Acasa Materiale recente Materiale Ediţii tiparite Autori
Interviu cu profesorul Dan Pavel despre alegerile prezidențiale americane: „Partizanii fiecăruia îl percep pe celălalt candidat ca fiind prea bătrân și cu sănătatea mintală șubrezită”
Alegerile prezidențiale americane suscită un puternic interes pe plan global, datorită implicațiilor economice, politice și sociale. Perspectiva realegerii lui Donald Trump, într-o lume schimbată de pandemia de Coronavirus, ridică numeroase semne de întrebare.
În interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Pulsul Geostrategic, profesorul Dan Pavel a analizat perspectivele şi provocările reprezentate de confruntarea dintre Donald Trump și Joe Biden

Dan PAVEL

27/04/2020 Regiune: Global Tema: Teme diverse

Alegerile prezidențiale americane suscită un puternic interes pe plan global, datorită implicațiilor economice, politice și sociale. Perspectiva realegerii lui Donald Trump, într-o lume schimbată de pandemia de Coronavirus, ridică numeroase semne de întrebare.

În interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Pulsul Geostrategic, profesorul Dan Pavel a analizat perspectivele şi provocările reprezentate de confruntarea dintre Donald Trump și Joe Biden.


Dan Pavel (© Polirom)

Vladimir-Adrian Costea: Domnule profesor Dan Pavel, la patru ani de la alegerea lui Donald Trump la Casa Albă, un nou șoc electoral se poate produce din nou într-una din cea mai puternică democrație din lume. Care sunt șansele lui Trump de a obține al doilea mandat de președinte?

Dan Pavel: Eram într-un grup de apropiați și ne uitam la CNN când Donald Trump și-a anunțat prima dată candidatura, în iunie 2015, era doar unul dintre șaptesprezece candidați republicani, deci nici nu se știa dacă va fi canditatul ales al partidului său, iar eu am exclamat: „Vai, acest individ, Trump, va câștiga alegerile!” Toți m-au contrazis, cu excepția mezinului meu, care a pus un pariu cu sora lui mai mare, iar peste un an a câștigat. Sunt mai multe explicații legate de intuiția de atunci, dar ceea ce vreau să spun este că acum șansele realegerii nu mai sunt la fel de clare. Până înainte de criza noului coronavirus șansele au fost mai mari, deci nu ar fi fost un șoc. Dacă președintele în funcție pierde, atunci va fi un șoc. Între timp, modul cum a procedat în 2020 este sursa unor vulnerabilități serioase. Trump și-a păstrat baza electorală, în linii mari, dar slăbirea ei deja a fost înregistrată în sondaje. Situația din anumite state, care au fost pe muchie de cuțit în 2016, the swing states, este din nou incertă. În statul Michigan, el a câștigat în fața lui Hillary C. cu doar 0,23% din voturi. Dar acum, președintele a intrat în conflict cu democrata Gretchen Whitmer, guvernatorul statului Michigan, aleasă în 2018. Sunt 11 state pe muchie de cuțit, unde a câștigat în alegerile trecute, dar unde poate pierde acum.

În ce măsură continuitățile instituționale și raționalitatea politicului au protejat sistemul democratic și superputerea militară americană în mandatul lui Trump la Casa Albă? Care sunt perspectivele în cazul în care perioada de carnaval se va prelungi în următorii patru ani?

Mereu dau exemple la cursul meu de politică externă americană din care se poate deduce cât de puternic este un președinte, dar și care sunt limitele puterii. De pildă, nici Trump, nici Obama înaintea lui și nici altcineva nu are puterea ca măcar să închidă o bază militară americană din străinătate. Sistemul democratic american a fost subminat însă de actualul președinte, constant, dar rezistă. Între timp, democrații au devenit majoritari în House of Representatives, camera parlamentară inferioară, iar în Curtea Supremă de Justiție s-a refăcut echilibrul (sunt patru judecători liberali, patru conservatori, iar balanța este înclinată, când într-o parte, când într-alta, de John Roberts, Chief Justice). Supraputerea militară nu a fost afectată, dimpotrivă, au crescut bugetele. Statele componente sunt extrem de puternice, iar din mai multe puncte de vedere nu sunt afectate de politica de la centru. De pildă, California, statul cel mai populat și cel mai dezvoltat economic (într-o comparație informală, este pe locul cinci în lume între puterile economice ale lumii, peste Franța), nu ține cont de retragerea lui Trump din acordul de la Paris privind încălzirea globală. Sistemul democratic american era însă în criză dinaintea alegerii lui Trump, de fapt alegerea sa a fost o confirmare a crizei democrației, dar va rezista. Va exista o perioadă post-Trump, după un mandat sau două. Democrațiile puternice au mecanisme autoimunitare care le protejează chiar dacă ar veni un al treilea val al dedemocratizării (un reflux). Pentru democrațiile slabe îmi fac griji, în particular pentru democrațiile „iliberale”, nu pentru democrația americană.


Donald Trump (© White House)

Cum este perceput președintele Trump de către alegătorii americani? În ce măsură aceste percepții s-au schimbat după triumful electoral din 2016?

Din sondajele consultate de mine reiese că percepțiile au rămas relativ constante la alegătorii democrați și republicani; prejudecățile și partizanatul sunt puternice. Diferă răspunsurile date la întrebări extrem de concrete privind modul în care acționează, cum ar fi cele privind controlul armelor de foc, în contextul înmulțirii atentatelor comise de persoane dezechilibrate sau cu o agendă radicală, ori dacă vine vorba despre modul în care a făcut față epidemiei coronavirusului. Graba lui de a relua activitățile economice nu este bine văzută în condițiile în care pandemia produce multe victime în anumite state.

Cum este perceput Joe Biden? Identificați o reeditare a confruntării dintre Donald Trump și Hillary Clinton?

Joe Biden are o biografie bogată, cunoscută integral mai ales de către cei din generațiile apropiate lui ca vârstă. Era mai puțin agreat de alegătorii democrați progresiști la început, dar după retragerea lui Bernie Sanders încrederea în el este puternică; îl susțin Sanders, fostul președinte Obama, toți democrații, iar percepția este pozitivă. Toți au încredere că îl va învinge pe Trump. Sunt mai mulți americanii care cred că Biden ar fi făcut o treabă mai bună decât Trump în criza pandemiei; în schimb, mai mulți americani cred că Trump face o treabă mai bună decât fosta Primă Doamnă, dacă ar fi ajuns președinte. Confruntarea dintre cei doi va fi diferită. Am postat acum o vreme despre faptul îngrijorător că partizanii fiecăruia îl percep pe celălalt candidat ca fiind prea bătrân și cu sănătatea mintală șubrezită. Democrații lucrează din greu pentru o candidatură comună cu o femeie puternică pentru vicepreședinte, astfel încât în cazul unui deces să fie un succesor bine ales. Sunt mai multe propuneri, inclusiv Michelle Obama, fosta Primă Doamnă, dar vom vedea în curând cine este aleasa.