Într-un articol anterior publicat pe site-ul revistei PULSUL GEOSTRATEGIC, în data de 19 octombrie 2026, a fost făcut cunoscut opiniei publice internaționale că unul dintre marile semne de întrebare este acela care face referire la faptul că alegerile parlamentare anticipate din Serbia vor fi cruciale și vor stabili dacă fostul președinte al Serbiei, Aleksandar Vučić, va reveni în funcția de prim-ministru, după aproape doi ani de proteste conduse de studenți. Mai mult, majoritatea analiștilor au anticipat o prezență ridicată la vot, o atmosferă similară unui referendum și o competiție strânsă între partidul lui A. Vučić (SNS) și „Lista Studenților” – o formațiune care reprezintă mișcarea tinerilor implicați în protestele declanșate după un incident tragic într-o gară, la 01 noiembrie 2024, soldat cu 16 victime.

Formațiunile politice sârbe au participat la alegerile din Serbia cu 18 liste electorale, cu peste 2.400 de candidați, dintre care 250 vor intra în parlament și vor forma un nou guvern la Belgrad.

La alegerile parlamentare anticipate din Serbia, desfășurate pe 25 octombrie 2026, Lista Studenților, o nouă formațiune politică și adversară a fostului președintre al Serbiei, A. Vučić, a obținut o victorie istorică, determinându-l pe liderul naționalist să își recunoască înfrângerea. Această răsturnare de situație pune capăt unei perioade de peste un deceniu de dominație politică a Partidului Progresist Sârb (SNS).

Conform proiecțiilor preliminare bazate pe numărarea parțială a voturilor (realizate de CeSID–Ipsos și confirmate de declarațiile oficiale), rezultatele conturează o majoritate absolută pentru opoziție. Până la ora oficială din Serbia 03:12 PM GMT+1, din totalul de voturi exprimate de 4.210.350 cetățeni sârbi cu drept de vot (dintr-un total de aproximativ 6,6 milioane) și validate și publicate de Comisia Electorală a Republicii Serbia (RIK), s-au numărat 97,2% din totalul lor, fiind înregistrate următoarele rezultate parțiale:

• Lista Studenților: A obținut 53,4% (2.254.365 din voturi exprimate și validate), ceea ce le asigură 140 de mandate în Parlamentul sârb compus din 250 de locuri.
• Coaliția SNS (Aleksandar Vučić – Serbia Unită): A acumulat 39,7% (1.675.871 voturi exprimate și validate) ceea ce le asigură 104 de mandate în Parlamentul sârb compus din 250 de locuri.
• Minoritățile naționale:

- Alianța Ungurilor din Voivodina (SVM) a reușit să obțină 0,8% (34.758 de voturi) ceea ce le asigură 2 mandate;

- Coaliția Albaneză (AK) a reușit să obțină 0,7% (27.666 voturi) ceea ce le asigură două mandate;

- Rasim Ljajić – Ljudski (SDP–CDP)[1] a reușit să obțină 0,5% (20.324 voturi) ceea ce le asigură un mandat.

- SDA Sandžak[2] a reușit să obțină 0,3%, ceea ce le asigură un mandat.

Scrutinul a înregistrat o prezență la vot istorică, estimată la aproximativ 70%, un record pentru ultimele decenii în Serbia, determinat în mare parte de mobilizarea masivă pe fondul protestelor civice începute după tragedia din 2024 de la gara din Novi Sad. Celelalte liste electorale ale altor formațiuni politice nu au reușit să treacă pragul electoral minim de 3% din totalul voturilor exprimate și validate, sunt următoarele:

-Ivica Dačić – Factor de stabilitate - 2,2%

-Dreapta Autentică - 0,9%

-Mișcarea Forța Serbiei - 0,5%

-Serbia Europeană - 0,3%

-Partidul pentru Dreptate și Reconciliere - 0,3%

-Partidul Rus - 0,2%

-Partidul Unității Ruso-Sârbe - 0,1%

-Alternativa pentru Serbia - 0,1%

-Serbia Mamă – Gruda - 0,1%

-Partidul Verde Liberal - 0,1%

-Tată, asta e pentru tine - 0,0%

-Coaliția Forța - 0,0%

Într-un astfel de context, A. Vučić, fost președinte al Serbiei și figură politică dominantă timp de peste un deceniu, și-a recunoscut înfrângerea în fața mișcării de protest conduse de studenți în cadrul alegerilor parlamentare din țară – un rezultat care ar putea inaugura o nouă eră politică, mai strâns aliniată cu Europa și mai îndepărtată de Rusia.

Totuși, rămâne de văzut cum vor evolua și relațiile cu China, un alt mare actor internațional care are o influență semnificativă în întreaga regiune a Balcanilor de Vest, deoarece tragedia din orașul situat în nordul Serbiei a șocat opinia publică, pe fondul unor informații conform cărora practicile corupte ar fi dus la lucrări de construcție necorespunzătoare la gară – un proiect guvernamental de anvergură, realizat de companii chineze.

„Este clar că am pierdut aceste alegeri”, a făcut cunoscut A. Vučić electoratului în cadrul unei conferințe de presă, în seara zilei de 25 octombrie, după închiderea secțiilor de votare din întreaga Serbie. „Lista Studenților a câștigat.”, a spus A. Vučić, citând rezultate preliminare, în timp ce, la Belgrad, Novi Sad și în alte orașe, liderii studenților și susținătorii acestora sărbătoreau victoria. Unii observatori au comparat înfrângerea lui A. Vučić cu cea suferită de Viktor Orbán – liderul autoritar al Ungariei, de asemenea apropiat de Rusia și China – în cadrul alegerilor parlamentare din luna aprilie 2026.

Cum era de așteptat, în ciuda recunoașterii timpurii a înfrângerii, A. Vučić și-a manifestat și nemulțumirea față de rezultat, calificându-l drept rodul unei „munci murdare” a unor cercuri din SUA care se opun politicilor președintelui Donald Trump, precum și a unor lideri din alte capitale europene. „Vreau ca oamenii să știe că a fost vorba despre legitimarea unei revoluții înfăptuite de populație, cu sprijinul direct al unor țări europene și al «statului paralel» american – acea parte a sistemului care i se opune președintelui Trump.” El a mai adăugat că adversarii săi „nu au făcut decât să execute o muncă murdară, concepută de altcineva, cu scopul de a dărâma o țară suverană. Ați reușit, pentru o clipă. Vom vedea [cât va dura].” „Până în martie sau aprilie, Federația Rusă va fi vizată de sancțiuni. Veți vedea. Vor face tot ceea ce nu au vrut să vă spună, tot ceea ce au ascuns prin minciuni, pentru că – repet – ei nu sunt altceva decât executanții unor planuri concepute de alții.”

În contextul acestor declarații ale lui A. Vučić, nu trebuie să omitem faptul că Serbia întreține legături etnice și religioase de lungă durată cu Rusia; în țară există, de asemenea, numeroși susținători ai președintelui rus Vladimir Putin, precum și persoane care se opun sancțiunilor împotriva Kremlinului.

A. Vučić l-a lăudat adesea pe D. Trump; într-un discurs susținut luna trecută la ONU, el a declarat că „Serbia sprijină acțiunile administrației președintelui D. Trump și vede în activitatea acestuia o oportunitate de a instaura o ordine mondială mai dreaptă, precum și o atitudine mai responsabilă față de Serbia – un aliat apropiat al americanilor încă din timpul celor două războaie mondiale”.

Cu toate acestea, parlamentari atât din tabăra republicană, cât și din cea democrată și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația democrației în Serbia. Un grup bipartizan și bicameral de legiuitori americani insistă pentru măsuri mai ferme împotriva a ceea ce ei descriu drept un regres democratic, corupție și o influență tot mai mare a Rusiei, Chinei și Iranului în Serbia.

Este foarte bine cunoscut faptul că în calitatea sa de fost ultranaționalist, A. Vučić a dominat scena politică sârbă de peste 14 ani. În tot acest timp, și-a consolidat controlul asupra puterii, reinventându-se drept un reformator care încearcă să echilibreze aspirațiile Serbiei de a adera la UE cu menținerea unor relații strânse cu Rusia și China.

Iată că au apărut și primele declarații ale candidaților formațiunii politice câștigătoare a alegerilor parlamentare anticipate din Serbia, „Lista Studenților”.

„Mâine începem să lucrăm pentru a construi un stat guvernat de statul de drept”, a declarat Ilija Srdanović [3], principalul candidat de pe „Lista Studenților”. „Am demonstrat că schimbarea este posibilă atunci când există voința de a o înfăptui. Acum trebuie să dovedim că suntem demni de acest moment. Studenții au câștigat. Vrem să construim împreună o țară în care fiecare are dreptul la adevăr, la o voce și la un viitor”, a adăugat I. Srdanović.

Radomir Saičić[4], profesor la Universitatea din Belgrad și candidat pe „Lista Studenților”, luând cuvântul după victorie la sediul electoral al formațiunii politice pe lista căreia a candidat, a declarat: „În această seară, s-a putut auzi „vocea libertății. Cetățenii au demonstrat că niciun obstacol nu este mai mare decât hotărârea lor.” „Nicio frică nu este mai puternică decât curajul lor și nicio forță nu poate învinge definitiv un popor hotărât să-și ia destinul în propriile mâini”, a mai spus el. În același context, R. Saičić le-a mulțumit cetățenilor pentru: „fiecare pas, fiecare oră, fiecare sacrificiu și fiecare moment în care au ales să nu renunțe”. „Această victorie nu este trofeul personal al nimănui. Ne aparține tuturor. Dar, dragă Serbie, o mare victorie aduce cu sine o mare responsabilitate”, a afirmat R. Saičić, îndemnându-i pe cetățeni să sărbătorească în mod pașnic, cu demnitate și mândrie, și să nu cedeze provocărilor.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a salutat, de asemenea, rezultatele, afirmând că acestea vor contribui la orientarea Serbiei către o posibilă aderare la Uniunea Europeană (UE). „Astăzi, cetățenii Serbiei s-au prezentat la urne într-un număr record pentru a modela viitorul țării lor. Felicitări «Listei Studenților» pentru victoria în alegerile parlamentare”, a scris el pe o rețea de socializare. „Suntem pregătiți să sprijinim reformele privind statul de drept, libertatea presei, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice, precum și să lucrăm împreună pentru a construi viitorul Serbiei în cadrul UE.”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Suntem pregătiți să sprijinim reformele privind statul de drept, libertatea presei, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice, precum și să lucrăm împreună pentru a avansa viitorul Serbiei în cadrul UE”.

Nu a existat o reacție imediată din partea Casei Albe, deși alte personalități din SUA au salutat rezultatul.

Congresmanul republican american, Joe Wilson, un critic de lungă durată al lui A. Vučić și copreședinte al Comisiei Helsinki, a declarat pentru mass-media că „poporul sârb a obținut această victorie incredibilă prin hotărâre pură și prin angajamentul de a restabili statul de drept în țara sa”. „Este un nou început pentru Serbia, pe măsură ce își asumă locul în cadrul civilizației occidentale”, a mai adăugat acesta.

Ivana Stradner, cercetătoare în cadrul Foundation for Defense of Democracies (Fundația pentru Apărarea Democrațiilor), cu sediul la Washington, a declarat pentru mass-media: „Serbia traversează o stare de spirit similară cu cea pe care am văzut-o în momentul în care răposatul președinte sârb Slobodan Milošević a fost înlăturat de la putere”. „Însă istoria nu trebuie să se repete: îndepărtarea lui A. Vučić este doar începutul. Serbia trebuie acum să demonteze sistemul de corupție și control autoritar care i-a susținut guvernarea, nu doar să înlocuiască persoanele aflate la conducere”. „Aceasta este șansa Serbiei de a construi instituții democratice durabile și de a plasa țara, în mod ferm, pe o traiectorie către Occident”, a adăugat ea.

Stradner a precizat că A. Vučić „a cultivat legături strânse cu Moscova și Beijingul, poziționând Serbia drept unul dintre cei mai apropiați parteneri ai acestora în Europa. Acum, Rusia și China riscă să piardă un aliat-cheie și un punct de sprijin important în Europa”.

[1] Această coaliție este formată din Partidul Social-Democrat din Serbia (SDPS), condus de Rasim Ljajić, și Partidul Democrat Muntenegrean (CDP).

[2] Stranka demokratske akcije Sandžaka (SDA Sandžaka) este un partid politic minoritar din Serbia care reprezintă interesele comunității bosniace din regiunea Sandžak

[3] Ilija Srdanović (născut la 07 august 1970) este un medic și profesor universitar sârb la Facultatea de Medicină a Universității din Novi Sad. De asemenea, activează ca medic cardiolog în cadrul Clinicii de Cardiologie a Institutului pentru Boli Cardiovasculare din Voivodina, situat în Sremska Kamenica. El a fost cap de listă al „Listei Studenților” – formațiunea câștigătoare – în cadrul alegerilor parlamentare din Serbia din anul 2026.

[4] Radomir Saičić (născut la 31 octombrie 1961) este un chimist, profesor universitar și politician sârb. Este membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte (SANU) și profesor la Facultatea de Chimie a Universității din Belgrad. A absolvit Gimnaziul de Matematică din Belgrad. Părinții săi sunt sârbi muntenegreni. R. Saičić a studiat chimia la Facultatea de Științe Naturale și Matematică a Universității din Belgrad (în prezent Facultatea de Chimie), absolvind în 1983. După absolvire, a activat ca asistent universitar stagiar în cadrul aceleiași facultăți. A obținut titlul de master în 1987. A participat la Războaiele Iugoslave.