Acasa Materiale recente Materiale Ediţii tiparite Autori
Ucraina şi Ungaria acționează pentru rezolvarea divergenţelor privind legislaţia minorităţilor naţionale
De aproape trei ani, guvernul maghiar a încercat să folosească Organizația Atlanticului de Nord (NATO) și unele instituții din cadrul Uniunii Europene (UE) pentru a determina Ucraina să legifereze anumite drepturi pentru comunitatea maghiară din Ucraina Carpatică.
Kievul și Budapesta au lansat un efort pentru a-și soluționa neînțelegerile privind impactul legislației ucrainene referitoare la limbă și educație asupra minorității naționale maghiare din provincia Ucraina Carpatică.

Vladimir SOCOR

14/06/2020 Regiune: Marea Neagră Tema: Geopolitică

Partea întâi



          Kievul și Budapesta au lansat un efort pentru a-și soluționa neînțelegerile privind impactul legislației ucrainene referitoare la limbă și educație asupra minorității naționale maghiare din provincia Ucraina Carpatică. (vezi EDM, 3 iunie 2020)

          Poziția Budapestei se bazează pe concepția sui generis referitoare la drepturile comunității maghiare din Ucraina Carpatică. Variante ale acestei concepții circulă și în comunitățile maghiare din țările învecinate. Cu toate acestea, Budapesta a amplificat diferendele cu Ucraina incluzând această problemă pe agenda la nivel înalt a NATO. Începând cu finele anului 2017, Ungaria a blocat întâlnirile dintre NATO și Ucraina la nivel prezidențial, ministerial și de generali, punând în pericol programele de cooperare dintre NATO și Ucraina pe fundalul războiului ruso-ucrainean. Acestea fiind spuse, nu există indici ai unei coordonări între Budapesta și Moscova și nici motive de a suspecta acest lucru.

Pentru a pune presiune pe Ucraina să se conformeze acestei concepții, Budapesta caută, de fapt, să se folosească de NATO și să devieze organizația de la obiectivele sale (de altfel nu foarte ambițioase) privind Ucraina. Liderii politici ai Ungariei par să nu țină cont de faptul că tacticile lor ar putea crea un precedent și pentru alte state membre NATO, care ar putea include pe agenda Alianței chestiuni parohiale fără legătură cu mandatul și misiunile sale. În ce privește Alianța Nord Atlantică, aceasta consideră că disputa în cauză ar trebui soluționată între Ungaria și Ucraina, bilateral. Cu toate acestea, procesul de decizie bazat pe consens din cadrul NATO a pus Alianța în poziția de a nu avea altă opțiune decât să accepte veto-ul Ungariei împotriva întâlnirilor la nivel înalt cu reprezentanții Ucrainei. (vezi EDM, 13 iulie 2018 și 7 noiembrie 2019)

Disputa pe tema drepturilor minorității din Ucraina Carpatică ar putea complica și poziția Ucrainei în contextul Uniunii Europene. Ca stat aspirant la integrare, Ucraina trebuie să accepte evaluările Bruxelles-ului privind politicile și legislația internă. Instituțiile europene, printre care Comisia de la Veneția (Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, organ consultativ al Parlamentului European) nu ar concepe să ia partea unui stat membru împotriva unui alt stat membru, dar s-ar putea să nu vadă în acest lucru un impediment atunci când vine vorba despre alinierea la viziunea politică a unui stat membru împotriva unui stat din afara UE. În plus, conceptele actuale referitoare la multiculturalismul din Europa de Vest (Occident) ar putea complica înțelegerea obiectivelor de construcție națională și statală ale Ucrainei. Cum este un stat nou, este necesar ca Ucraina să se concentreze asupra limbii și educației naționale, cum s-a întâmplat și în restul Europei înaintea acesteia, în faza de construcție statală.

În timp ce Ucraina dorește să depășească impasul de doi ani și jumătate de la NATO, nici Ungaria nu poate fi mulțumită de această situație, deoarece obiectivele sale inițiale rămân neatinse. Între timp, Budapesta consideră că schimbările politice din Ucraina au adus la putere un președinte și o majoritate parlamentară „mai puțin naționaliste”. Prin urmare, Budapesta întrevede o oportunitate de a obține anumite drepturi pentru comunitatea maghiară cu privire la educație, limbă și eventual, legalizarea dublei cetățenii în Ucraina. Guvernul maghiar își propune să atingă aceste obiective prin acord comun între Kiev, pe de-o parte și reprezentanții maghiari din Ucraina Carpatică și de la Budapesta, pe de cealaltă parte.

Atât Kievul cât și Budapesta par să vizeze, acum, posibilități de normalizare a relațiilor pe două paliere: onorarea de către Ucraina a unor solicitări din partea minorităților maghiare, în corelație cu sprijinul Budapestei pentru programe economice și de infrastructură în raioanele din Ucraina Carpatică locuite de minoritățile maghiare. (vezi EDM, 3 iunie 2020). Legătura este implicită dar oarecum vizibilă de ambele părți.

Nemulțumirile Ungariei se referă la trei acte legislative ucrainene:

  • Legea educației, o lege cadru adoptată în septembrie 2017 și folosită de Ungaria pentru a ridica miza la nivel diplomatic și al NATO.

  • Legea privind funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat, adoptată în aprilie 2019 și promulgată în mai. Aceasta consfințește limba ucraineană ca lingua franca atât din punct de vedere legal, cât și practic, pentru prima dată în istoria acestui stat. În același timp, garantează dreptul la folosirea liberă în public a limbilor minorităților ucrainene, precum și a limbilor oficiale ale Uniunii Europene. Limba maghiară se încadrează în ambele criterii, la fel ca și româna, bulgara și poloneza. (vezi EDM, 16 mai 2019)

  • Legea privind învățământul mediu general, adoptată în ianuarie 2020, în continuare la legea educației (vezi mai sus). Ambele legi prevăd că limba de stat este principala limbă utilizată în procesul de educație (ca în orice țară europeană), la examenele de absolvire și la cele de admitere în cadrul învățământului mediu și al școlilor profesionale. Cu toate acestea, și aici există spațiu pentru interpretare elastică, perioade de tranziție, excepții și posibilitatea predării uneia sau mai multor discipline în una sau mai multe limbi ale statelor membre ale Uniunii Europene (inclusiv maghiara – vezi mai sus). Această lege nu se referă la restricționarea predării subiectelor de limbă și cultură ale minorităților naționale ca subiecte de programă școlară. Este vorba despre asigurarea faptului că educația se face în limba ucraineană. Limbile minorităților rămân limbile de educație din învățământul primar și gimnazial. (Ukrinform, 16 ianuarie 2020).

Guvernul ucraineam a schimbat trei miniștri ai educației în ultimele zece luni. Actualul guvern va lua serios în considerare recomandările Comisiei de la Veneția.


Partea a doua



Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba (stânga) și ministrul ungar de externe, Kiev, 29 mai


De aproape trei ani, guvernul maghiar a încercat să folosească Organizația Atlanticului de Nord (NATO) și unele instituții din cadrul Uniunii Europene (UE) pentru a determina Ucraina să legifereze anumite drepturi pentru comunitatea maghiară din Ucraina Carpatică.

În timp ce continuă să folosească aceste instrumente de presiune externă, la acest moment Budapesta caută să își atingă obiectivele prin negocieri bilaterale cu Ucraina, iar Kievul se arată receptiv la propunerile Budapestei. (vezi EDM, 3, 4 iunie 2020)

Poziția Budapestei pornește de la o concepție sui generis privind drepturile comunităților maghiare din toate statele învecinate în care locuiesc compact aceste comunități etnice. Concepția include acces echitabil la educație în limba maternă, utilizarea limbii materne în administrația locală, dreptul de a arbora drapelul național al Ungariei și alte simboluri naționale, acces liber al investițiilor și ajutorului de proveniență ungară în cadrul comunităților etnice, reprezentare echitabilă a comunităților în organismele locale și naționale, precum și deținerea pașaportului ungar de către membrii acelor comunități (cu dublă cetățenie).

Majoritatea acestor elemente există parțial sau total, de jure sau de facto în toate statele din vecinătatea Ungariei, inclusiv Ucraina. Cautând o implementare de jure mai completă, Ungaria a ales Ucraina mai degrabă pentru faptul că un stat non-membru al NATO și/sau al UE reprezintă o țintă mai ușoară și, parțial pentru că Ucraina (spre deosebire de ceilalți vecini ai Ungariei) a moștenit un sistem complet de educație primară și gimnazială în care limba maghiară este utilizată în totalitate, aspect pe care Budapesta dorește să îl păstreze ca un drept câștigat al comunității sale din Ucraina Carpatică.

Budapesta consideră că guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și majoritatea parlamentară sunt „mai puțin naționaliști” decât (a fost) președinția lui Petro Poroșenko și, prin urmare, mai dispuși să negocieze soluții bilaterale pentru întreaga gamă a acestor chestiuni. La rîndul său, Kiev dorește să depășească impasul și să prevină afectarea relațiilor Ucrainei cu NATO și UE.

La 9 ianuarie a.c., premierul Ungariei, Viktor Orban a declarat că o întâlnire personală cu președintele Zelenski ar fi în folosul relațiilor dintre cele două state și al comunității maghiare din Ucraina Carpatică. La 7 februarie a.c., ministrul ungar al afacerilor externe și comerțului, Peter Szijjarto, a discutat - la Kiev - cu membri ai guvernului ucrainean aceste chestiuni litigioase. Au convenit să le abordeze în cadrul negocierilor bilaterale. În paralel, cele două părți au hotărât să întrunească din nou Comisia Interguvernamentală Ungaro-Ucraineană pe Probleme de Cooperare Economică, după o pauză de șapte ani și s-au pus de acord cu privire la organizarea unei noi întâlniri între Orban și Zelenski, în următoarele câteva luni.

La 26 martie, Szijjarto a declarat că Orban va întreprinde o vizită în Ucraina după încetarea stării de urgență instaurată ca urmare a pandemiei de coronavirus și de îndată ce ambele ministere ale afacerilor externe finalizează proiectele de acorduri pentru semnarea de cei doi lideri. (MTI, Ukrinform, 9 ianuarie, 7 februarie, 26 martie) Aceste acțiuni au fost însă amânate de schimbările frecvente în guvernul ucrainean și de criza prelungită generată de pandemia de coronavirus.

Ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmytro Kuleba, a ales ca prima sa vizită în această calitate să aibă loc la Budapesta, la 29 mai a.c., pentru „a deschide o nouă pagină în relațiile bilaterale”. Kuleba și Szijjarto s-au pus de acord referitor la reuniunea a două comisii comune specializate - pe probleme de drepturi ale minorităților, respectiv de educație în limba maghiară în regiunea Ucraina Carpatică - pe lângă comisia economică interguvernamentală (vezi mai sus). Cele trei comisii ar trebui să se întrunească în iunie, pentru a discuta divergențele existente, a elabora propuneri de comun acord convenite și a redacta eventuale acorduri care să fie analizate de conducerile celor două state.

Dezideratele Budapestei sunt destul de ambițioase: elaborarea de către cele două părți a unei declarații comune care să paveze calea către viitor, incluzând prevederi referitoare la limba maghiară, școli și alte drepturi în Ucraina Carpatică; parlamentul ucrainean să adopte legea privind minoritățile naționale (care este stipulată și în legea privind limba de stat a Ucrainei, adoptată în 2019). (Evropeiska Pravda, 29 mai 2020, MTI, Hirado.hu, Ukrinform, 27-30 mai 2020)

Așa cum arată punctele de discuție ale fiecăreia din cele două părți, pozițiile ungară și ucraineană arată nu doar diferențe, ci și anumite convergențe, cu suficientă suprapunere pentru găsirea unui punct de plecare.

Pozițiile Budapestei, exprimate în cadrul acestor întâlniri, includ:

  • Ungaria nu urmărește schimbări teritoriale sau alte obiective revizioniste;

  • pentru Budapesta, comunitatea națională maghiară din Ucraina Carpatică este mai importantă decât relațiile Ucrainei cu NATO;

  • sistemul complet de educație în limba maghiară din Ucraina Carpatică este „un drept câștigat” onorat în timp care nu poate fi eliminat prin legea ucraineană a educației;

  • Budapesta va fi de acord cu orice fel de soluție care este acceptată de liderii comunității din Ucraina Carpatică, precum și de Kiev (aceasta pare să delege puteri de veto liderilor intransigenți ai comunității);

  • Ungaria se așteaptă ca Ucraina să elaboreze legea restantă privind minoritățile naționale în consultare cu organismul consultativ al Consiliului Europei – Comisia de la Veneția/Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept înainte ca proiectul acesteia să fie analizat de parlamentul ucrainean, nu după ce parlamentul l-a adoptat;

  • în așteptarea unor soluții - la aceste probleme - satisfăcătoare pentru maghiarii din Ucraina Carpatică, precum și pentru Budapesta și Kiev, Ungaria va continua să le ridice în cadrul UE și va continua să blocheze întâlnirile NATO-Ucraina la nivel superior. Cu toate acestea, scopul nu este acela de menținere a veto-ului, ci de a ajunge la înțelegeri;

  • Ungaria oferă un împrumut de 50 milioane Euro (56,5 milioane dolari SUA) pentru proiecte de infrastructură care să fie implementate împreună cu Ucraina în raioanele din Ucraina Carpatică locuite de maghiari.

Pozițiile Kievului, exprimate în cadrul acestor întâlniri, includ:

  • Ucraina nu vizează asimilarea (ucrainizarea) minorității naționale maghiare. Ea dorește ca tinerii maghiari să poată acumula cunoștințele necesare de limbă ucraineană, astfel încât să poată urma studii superioare și să se angajeze în Ucraina. Practic, bariera de limbă izolează maghiarii din Ucraina Carpatică de societatea ucraineană. Elevii care urmează cursurile școlilor cu predare în limba maghiară (precum și cei de la școlile cu predare în limba română din provincia Cernăuți) obțin cele mai slabe rezultate la testele naționale și la examenele de admitere din întreaga Ucraină.

  • Kievul constată că Ungaria nu mai solicită direct modificarea legilor educației și a limbii de stat. Dimpotrivă, Budapesta pare să sugereze că ar fi mulțumită cu o implementare maleabilă a regulilor și reglementărilor care ar urma să fie negociate cu Kievul.

Pozițiile care se suprapun ale celor două părți includ:

  • ambele părți își declară obiectivul transformării raioanelor locuite de maghiari ale Ucrainei Carpatice într-o „poveste de succes” a relațiilor bilaterale dintre Ucraina și Ungaria;

  • obiectivul consolidării identității naționale maghiare în Ucraina Carpatică și cel al unei mai bune integrări a minorităților naționale în viața economică și socială a Ucrainei sunt obiective mutual reconciliabile.

Această suprapunere permite identificarea unei baze comune. Kuleba i-a înmânat lui Viktor Orban, la Budapesta, o invitație oficială de a vizita Ucraina în luna iulie.


Nota Bene: articolul a fost publicat mai întâi de către Eurasia Daily Monitor, Ediția 17, Nr. 80, 4 iunie 2020 (Partea întâi) și Ediția 17, Nr. 81, 8 iunie 2020 (Partea a doua).