremiste față de actuala criză generată de COVID-19?

Răspunsul grupărilor extremiste a fost variat, deși toate (și când spunem toate ne referim la „Trinitatea Terorismului”, adică jihadiști și extremiști de dreapta și de stânga) s-au grăbit să o folosească în narațiunile, schemele, imaginile și documentele lor. De fapt, toate canalele mari de propagandă ale „Trinității” și-au însușit foarte repede criza generată de COVID-19.

Din câte am putut observa, grupările jihadiste (Statul Islamic, Al-Qaida și alte grupări afiliate sau colaboratori) au oferit răspunsuri foarte organizate la criza generată de COVID-19. În primă fază am observat interpretarea bazată pe „religie” (idei precum „noul coronavirus este o pedeapsă venită de la Dumnezeu”) a crizei, au urmat editoriale și eseuri care detaliau de ce și cum ar putea fi exploatată criza în avantajul lor. Atât „interpretarea religioasă”, cât și „operaționalizarea” au fost publicate pe principalele canale de comunicare și media oficiale ale Statului Islamic și ale Al-Qaida. Canalele susținătorilor și simpatizanților au fost, apoi, răspunzătoare pentru organizarea „campaniilor de propagandă în masă” care au urmat.

Grupări extremiste de dreapta și de stânga pur și simplu au sărit peste prima fază (interpretare și instigare) și au trecut direct la campanii de propagandă în masă. Au facut acesata într-o  manieră destul de de cursivă și ușoară, tratând COVID-19 ca pe o dovadă în plus în sprijinul viziunilor globale și narațiunilor lor. Extremiștii de dreapta au văzut în COVID-19 dovada apocalipsei care va urma, în timp ce extremiștii de stânga și-au îndemnat publicul în mod repetat să rămână lucid și să nu scape din vedere adevăratul inamic: capitalismul, guvernele și forțele de ordine care adoptă măsuri de carantinare/izolare.

Pe scurt, fiecare componentă a Trinității Terorii a încercat să profite de pe urma crizei generate de COVID-19. Fiecare a facut-o integrând criza în liniile de propagandă și narațiune deja existente.

Care sunt direcțiile principale ale strategiei de propagandă salafist-jihadistă cu privire la COVID-19?

Una din liniile narative strategice puse la punct de grupările salafist-jihadiste - și o strategie susținută, până la acest moment, de cifrele cuantificând  contaminările și decesele din statele europene și din America de Nord - a fost aceea descriind virusul ca fiind o pedeapsă trimisă de Dumnezeu și care i-a afectat (în primă fază, dar nu exclusiv, atât Statul Islamic, cât și Al-Qaida au fost foarte vehemenți în această privință) în primul rând pe necredincioși și doar după aceea pe musulmani.

Interesant a fost faptul că Al-Qaida și grupări asociate ei au încercat să profite de această concluzie utilizând-o drept modalitate de a demonstra capacitatea de gestionare a crizelor de către grupări proxy” din Siria și din alte părți ale globului.

Statul Islamic, pe de altă parte, pus la punct o abordare mai puțin surprinzătoare, transformînd criza într-o ocazie de a ordona și îndemna la atacuri asupra tuturor statelor care au luptat împotriva Califatului.

Mașinăria de propagandă a Statului Islamic a făcut din criza COVID-19 un instrument pe care l-a infuzat puternic (deși nu în mod exclusiv) în două narațiuni pe care le-a elaborat în ultimele 18 luni.

În primul rând, legând COVID-19 de căderea Califatului. În acest caz, pandemia este prezentată ca find pedeapsa venită de la Dumnezeu pentru crimele comise de Forțele Democratice Siriene și de forțele de coaliție în Baghuz, Siria. Ultima redută a Statului Islamic a fost Baghuz, un sat mic pe malul râului Eufrat. Oficial, ultima redută a Statului Islamic a căzut la data de 23 martie, 2019. Cronologic,  criza generată de COVID-19 a devenit o problemă reală în martie 2020.

Sincronizată cu calendarul intern și pedalând pe încărcătura emoțională atașată primei aniversări a „Căderii Baghuz”, mașinăria de propagandă a Statului Islamic nu a ținut cont de contradicția cronologică și prin urmare a interpretat virusul ca fiind pedeapsa dezlanțuită de Dumnezeu asupra necredincioșilor pentru ceea ce au făcut bărbaților, femeilor și copiilor Califatului la Baghuz.

În al doilea rând, Statul Islamic a exploatat COVID-19 în conformitate cu narativa pe care a elaborat-o (și alimentat-o) metodic timp de doi ani și care făcea referire la soarta bărbaților, femeilor și copiilor deținuți în închisori și tabere din Iraq și Siria. În acest caz, noul coronavirus a reprezentat o dovadă în plus a determinării tacite, malefice și irevocabile a inamicilor Statului Islamic, de vreme ce Forțele Democratice Siriene și statele membre ale coaliției nu fac nimic pentru a combate virusul și lasă „oamenii” să moară în mod groaznic, în tabere și închisori. Din acest motiv, Statul Islamic face apel la soldații și partizanii săi să „treacă prin zidurile” închisorilor și taberelor și să elibereze mujahedinii încarcerați, deținuții imigranți și puii închiși ai Califatului.

Care sunt principalele linii ale strategiei de propagandă a extremiștilor de dreapta și de stânga privind COVID-19?

Atât organizațiile/ grupările extremiste de dreapta, cât și cele de stânga și canalele lor de propagandă au utilizat criza generată de COVID-19 în campaniile lor.

La fel ca și confrații lor jihadiști, atât extremiștii de dreapta cât și cei de stânga au inclus o dimensiune COVID-19 în narațiunile existente.

Spre deosebire de oponenții lor jihadiști, extremiștii de dreapta și cei de stânga au sărit peste dimensiunea „imanentă” a COVID-19. Ideologii urii nu au elaborat exegeze greu de înțeles referitoare la cum și de ce a apărut virusul. Nu au elaborat demonstrații lungi și cuprinzătoare referitoare la esența naturii capitaliste a pandemiei! Alfa și Omega ale extremismului au acționat complementar, elaborând o varietate incredibilă de grafice, imagini și sloganuri asociind COVID-19 cu fanfaronadele și tematicile lor preferate!

Propagandiștii de extremă dreapta au asociat COVID-19 cu imigrația, l-au perceput ca fiind încă un pas către sfârșitul actualei și coruptei ordini mondiale.

Propagandiștii de extremă stânga s-au folosit de COVID-19 pentru a reaminti cine este adevăratul inamic – forțele de ordine, statul și capitalismul.

Și nu în ultimul rând, atunci când organizații jhadiste au sugerat acțiune imediată luptătorilor și simpatizanților lor, atât grupările și canalele extemiste de dreapta, cât și cele de stânga au adoptat o poziție diferită. Ambele părți au transmis soldaților, partizanilor și simpatizanților lor să aștepte ca ordinea mondială curentă să se destrame. Atunci și numai atunci va fi momentul oportun pentru a ridica armele și a cuceri, într-un final, lumea.

Folosirea COVID-19 ca armă?

Un subiect grozav pentru jurnaliști și emisiuni de televiziune. Adevărul este mult mai puțin spectaculos însă, deoarece nu există nici un fel de indiciu privind o tentativă serioasă de transforma COVID-19 într-o armă... O mână de simpatizanți de pe forumuri jihadiste visând la sacrificiul unui frate contaminat care să infecteze un oraș întreg de necredincioși... Un membru al societății secrete „Skull and Bones” pe un canal de extremă dreapta al aplicației „Telegram” sugerând introducerea unor materiale contaminate sustrase dintr-un spital într-un centru de refugiați dintr-o anume țară europeană... Acestea sunt doar două exemple de fantezii exprimate în mediul virtual de membrii Trinității Terorismului.

Oricât ar fi de provocator, cele de mai sus sintetizează informațiile care au putut fi adunate cu privire la posibilitatea transformării COVID-19 într-o armă. Foarte pe scurt: nu au fost găsite elemente ale vreunor discuții/planuri serioase de a transforma virusul într-o armă. Această concluzie este cea rezultînd din  monitorizarea timpurie a canalelor de propagandă aparținând „Trinității Terorimului”. Însă nu putem generaliza, deoarece se știe faptul că Statul Islamic, Al-Qaida și grupările de extremă dreapta au încercat să achiziționeze/producă arme bilogice și chimice.

Care este situația din taberele din Siria?

Urmare a 9 octombrie 2019”, aproape toate unitățile medicale au fost suspendate, ceea ce a avut un impact direct asupa condițiilor de trai ale celor 65000 de familii asociate Statului Islamic, din tabăra Al-Hol. Transferul așa zișilor resortisanți dintr-o țară terță în tabăra Al-Roj a reprezentat o tentativă de a descongestiona Al-Hol, unde în prezent trăiesc 10000 de resortisanți (femei, copii și orfani). Informații recente furnizate de surse kurde au făcut aluzie la crearea unei noi tabere, în Guvernoratul Al-Hasaka.

Din cauza îngrijorărilor cu privire la pandemie, puțini oamenu pot vizita taberele, unde tratamentele medicale și asistența de sănătate de bază sunt precare; conform declarațiilor Organizației Mondiale a Sănătății „orice zonă în care se află grupuri mari de oameni, precum tabere și orașe găzduind mulțimi sunt îngrijorătoare”. Închisorile prezintă aceleași caracteristici – vulnerabilități din cauza lipsei standardelor de sănătate, deci un teren propice pentru răspândirea virusului. Cum bolile evoluează cu ușurință în spații limitate, prizonierii sunt ținte sigure. În incinta închisorii Al-Hasaka, unde sunt deținuți peste 5000 de luptători ai Statului Islamic, au avut loc deja două revolte în ultimele două luni. Aceste revolte au avut loc în contextul în care în regiune se intensifică teremile că noul coronavirus se va răspândi în această zonă distrusă de război, dar se pare că au avut legătură cu niște cazuri de tuberculoză, un aspect des întâlnit în condiții precare de detenție. Foști luptători ISIS se află în stare de tensiune permanentă și diverse analize previzionează o explozie a situației, mai ales în cazul în care virusul va dezvolta tulpini.

Per ansamblu, situația acestor deținuți rămâne disperată și fără speranță, ținând cont că poate fi declanșat un val de panică, iar virusul să înceapă să se răspândească în tabere/închisori. Cum deja le este greu să se spele pe mâini în condiții normale, în noua situație este și mai rău. În concluzie, atenția necesar a le fi acordată de către țările gazdă este și mai redusă deoarece este concentrată pe combaterea pandemiei, fapt care întârzie repatrierea, judecarea și mai ales ridicarea poverii de pe umerii Forțelor Democratice Siriene.

Ce fel de răspuns contra terorismului ar trebui pus la punct în actualitatea post COVID-19?

Încă de la începutul pandemiei, ISIS și-a încurajat membrii și susținătorii să exploateze slăbiciunile așa numitelor superputeri, ale membrilor coaliției și ale statelor europene. Cum trupele și forțele de securitate ale acelor țări sunt dislocate și solicitate până la la limitele capacităților lor  (dacă nu chiar și reduse), ar putea deveni ținte ușoare deoarece sunt preocupate de protejarea populației propriilor țări și mai puțin a lor.

Virusul a afectat eforturile legate de securitatea internă. De asemenea, aproape a oprit operațiunile internaționale de contracarare a ISIS în întreaga lume. Parteneri semnificativi ai coaliției s-au retras din teren și au încetat activitățile de pregătire pentru partenerii din Orientul Mijlociu și/ sau africani.

Lumea de după COVID va fi cu siguranță mai fragmentată, mai periculoasă și prin urmare mai puțin previzibilă.

Extremiștii de dreapta și de stânga vor urma cu siguranță foile de parcurs sugerate de canalele lor de propagandă: urmăriți, pregătiți și planificați... Criza COVID a oferit ambelor tabere extreme motive să își intensifice pregătirile și, dacă li se va oferi ocazia, vor acționa cu siguranță.

Cât despre jihadiști, cele mai recente informații din teren arată că lupta continuă: în Africa, Statul Islamic și Al-Qaida sar una la gâtul celeilalte. Ar putea fi vești bune, însă niciuna dintre părți nu uită să atace localnici și membri ai forțelor străine dislocate în zonă. În Irak, Siria, în Asia Centrală și de Sud-Est, grupări afiliate Statului Islamic se află în ofensivă.

Experții în contraterorism, analiștii și operatorii nu vor fi lipsiți de activitate. În funcție de cine ești, poate însemna vești bune. Vestea a rea este că dacă se va aștepta mai mult de la forțele armate și serviciile noastre de securitate/informații, acestea vor trebui să își indeplinească sarcinile de zi cu zi și cele noi cu mai puține fonduri și, cu siguranță, cu mai puțin sprijin din partea clasei politice și din partea publicului. Trinitatea terorismului nu va dispărea în neant. Însă omenirea s-a confruntat cu un dușman neașteptat. Unul care nu își revendică victoriile, dar care cu siguranță va ocupa gândurile oamenilor pentru următorii ani.

Experții în contraterorism, analiștii și operatorii vor învăța, prin urmare, să obțină rezultate cu mai puține resurse. Vremurile în care resursele și fondurile erau nelimitate s-au dus. Ca să facă față provocărilor care le așteaptă, comunitățile de informații cât și cele de impunere a legii vor fi nevoite să își optimizeze procesele. Vrând, nevrând, analiștii pe contraterorism vor trebui să adopte instrumente și metode noi. Vor trebui să își împartă sarcinile cu diverse elemente de inteligență artificială. Și va fi foarte puțin timp la dispoziție pentru a învăța și înțelege implicațiile a ceea ce ne așteaptă.




Pozele au fost obținute de către echipa Grupului de Analiză Întrunită a Terorismului de pe rețelele de socializare utilizate de salafiști jihadiști și de grupări extremiste de dreapta și de stânga.

Versiunea în limba engleză a interviului poate fi accesată aici: https://www.pulsulgeostrategic.ro/en/materiale