Acasa Articole si analize Ediţii tiparite Autori
Abordarea câtorva aspecte geopolitice
De cele mai multe ori, ar fi bine să înțelegem ce „trebuie” (must) să „întreprindem” (do) până în prezent ca să înțelegem cum începem o noua săptămână de muncă de luni… în actualul context, în articolul elaborat în 25 ianuarie, propunându-se ca analiza să debuteze cu ziua de 26 ianuarie, care era o sărbătoare înainte de ‘89…

Iată cele cinci lucruri pe care trebuie să le știți astăzi:

– UCRAINA vs. RUSIA. Noua troică a lui Trump caută negocieri trilaterale.

– ⁠EUROPA. Bruxellesul este prins între Scrooge și Grinch. Mică dimensiune.

– ISRAEL vs. PALESTINA. Consiliul Păcii lansează prima sa inițiativă. Vom înțelege trocul.

– ⁠IRAN. Războiul cuvintelor începe din nou. Manevra de forțe.

– ⁠SOMALIA. Ciudata obsesie a Washingtonului începe să se dezvăluie. Negocierea sau întreruperea ei.

1. UCRAINA vs. RUSIA - Noua troică a presedintelui Trump caută negocieri trilaterale cu referire la conflictul în desfășurare

Leadershipul de la Moscova a declarat că întâlnirea lui Vladimir Putin cu Steve Witkoff, Jared Kushner și Josh Gruenbaum, un oficial al Casei Albe responsabil cu achizițiile, a fost „utilă din toate punctele de vedere” și că negocierile trilaterale cu SUA și Ucraina vor continua, următoarea întâlnire urmând a avea loc la Abu Dhabi (4/5 februarie 2026). Discuțiile anterioare, care au urmat unei întâlniri între Donald Trump și Volodymyr Zelensky, în 21 ianuarie, la Davos, au avut loc în 23 ianuarie, cu același triumvirat reprezentând SUA. Gruenbaum, o adăugire recentă la motorul de pace Witkoff-Kushner, este un fost bancher de investiții apropiat de DOGE. Alături de diplomatul Yury Ushakov și spionul Igor Kostyukov, principalul lor omolog rus, Kirill Dmitriev, are o experiență similară în finanțe corporative și publice. Pentru mediul de Afaceri diplomatice, Kievul nu dorește să fie a cincea roată la căruță în ceea ce pare din ce în ce mai mult o înțelegere comercială între SUA și Rusia. Zelensky susține că anume concesii teritoriale sunt încă nerezolvate (la fel ca Putin). Membrii europeni ai NATO, conduși de Mark Rutte și Alexander Stubb, apropiați ai lui Trump, își îndreaptă atenția către securitatea Arcticii. Și, deși acest lucru este de înțeles, Europa de Est rămâne în voia sorții. Presiunea începe să se exercite asupra Moldovei unde, în 22 ianuarie, a fost localizată o dronă rusă.

2.Europa - Cu două mărimi mai mic, Bruxellesul este prins între Scrooge și Grinch

Zelensky a criticat lipsa de voință a Europei, numind-o „un caleidoscop fragmentat de puteri mici și mijlocii”. Donald Trump a declarat că s-a ajuns la un acord de „acces total” asupra Groenlandei, sugerând în același timp ca membrii NATO să patruleze frontiera sudică. Unii europeni ar putea considera că au avut ultimul cuvânt în discuția cu Trump, fiind de acord cu ceea ce el deja avea, însă Trump și-a umilit aliații NATO fără nicio consecință. Așa cum a subliniat Zelensky la Davos, liderii UE s-au adunat pentru a nu știu câta oară, încheind prin a spune că vor să „prețuiască” legăturile transatlantice. Unii membri continuă să dea dovadă de hotărâre – Franța a confiscat un petrolier legat de Rusia numit Grinch – dar alții încă ezită. Pentru mediul de afaceri la nivel decidenți, Zelensky și-a rezervat cele mai dure critici pentru „Viktorii” (adică Orban) care vor să fie „Micii Moscovei”. Acest lucru nu va ajuta aspirațiile Ucrainei de a adera la UE (care ar putea deveni oricum mai dificile dacă blocul devine o alianță cvasi-securitară, așa cum sugerează membri precum Spania), dar alții vor aprecia semnalul de alarmă. Kievul poate fi cel care se află în prezent în frig, dar Europa, care și-a transferat dependența energetică către SUA, nu ar trebui să fie complacentă (mulțumită de sine).

3. Israel vs. Palestina – „Succes catastrofal”, dar Consiliul pentru Pace lansează prima sa inițiativă

Jared Kushner a declarat că își propune un „succes catastrofal” într-o prezentare fastuoasă despre „Noua Gaza” la lansarea Consiliului pentru Pace al lui Trump. Kushner a îndemnat criticii israelieni să „se calmeze timp de 30 de zile”. Președintele Trump a numit-o „o proprietate frumoasă”. Unii au criticat consiliul, care a fost aprobat în conformitate cu o rezoluție a ONU, ca fiind o fațadă diplomatică pentru proiectele imobiliare legate de Trump. Prezentarea nu a atenuat aceste critici, dar personalități internaționale precum Tony Blair continuă să rămână, măcar pentru a-i reda rolul de mediator de pace (în opoziție cu cel de generator de bani). Aliații tradiționali occidentali continuă în mare parte să-l evite. Trump a declarat că invitația Canadei a fost retrasă. Pentru mediul de business, Consiliul are 26 de membri la nivel de lideri, inclusiv Trump, care va fi președinte pe viață. Două consilii executive sunt alcătuite în mare parte din oameni de afaceri și politicieni americani și regionali. Dacă locuitorii din Gaza pot fi relocați, acest lucru va avea un efect umanitar pozitiv, dar accentul pare să fie pus pe aspectul comercial. Între timp, Israelul și-a mutat „linia galbenă” de control a forțelor armate israeliene mai adânc în orașul Gaza. Gruparea Hamas rămâne înarmată (deși persistă zvonuri despre un acord). Concluzionând, israeliții rămân prudenți.

4. ⁠Iran - Dezastru iminent

Războiul verbal reîncepe. Trump a declarat că o „flotă masivă” se îndreaptă spre Iran, deși „sperăm că nu va fi nevoie să o folosim”. Teheranul a declarat că protestele au încetat. Ministrul de externe Abbas Araghchi a folosit un editorial din Wall Street Journal pentru a avertiza asupra costurilor ridicate în cazul unui atac asupra Iranului. Araghchi a declarat că Iranul „nu va ezita să riposteze cu toate mijloacele de care dispune”, spre deosebire de „reținerea” arătată anul trecut. Trump ar putea ține cont de acest lucru, având în vedere răspunsul recent al regimului față de proprii cetățeni. O întrerupere a internetului continuă să mascheze numărul victimelor, dar rapoarte credibile sugerează că cel puțin 15.000 de persoane au fost ucise și 300.000 rănite – un bilanț mai degrabă asociat cu un război civil sau o rebeliune decât cu o protest, și comparabil cu epurările din 1988. PDV antreprenorial: Trump este un adept al „teoriei nebunului în relațiile internaționale”, la fel ca și liderul suprem Ali Khamenei. Este dificil de prevăzut cum ar decurge un al doilea atac, având în vedere că Teheranul este cu spatele la zid. Generalii lui Trump și aliații arabi regionali vor continua probabil să acționeze ca factori de moderare, așa cum au făcut-o și la începutul acestui an. Nici Israelul nu pare interesat de o schimbare de regim. Poziția sa față de Siria este, probabil, mai periculoasă decât în timpul regimului Bashar al-Assad.

5. Somalia - Pe „coarnele” unui negociator care fie face fie întrerupe trocul

Ciudata obsesie a Washingtonului începe să se dezvăluie. Fiul, Eric Trump, s-a întâlnit cu președintele Somalilandului separatist într-o cameră de hotel din Davos, în timp ce tatăl său, Donald, ținea un discurs în care numea Somalia „nici măcar o țară” și „cu un IQ scăzut”. Somalilandul a confirmat că la întâlnire a participat și președintele Israelului. Înțelegem informativ că Mogadishu nu a răspuns la discurs sau la întâlnire, dar urmează un model în care conducerea de la Hargeisa a căutat intermediari influenți din SUA, inclusiv, se pare, Jeffrey Epstein, pentru a negocia recunoașterea diplomatică. Unii consideră că riscurile merită, mai ales dacă Somalilandul poate găzdui exilați din Gaza și deportați din SUA, așa cum susține leadershipul din Mogadishu, sau un oraș liberal în stilul Dubaiului la Berbera, în Golful Aden, așa cum a propus un grup de reflecție din Washington. Ca viitor curs de acțiune, o mare parte din ostilitatea lui Trump față de Somalia se referă probabil la diaspora din Minnesota și la rolul presupus al acesteia într-o schemă de fraudă în domeniul îngrijirii copiilor, precum și la congresmana somalo-americană Ilhan Omar, care a calificat atenția acordată de președinte drept „înfiorătoare”. Cu toate acestea, și alte țări sunt interesate de Cornul Africii, în special Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită (a căror război prin intermediari în Yemen se mută rapid), plus Turcia și Qatar, mai ales că transportul maritim revine în Marea Roșie.

 

Dr. Liviu Mihai DĂNILĂ și-a dat acordul pentru republicarea textului acestui articol, care a mai fost publicat în 25 ianuarie 2026 pe blogul ThinkLine.Ro - Sursa: https://thinkline.ro/abordarea-catorva-aspecte-geopolitice/