Acasa Materiale recente Materiale Ediţii tiparite Autori
Ucraina elaborează amendamente la Acordurile Minsk
Dumă summitul Normandia din decembrie 2019 (vezi EDM, 11, 12 decembrie 2019) și în așteptarea întâlnirii la nivel înalt din luna aprilie a.c. a aceluiași forum, oficialii ucraineni circulă propuneri de revizuire a acordurilor Minsk din 2014 și 2015 impuse de Kremlin. „Acordurile”, vizând legalizarea controlul Rusiei asupra teritoriului Lugansk-Donețk și să destabilizeze și mai mult Ucraina, continuă să rămână ne-implementate datorită succesului manevrelor și întârzierilor guvernului ucrainean anterior. Aceste demersuri au creat terenul propice pentru administrația condusă de președintele Volodimir Zelenski să solicite revizuirea “acordurilor”.

Vladimir SOCOR

31/01/2020 Regiune: Marea Neagră Tema: Geopolitică

Partea I

 

Summitul Normandia de la Paris, Franța, decembrie 2019 (Sursa: Reuters)

     Dumă summitul Normandia din decembrie 2019 (vezi EDM, 11, 12 decembrie 2019) și în așteptarea întâlnirii la nivel înalt din luna aprilie a.c. a aceluiași forum, oficialii ucraineni circulă propuneri de revizuire a acordurilor Minsk din 2014 și 2015 impuse de Kremlin. „Acordurile”, vizând legalizarea controlul Rusiei asupra teritoriului Lugansk-Donețk și să destabilizeze și mai mult Ucraina, continuă să rămână ne-implementate datorită succesului manevrelor și întârzierilor guvernului ucrainean anterior. Aceste demersuri au creat terenul propice pentru administrația condusă de președintele Volodimir Zelenski să solicite revizuirea “acordurilor”.

     În timp ce fostul președinte Petro Poroșenko și Parlamentul ucrainean au introdus unilateral bariere legale interne in calea implementării “acordurilor” Minsk, administrația condusă de Volodimir Zelenski își propune să revizuiască aceste documente prin negocierea cu Rusia, Germania și Franța în așa zisul format „Normandia”. Kievul și-a lansat campania de revizuire printr-o schimbare de poziție spectaculoasă, în ajunul summitului Normandia recent (vezi EDM, 9 decembrie 2019), adoptând parțial „liniile roșii” ale societății civile ucrainene asupra unei soluții în termenii Moscovei. Cu toate acestea, Zelenski nu a reușit să facă progrese cu revizuirea la summitul recent. Chiar mai mult, este prins în capcana constituită de consimțămîntul său pentru negocierea unei noi legi privind „statutul special” pentru Donețk-Lugansk și de acceptarea formulei Steinmeier, două angajamente pe care președintele ucrainean le-a confirmat la summitul Normandia recent.

     Cu toate acestea, administrația Zelenski persistă în promovarea, atât în cadrul Grupului de Contact Minsk cât și în spațiul public, revizuirii „acordurilor” Minsk în avantajul Ucrainei. Revizuirile propuse implică o interpretare comună a unor clauze cheie, a ordinii de implementare eventuală a acestora, precum și o reconfigurare a Grupului de Contact Minsk. Partea ucraineană direcționează aceste propuneri prin Grupul de Contact, în anticiparea viitorului summit Normandia planificat pentru aprilie, la Berlin. Propunerile au fost prezentate Grupului de Contact în cadrul sesiunilor din 18 decembrie (2019) și 16 ianuarie (2020), marcând începutul unui mult sperat proces de revizuire. (ukrinform.ua, hromadske.ua, 18, 19 decembrie 2019 și 16, 17 ianuarie 2020). Detaliere:

- Statut special pentru Donețk-Lugansk: administrația prezidențială ucraineană este în proces de elaborare a unor amendamente la constituție pe tema descentralizării administrative a țării, cu aplicabilitate pe întreg teritoriul. Moscova vrea ca viitoarea constituție să includă o referire la statutul special al Donețk-Lugansk, după cum stipulează „acordurile” Minsk. Cu toate acestea, cel mai recent proiect de amendare făcut public (Ukraiynska Pravda, 16 decembrie 2019) nu fac referire la niciun statut special al vreunui teritoriu  al Ucrainei.

Între timp, această versiune a fost retrasă pentru revizuire din cauza unor considerente politice interne care nu au nicio legătură cu Donețk-Lugansk. Președintele Zelenski este hotărât să legifereze statutul special printr-o lege nouă, una care să încorporeze formula Steinmeier. Acesta este prețul ridicat pe care Zelenski a fost de acord să îl plătească pentru înâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin de la summitul Normandia recent. Cu toate acestea, Zelenski plănuiește adoptarea unei legi ordinare, care nu necesită decât o majoritate simplă în parlament. Consacrarea statutului special în constituție ar necesita o majoritate de două treimi, obligându-l pe Zelenski să se angajeze la o colaborare profund umilitoare cu partidul pro-Kremlin al lui Viktor Medvedchuk.

- „Alegeri” în Donețk-Lugansk: partea ucaineană solicită ca persoanele strămutate intern să participe la alegerile locale, o condiție prealabilă pentru organizarea unor astfel de alegeri în acest teritoriu. Persoanele strămutate intern sunt acei refugiați de război care s-au mutat în interiorul Ucrainei (a nu fi confundați cu cei care au emigrat în Rusia). Întoarcerea persoanelor strămutate intern pentru a participa la alegeri este o nouă precondiție a Kievului. Aceasta reprezintă și o problemă legată de securitate, cum sunt și dezarmarea și/sau retragerea „forțelor ilegale” și înlocuirea controlului rusesc cu o formă de control internațional la granița ruso-ucraineană – la rândul lor condiții prealabile pentru organizarea de alegeri în aceste teritorii.

- Succesiunea etapelor militare și politice: în cadrul sesiunilor din 18 decembrie și 16 ianuarie ale Grupului de Contact au prilejuit reconfirmarea, de caătre Kiev, a principiului „mai întâi securitatea și apoi alegerile” (vezi mai sus). În ceea ce o privește, Rusia susține că termenul de „forțe ilegale” din „acordurile” Minsk nu face referire la forțele din Donețk-Lugansk (ca să nu mai vorbim de forțele rusești, despre care Federația Rusă pretinde că nu sunt prezent acolo). În aceeași notă, Rusia ține strict la litera „acordurilor” Minsk, astfel că Ucraina nu va prelua controlul teritoriului de la granița ucraineano-rusă nici măcar după desfășurarea „alegerilor”. În schimb, conform documentelor din 2014 și 2015, Kiev ar avea voie doar să înceapă negocieri cu Donețk-Lugansk pe tema împărțirii controlului graniței respective. Cu toate acestea, Kievul ia în considerare posibilitatea acceptării de „alegeri” locale în schimbul acceptării de către Moscova a controlului internațional asupra graniței respective, ca o soluție de tranziție către un control final ucrainean.

- Grup de lucru dedicat controlului granițelor: Ucraina propune ca Grupul de Contact Minsk să creeze un grup de lucru adițional (al cincilea) care să se ocupe de statutul graniței Ucraina – Rusia din teritoriul controlat de Rusia. Propunerea Kievului este ca Ucraina și Rusia să delege reprezentanți ai poliției și serviciului vamal de frontieră, care să demareze discuții privind procedurile de transfer al controlului frontierelor din mâinile Rusiei în mâini internaționale cau în cele ale Ucrainei, în același timp cu alegerile locale (vezi mai sus).

- Grupul de lucru dedicat chestiunilor politice: Ucraina propune schimbarea acestui grup din cadrul Grupului de Contact Minsk. Acest grup de lucru este mandatat să discute un statut special pentru Donețk-Lugansk și aspecte  conexe cum ar fi organizarea alegerilor locale în conformitate cu  „acordurile” Minsk. Reprezentanții Donetsk și Luhansk în acest grup de lucru sunt delegații celor două „republici populare”. Însă Kievul le contestă, acuma, pretenția de a reprezenta populația acestui teritoriu. În schimb, președintele Zelenski și trimisul său special la acest grup de lucru, Oleskii Reznikov, propun constituirea unei delagații Donețk-Lugansk mai numeroase și diverse, jumătate din membrii săi urmând să fie aprobați de Kiev, din rândul persoanelor strămutate intern (vezi mai sus) sau din rândul localnicilor care nu au nicio legătură cu aceste „republici populare”.

- Crimeea: președintele Zelenski a promis de mai multe ori că va ridica chestiunea Crimeea la summitului Normandia din 9 decembrie. Această promisiunie a fost unul dintre motivele pentru care a dorit acel summit cu atâta aviditate. Nu a reușit să ridice problema Crimeea la summit, ulterior pretinzând că nu a avut timp și promițând că o va face la urmatorul summit Normandia. Acest demers arată bine pe frontul intern și poate distrage atenția de la concesiile privind statutul special pentru Donețk-Lugansk și formula Steinmeier. Însă formatul Normandia este mandatat doar pentru conflictul din estul Ucrainei.

Partea a II-a

 

Summitul Normandia de la Paris, Franța, decembrie 2019 (Sursa: Reuters)

     Rusia utilizează o abordare strict construcționistă pentru a apăra „acordurile” Minsk din 2014 și 2015 și formatele de negociere („Cvartetul Normandia” și „Grupul de Contact pentru Ucraina”) pe care le-a impus Ucrainei în urmă cu cinci ani, prin coerciție militară. La polul opus, Kievul încearcă o abordare revizionistă a acelorași documente și forumuri. Acestea nu au obținut niciodată vreun fel de validare legală, însă au fost recunoscute în permanență de Germania și Franța în cadrul forumului Normandia (care a adus împreună conducerile Ucrainei, Rusiei, Franței și Germaniei), căruia i se subordonează Grupul de Contact Minsk (Ucraina, Rusia, OSCE și „republicile populare” Donețk și Lugansk). Pentru revizuirea „acordurilor” Minsk și reconfigurarea formatului de negociere desemnat să implementeze acele documente este nevoie de acordul tuturor părților implicate.

     Kremlinul susține că „acordurile” Minsk sunt „fără alternativă”, iar Ucraina trebuie să „implementeze toate prevederile acordurilor Minsk, în întreaga lor deplinătate și ordine” (TASS, 11, 17 ianuarie).

     Cea mai bună formă e protecție legală disponibilă la acest moment pentru Ucraina rămâne legislația adoptată de fostul Parlament ucrainean în ianuarie 2018 și semnată, în februarie același an, de președintele de la acel moment, Petro Poroșenko (Ukrinform 18, 19 ianuarie 2018 și 20 februarie 2018). Conform acelei legislații, ar fi ilegal ca Ucraina să accepte statutul special si „alegerile”  din Donețk-Lugansk în prezența unor „formațiuni armate ilegale” și atâta timp cât forțele rusești controlează granița de acolo. Deși legiferările din 2018 sunt considerate valide din punct de vedere al dreptului intern ucrainean (nu internațional), „acordurile” Minsk și orice aranjamente de implementare a acestora nu au nicio legalitate decât dacă președintele Volodimir Zelenski și partidul său, „Slujitorul Poporului”, hotărăsc să le includă în legislația națională ucraineană.

     Legiferările din 2018 au amendat legislația Ucrainei cu privire la statutul special al teritoriului Donețk-Lugansk controlat de Rusia, care fusese adoptată în 2014 și 2015, sub presiunea armată rusească și cea politică germană. Amendamentele care au fost adoptate în 2018 aveau ca scop impunerea acelui statut special în termenii rusești, menținând, totuși, posibilitatea identificării unei soluții compatibilă cu suveranitatea Ucrainei.

     Kremlinul vrea ca președintele Zelenski să înlocuiască legislația curentă cu privire la statutul special (așa cum a fost amendată în 2018) cu o lege nouă privind statutul special pentru Donețk-Lugansk. Legislația curentă nu a intrat niciodată în vigoare și datorită faptului că Ucraina a refuzat să introducă noțiunea de „statut special” în constituție (prin urmare, această lege neintrată în vigoare este neconstituțională) și, de asemenea, pentru că Moscova vrea Kievul să negocieze cu Donețk-Lugansk legislația cu privire la statutul special, în loc să hotărască acest aspect în mod unilateral. Președintele Zelenski și Parlamentul au prelungit din nou valabilitatea legislației existente în decembrie 2019, cu câteva zile înainte de a expira, pentru a evita decesul acesteia la 31 decembrie și în înțelegere cu Moscova că această lege va fi înlocuită în anul 2020 (vezi EDM, 16 ianuarie 2020). Noua lege privind statutul special ar include și Formula Steinmeier, după cum a promis Zelenski Moscovei și celorlalți participanți la summit Normandia recent. Mai mult, autoritățile de la Kiev par dispuse acum să discute statutul special și legislația de implementare aferentă în cadrul Grupului de Contact Minsk, cu reprezentanții Donețk-Lugansk. Pentru a reduce amploarea acestor compromisuri, autoritățile de la Kiev încearcă să schimbe componența delegației Donețk-Lugansk din Grupul de Contact Minsk și speră să evite amendarea constituției ucrainene (vezi mai sus).

     Pericolul iminent este acela că echipa lui Zelenski va elimina amendamentele aferente din 2018 din legislația veche, în procesul de elaborare a legii noi privind statutul special. În acest caz, Ucraina ar pierde garanțiile legale care ar putea bloca, la nevoie, o soluționare impusă politic din afară și în detrimentul suveranității Ucrainei.


NOTĂ: Articol publicat prima dată în Eurasia Daily Monitor Volum: 17 Număr: 8