Acasa Articole si analize Ediţii tiparite Autori
Opinie: Impactul pandemiei de COVID-19 asupra apărării
Apariţia şi răspândirea fulminantă a COVID-19 a bulversat întreaga lume. Văzut iniţial ca un fenomen local la nivelul provinciei Wuhan sau, în cel mai rău caz, la nivelul Chinei, a ajuns ca în mai puţin de două luni să devină o problemă globală.

     Apariţia şi răspândirea fulminantă a COVID-19 a bulversat întreaga lume. Văzut iniţial ca un fenomen local la nivelul provinciei Wuhan sau, în cel mai rău caz, la nivelul Chinei, a ajuns ca în mai puţin de două luni să devină o problemă globală.

     Viteza cu care virusul se răspândeşte şi nivelul la care acţioneză a făcut ca, rând pe rând, state care până mai ieri aveau o viaţă socială şi economică normală să fie aproape paralizate şi să se concentreze aproape exclusiv pe măsuri de ţinere sub control a bolii, împiedicării răspândirii acesteia şi pe tratarea celor infectaţi.

     În aceste condiţii, toate celelelate activităţi fie au fost sistate (de exemplu turismul), fie au trecut în plan secundar.

     Domeniul apărării este unul din domeniile care este afectat dar care, în acelaşi timp, este implicat într-un scenariu care pare desprins dintr-un film SF.

     Toate statele afectate de COVID-19, iar în acest moment vedem că pandemia s-a răspândit pe toate continentele, iau măsuri pentru a lupta cât mai eficient cu un inamic pe care, până mai ieri, nu l-au luat în considerare. Forţele armate au fost chemate să participe la acest „război”, iar armele pe care le au la dispoziţie sunt multiple. În rândurile care urmează voi încerca o descriere a unora dintre acţiunile militare luate de state în lupta cu coronavirusul.


     Limitarea răspândirii

     Metoda cea mai rapidă de răspândire a virusului este contactul social, iar aglomeraţiile de oameni reprezintă cea mai agresivă metodă de răspândire.

     Exerciţiile militare planificate pentru această perioadă reprezentau un astfel de factor de risc. De aceea statele au decis anularea sau reducerea amplorii unora dintre ele, astfel:

-              - exerciţiul „Europe Defender 2020” al NATO, planificat în perioada 20 aprilie – 20 mai, a fost redus ca amploare, pentru a reduce deplasarea militarilor americani şi din alte ţări prin Europa, iar unele ţări, printre care şi România, au decis să nu mai participe;

-              - exerciţiul „Cold Response” planificat de Norvegia în perioada 12 – 18 martie a fost anulat;

-            - și alte exerciţii militare la care erau planificați să participe militari americani au fost fie terminate mai devreme (exerciţiul „Juniper Cobra” din Israel), fie anulate (exerciţiul „African Lion”).

     Tot pentru limitarea răspândirii virusului, forţele armate au fost chemate, acolo unde a fost nevoie, să sprijine forţele de ordine pentru a impune restricţiile de circulaţie stabilite de autorităţile statului.


     Combaterea virusului

     Forţele armate dispun de capacităţi care pot fi folosite de autorităţile civile fie pentru tratarea bolnavilor, fie pentru sprijin logistic.

      În unele ţări, facilităţi medicale militare au fost puse la dispoziţie pentru tratament sau pentru transportul pacienţilor sau a echipamentelor medicale necesare. Astfel:

-           - Marina SUA a trimis în portul New York nava-spital USNS Comfort, care dispune de 1.000 de paturi, pentru a putea descongestiona spitalele civile, astfel încât acestea să se poată ocupa în special de bolnavii de COVID-19;


https://www.politico.com/states/new-york/city-hall/story/2020/03/30/usns-comfort-arrives-in-new-york-city-1269589


-           - Ministerul apărării din Marea Britanie a activat, pe 18 martie, „Forţa de sprijin pentru COVID” prin care pot fi mobilizaţi până la 20.000 de militari în sprijinul autorităţilot civile. Una dintre primele măsuri adoptate a fost aceea de a avea elicoptere disponibile pentru evacuările medicale solicitate de autorităţile locale;



MOD Crown Copyright (https://www.gov.uk/guidance/covid-support-force-the-mods-contribution-to-the-coronavirus-response)

-          -  Germania a mobilizat la rândul său armata pentru sprijin în lupta împotriva coronavirusului. Printre altele, avioane de transport medical au fost folosite pentru a aduce pacienţi infectaţi cu COVID-19 din Italia şi Franţa în spitale din Germania;

-         - în România, Ministerul Apărării Naţionale a operaţionalizat un spital militar ROL 2 în Bucureşti şi a achiziţionat din Olanda un Sistem Modular Mobil de Izolare şi Tratament care este instalat la Constanţa. În aceste facilităţi se pot trata pacienții infectați cu COVID-19, cu forme ușoare și moderate;

-          - NATO, prin intermediul Centrului Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului în caz de Dezastre (Euro-Atlantic Disaster Response Coordination Centre (EADRCC), centralizează solicitările statelor membre şi partenere legate de lupta împotriva COVID-19. România a folosit acest mecanism pentru a accesa capabilităţile Alianţei de transport strategic în scopul transportării de echipament medical din Coreea de Sud. 

     De asemenea, forţele aeriene militare sunt folosite pentru repatrierea cetăţenilor proprii sau ai aliaţilor care au rămas blocaţi în diverse părţi ale lumii şi care nu pot reveni în ţările lor din cauza anulării zborurilor internaţionale.


     Industria de apărare

     Industria de apărare este şi ea afectată de pandemie. Efectele sunt nu doar imediate, dar pot avea impact și asupra capacităţilor viitoare dacă criza va dura mai mult şi vor avea loc disponibilizări de personal calificat.

     Pentru a reţine forţa de muncă, unele companii au decis să îşi reprofileze temporar producţia către aparatura medicală necesară tratamentelor din spitale şi care este în cantităţi insuficiente pentru numărul mare de îmbolnăviri.

     Companii mari din SUA, precum Ford şi General Electric, au anunţat că vor produce în cooperare ventilatoare mecanice. Şi NATO, prin structuri precum Agenţia de achiziţii şi suport (NATO Support and Procurement Agency - NSPA), sprijină sectorul privat din Italia pentru producerea de măşti și ventilatoare pentru spitale. În acelaşi domeniu al aparatelor de ventilare mecanică s-a implicat şi compania israeliană Israel Aerospace Industry (IAI), care şi-a transformat în acest scop o linie de producţie destinată fabricării de rachete antiaeriene.


     În loc de concluzii

     În timp ce este afectată de COVID-19 la fel ca și restul societății, apărarea a fost solicitată să sprijine răspunsul la pandemie al celor care, de această dată, sunt în prima linie a luptei - medicii. Prin aceasta, la fel ca și sistemul de ordine publică (poliția, jandarmeria), apărarea se pune în slujba unei cauze nobile - protejarea cetățenilor.

     Rolul apărării se diversifică tot mai mult în acest efort general complex al cărui martori și beneficiari suntem, iar dupa ce bătălia va fi caștigată ne putem aștepta ca apărarea să fie chemată să participe la efortul de refacere a economiei, în principal repornirea și repunerea acesteia pe făgașul normal.