1. Serbia și Bosnia și Herțegovina (BiH) nu sunt pe lista vizitelor care urmează a fi făcute de președinta Comisia Europeană (CE) în Balcanii de Vest

În 18 septembrie 2026, CE a anunțat că președinta Ursula von der Leyen nu va vizita Serbia și BiH în timpul turneului său în Balcanii de Vest, programat între 30 septembrie și 02 octombrie, invocând alegerile care urmează să aibă loc în cele două țări. „Având în vedere viitoarele alegeri parlamentare și generale din BiH și din Serbia, președinta intenționează să viziteze aceste țări la o dată ulterioară”, a declarat în mesajul transmis în 18 septembrie Arianna Podesta, purtătoare de cuvânt a CE. În cadrul vizitei organizate, Ursula von der Leyen va merge în Albania, Kosovo, Muntenegru și Macedonia de Nord, unde se va întâlni cu lideri politici și va inspecta proiecte finanțate de UE.

După anunțul UE, președintele Serbiei a sugerat că apropierea alegerilor nu a fost singurul motiv al absenței președintei Ursula von der Leyen, făcând aluzie la criticile recente ale acesteia la adresa administrației sale. „Ursula von der Leyen este o femeie mult prea înțeleaptă și inteligentă pentru a-și face iluzii sau pentru a nu cunoaște opinia publică din Serbia. Așadar, sunt sigur că știe foarte bine... [dar] să nu intrăm în acest subiect”, a subliniat președintele Serbiei, Aleksandar Vučić.

În acest context, nu trebuie omis faptul că Ursula von der Leyen și alți oficiali UE au condamnat guvernul Serbiei pentru glorificarea lui Ratko Mladić, criminal de război sârb bosniac condamnat. La funeraliile acestuia, desfășurate la Belgrad pe 07 septembrie, au participat miniștri și înalți oficiali atât din Serbia, cât și din entitatea sârbă a BiH, Republica Srpska (RS).

„Am fost îngrozită de imaginile de la funeraliile lui R. Mladić, care au avut loc săptămâna trecută la Belgrad. El a comis cele mai atroce crime împotriva umanității. Glorificarea criminalilor de război nu își are locul în Uniunea Europeană (UE)”, a declarat Ursula von der Leyen pe 16 septembrie. La o zi după funeraliile lui R. Mladić, Ursula von der Leyen a scris, de asemenea, pe platforma X că „elementele de sprijin oficial și prezența unor înalți oficiali sârbi la funeralii sunt profund regretabile”.

Anterior, în luna septembrie, comisarul UE pentru extindere, Marta Kos[1], și-a anulat și ea vizita planificată în Serbia, la o zi după ce trupul neînsuflețit al lui R. Mladić fusese transportat cu o aeronavă guvernamentală la Belgrad, unde a fost întâmpinat de oficiali și de o gardă de onoare a armatei. În 15 septembrie, M. Kos a declarat în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European privind glorificarea criminalului de război sârb bosniac condamnat, R. Mladić, că imaginile de la funeraliile acestuia, desfășurate la Belgrad, au fost „profund tulburătoare”. „Comisia Europeană a precizat clar că glorificarea criminalilor de război, negarea genocidului și revizionismul sunt fundamental incompatibile cu aceste valori. Acestea nu își au locul în UE și nici în țările candidate la UE”, a mai adăugat M. Kos. Dezbaterea a avut loc la o săptămână după ce funeraliile lui R. Mladić, organizate cu onoruri militare la Belgrad, au stârnit reacții puternice din partea instituțiilor europene și a mai multor state membre UE.

Tot în cadrul dezbaterii din 15 septembrie, mai mulți eurodeputați croați au criticat și ei dur administrația sârbă și pe președintele A. Vučić pentru rolul lor în organizarea funeraliilor lui R. Mladić.

Davor Ivo Stier, eurodeputat din partea partidului croat Uniunea Democrată Croată (HDZ) – formațiune afiliată grupului Partidului Popular European (PPE) – a declarat că președintele sârb, A. Vučić, „nu a organizat funeralii de stat, dar, în calitate de comandant suprem, poartă răspunderea pentru onorurile militare acordate lui R. Mladić”. El a mai adăugat: „Trebuie să ne facem vocea auzită și să spunem clar că politica noastră față de Serbia a fost indulgentă și ineficientă; trebuie să demonstrăm și să decidem că nu există loc în Europa pentru cei care îl glorifică pe R. Mladić și nu ar trebui să acordăm fonduri europene celor care nu doresc să se disocieze de politica fostului lider iugoslav, Slobodan Milošević”.

Tonino Picula, din cadrul grupului Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, a declarat că este „justificat să ne întrebăm dacă UE trebuie să continue negocierile cu Serbia atât timp cât acest guvern se află la putere”.

Helmut Brandstätter, membru al grupului Renew Europe, a afirmat că PPE ar trebui să rupă legăturile cu Partidul Progresist Sârb al lui A. Vučić. El a mai adăugat: „Nu putem tolera celebrarea unui criminal de război. Un guvern care glorifică astfel de atrocități nu poate face niciodată parte din UE.” H. Brandstätter a mai subliniat, de asemenea, că societatea sârbă este europeană și că Serbia ar trebui să facă parte din UE, dar ca democrație. Comentând pe marginea viitoarelor alegeri anticipate din Serbia, H. Brandstätter a mai spus: „A. Vučić vrea să obțină din nou o majoritate restrânsă pentru a primi banii noștri – și pentru a-și menține prietenia cu Rusia, iar acest lucru nu se poate întâmpla. Sârbii sunt bineveniți aici, dar regimul autoritar nu își are locul în UE.”

În 08 septembrie, ministrul de externe al BiH, Elmedin Konaković, a anunțat expulzarea a doi membri ai ambasadei Serbiei, la Sarajevo, după ce Serbia a organizat la Belgrad funeraliile cu onoruri militare ale lui R. Mladić, criminal de război sârb bosniac condamnat. E. Konaković a declarat că atașatul militar sârb, locotenent-colonelul Milan Dulanović și un alt membru al ambasadei, Danko Maksimović , au fost declarați “personae non gratae” și au avut la dispoziție 48 de ore pentru a părăsi BiH.

În acest context creat, este semnificativ de subliniat că, în 08 septembrie, Ministerul de Externe al Serbiei a condamnat expulzarea celor doi diplomații ai săi din BiH, calificând-o drept „încă un demers neconstructiv” care nu servește nici relațiilor de bună vecinătate, nici stabilității regionale și nici atenuării tensiunilor politice. Ministerul de Externe al Serbiei a precizat că ministrul de externe al BiH, Elmedin Konaković [2], „continuă să recurgă la escaladare și folosește chestiuni extrem de dificile și dureroase din trecutul nostru comun drept instrumente ale politicii cotidiene și ale campaniei electorale”, adăugând că „astfel de probleme necesită responsabilitate și un dialog serios, nu instrumentalizare politică și măsuri unilaterale care adâncesc și mai mult diviziunile”. Ministerul de Externe sârb a anunțat că Serbia va „analiza toate aspectele juridice și politice ale deciziilor anunțate, inclusiv chestiunea competenței și procedurile de adoptare a acestora”, precum și consecințele lor asupra relațiilor diplomatice.

Oficiali din cadrul RS – entitatea bosniacă majoritar sârbă – au condamnat, de asemenea, această măsură și i-au contestat legalitatea. Ministrul Justiției din RS, Goran Selak, a subliniat că astfel de decizii de politică externă intră în competența președinției tripartite a statului bosniac, în timp ce Ministerul de Externe doar pune în aplicare politica adoptată – aspect pe care E. Konaković „ar fi trebuit să-l cunoască” înainte de a întreprinde acțiuni „neconstituționale și ilegale”. El a afirmat că ordinul de expulzare „cu greu poate fi numit decizie”, întrucât o astfel de măsură trebuie să aibă un temei constituțional și legal. „Acest lucru seamănă mai degrabă cu un pamflet electoral decât cu un act serios al unei instituții”, a mai subliniat G. Selak, făcând referire la alegerile naționale programate pentru luna viitoare. G. Selak a adăugat că E. Konaković are dreptul la propriile opinii, „inclusiv la antipatii personale față de Serbia”, dar nu și dreptul de a le prezenta drept poziția oficială a țării sau de a vorbi în numele RS, subliniind că „Serbia este cel mai important partener al RS”.

Željka Cvijanović, membrul sârb al președinției colective tripartite a BiH, a declarat că E. Konaković „nu poate stabili ce este BiH și nici nu poate dicta Serbiei”. Ea a susținut că unul dintre cei doi membri ai personalului ambasadei părăsise deja BiH după expirarea mandatului său.

Konaković și-a fundamentat decizia pe un regulament din 2004 al președinției statului. Conform acestuia, doar președinția poate expulza șefii misiunilor diplomatice, însă ministrul de externe poate expulza alți membri ai personalului ambasadei în situații precum imixtiunea în afacerile interne, spionajul sau declarațiile jignitoare.

Comentariu:

Alegerile parlamentare anticipate vor avea loc în Serbia pe 25 octombrie. Președintele Serbiei, A. Vučić a convocat alegerile parlamentare anticipate după un an și jumătate de proteste antiguvernamentale. Alegerile vor reprezenta cel mai dificil test pentru A. Vučić de la preluarea puterii în 2012. Principalul rival al partidului său de guvernământ, Partidul Progresist Sârb (SNS), este „Lista Studenților” – o formațiune politică alcătuită din studenți sârbi care protestează încă din noiembrie 2024, în urma prăbușirii fatale a copertinei unei gări din Novi Sad.

BiH va organiza alegeri prezidențiale și parlamentare pe 04 octombrie.

2. Serbia – în plin proces de consolidare a bazei pentru servicii transfrontaliere fiabile și consolidarea cooperării cu rețeaua feroviară europeană

EUROFIMA[3], organizația specializată în finanțarea materialului rulant feroviar, a acordat operatorului feroviar sârb de transport de călători, Srbijavoz, o finanțare de 12 milioane EUR, pe o perioadă de zece ani, pentru achiziția a șase locomotive electrice Siemens Vectron A17. Suma reprezintă prima tranșă dintr-un acord-cadru de finanțare a noii flote destinate trenurilor internaționale. Operatorul feroviar de călători Srbijavoz intenționează să își modernizeze flota pentru serviciile internaționale cu șase locomotive electrice Siemens Vectron A17.

Noile locomotive sunt destinate serviciilor internaționale de transport de călători operate în baza unui contract de serviciu public, unul dintre principalele avantaje ale noilor locomotive Vectron fiind capacitatea lor multisistem.

Locomotivele vor fi omologate pentru operare în Serbia, Ungaria, Austria și Germania, ceea ce va permite utilizarea lor în cadrul trenurilor internaționale fără a fi necesară schimbarea locomotivei la frontieră din cauza diferențelor dintre sistemele de electrificare și semnalizare. Odată omologate în aceste patru țări, locomotivele vor putea opera trenuri care leagă Serbia de piețele feroviare din Europa Centrală și de Vest.

Vehiculele au o putere maximă de 6,4 MW și o viteză maximă de 200 km/h. Acestea vor fi dotate cu sistemul european de control al trenurilor ETCS Nivelul 2, necesar pentru operarea interoperabilă pe coridoarele europene modernizate.

„Transportul feroviar internațional de călători depinde de un material rulant capabil să opereze fără probleme peste granițe. Prin asigurarea unei finanțări pe termen lung pentru aceste locomotive multisistem, EUROFIMA sprijină Srbijavoz în procesul de reînnoire a flotei și în consolidarea bazei pentru servicii transfrontaliere fiabile între Serbia și rețeaua feroviară europeană”, a declarat Christoph Pasternak, CEO al EUROFIMA.

Achiziția face parte din procesul de reînnoire a materialului rulant utilizat de Srbijavoz pentru serviciile internaționale și ar trebui să deschidă calea pentru dezvoltarea viitoare a transportului feroviar de călători în Serbia.

Comentariu:

EUROFIMA a fost înființată în 1956 și reunește în prezent 25 de țări europene. Organizația oferă finanțare pe termen lung pentru achiziția și modernizarea materialului rulant utilizat în transportul feroviar public, inclusiv în transportul feroviar urban.

Conform datelor oficiale ale organizației, Structura Acționarilor EUROFIMA este formată din 26 de companii feroviare naționale provenind din 25 de state semnatare ale tratatului internațional.

Proprietarii principali sunt marile companii feroviare de stat din Europa Occidentală, dar statele din Europa Centrală și de Est dețin, de asemenea, acțiuni prin operatorii lor naționali:

Rang/Regiune	Acționar Principal/Companie	Cota de participare (Aproximativă)
Top Acționari majoritari	Deutsche Bahn (Germania) & SNCF (Franța)	câte ~22,6% fiecare
Europa de Vest / Sud	Ferrovie dello Stato Italiane (Italia), SNCB (Belgia), CFF (Elveția), Renfe (Spania)	Dețineri substanțiale majore
Europa Centrală și de Est	České dráhy (Cehia), MÁV (Ungaria), ZSSK (Slovacia), Slovenske železnice (Slovenia), HŽ Putnički prijevoz (Croația), ŽFBH (Bosnia), Srbijavoz (Serbia), BDZ (Bulgaria)	Cote minoritare corelate cu utilizarea fondurilor

În anul 2025, printr-un acord unanim al tuturor statelor contractante, clauza privind data limită de funcționare a EUROFIMA a fost eliminată definitiv, oferindu-i instituției un statut de funcționare permanent.

3. Serbia - Slovacia - activități comune premergătoare pentru promovarea evenimentului EXPO 2027 Belgrad

EXPO 2027 Belgrad și-a adus caravana de promovare „Visit Serbia” și a debutat oficial la Incheba (Bratislava), pe 17 septembrie 2026, promovând oferta turistică și oportunitățile de afaceri ale Serbiei și reunind reprezentanți din domeniul turismului și mediul de afaceri din Serbia și Slovacia pentru a stabili parteneriate în perspectiva primei Expoziții Specializate din Balcanii de Vest, EXPO 2027 Belgrad. Evenimentul a inclus prezentări și întâlniri de tip B2B[4] cu agenții de turism, touroperatori și lideri de afaceri din Slovacia.

EXPO 2027 Belgrad se va desfășura în perioada 15 mai – 15 august 2027, sub sloganul „Jocul pentru umanitate: Sport și muzică pentru toți”. Peste 135 de țări și-au confirmat participarea, fiind preconizat un număr de câteva milioane de vizitatori pe parcursul celor 93 de zile ale evenimentului.

„Slovacia a fost prima țară care a semnat contractul de participare la EXPO 2027 Belgrad, fapt ce reflectă legăturile puternice dintre comunitățile noastre de afaceri”, a declarat Igor Kovačević, director executiv al EXPO 2027 Belgrad, acesta completând: „Invităm profesioniștii slovaci din turism să creeze itinerarii și să descopere Serbia prin experiențe directe.”

Comisarul General al Slovaciei pentru EXPO 2027 Belgrad, Lukáš Parízek, a prezentat stadiul pregătirilor pentru participarea națională și pentru pavilionul Slovaciei, subliniind beneficiile comerciale concrete pentru delegații slovaci.

 „EXPO 2027 Belgrad este mult mai mult decât un eveniment internațional de 93 de zile”, a declarat Matej Fekete, director general al SLOVAKIA TRAVEL, acesta completând: „Din perspectiva turismului, reprezintă o platformă globală unde destinațiile își pot spori vizibilitatea, pot stabili parteneriate și pot inspira viitoare călătorii.”

Comentariu:

Serbia este cel mai important partener comercial al Slovaciei din regiunea Balcanilor de Vest. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Europene al Slovaciei, volumul schimburilor comerciale bilaterale a atins aproximativ 1,3 miliarde de euro în 2025, înregistrând o creștere anuală de 15%. Campania „Visit Serbia” încurajează profesioniștii slovaci din turism să promoveze siturile istorice, orașele, zonele montane, stațiunile balneare, gastronomia și ospitalitatea Serbiei.

Incheba (Expo) (cunoscut anterior sub denumirea stilizată Incheba €XPO; nume derivat din acronimul pentru **IN**ternational **CHE**mical **B**ratislav**A**) este un centru de congrese și expoziții (cel mai mare complex expozițional din oraș, unde se organizează târguri, congrese, concerte și evenimente culturale) situat în cartierul Petržalka din Bratislava (Slovacia) în imediata apropiere a podului SNP. Complexul include săli de expoziție multifuncționale, o parcare cu 4.500 de locuri, o clădire principală de birouri cu 19 etaje și o înălțime de 85,6 metri, precum și Hotelul Incheba.

Programul expozițional vizează domenii precum construcțiile, turismul, gastronomia, industria chimică, industria auto, cosmeticele, moda, echipamentele medicale și arta. Târgurile Coneco, Incheba, Slovmedica și Slovfarma au fost incluse în calendarul UFI. De asemenea, centrul găzduiește evenimente precum concerte, conferințe și competiții sportive. În anul 2006, Incheba a fost vizitat de peste un milion de persoane: 700.000 dintre acestea au participat la cele 49 de expoziții, spectacole și târguri organizate, iar 338.000 au luat parte la alte evenimente.

4. Muntenegru dorește integrarea în Uniunea Europeană (UE) în 2028 și, implicit, să finalizeze procesul de aderare la spațiul aerian european comun

Guvernul Muntenegrului intenționează să majoreze salariile și pensiile și să reducă povara fiscală asupra forței de muncă începând din 2027, în contextul în care țara se pregătește să adere la UE în 2028, după cum a declarat prim-ministrul Milojko Spajić.

Programul de reformă planificat corespunde creșterii consumului și a ocupării forței de muncă, limitării economiei gri, revenirii anticipate a diasporei și îmbunătățirii disciplinei de cheltuieli, a declarat M. Spajić într-un discurs video după o ședință de cabinet din 17 septembrie.

În cadrul noului Model Euro al guvernului, salariul minim net pentru lucrătorii cu studii primare sau inferioare va crește la 1.000 de euro începând cu ianuarie 2027, pentru lucrătorii cu studii secundare va ajunge la cel puțin 1.250 de euro, iar pentru cei cu studii superioare va crește la 1.400 de euro. Aproximativ 250.000 de angajați vor fi acoperiți de program.

În același timp, guvernul va reduce povara fiscală asupra forței de muncă, ceea ce va duce la o creștere semnificativă a salariilor care depășesc minimul. De exemplu, dacă un angajator alocă în prezent 1.980 de euro pentru un salariu net de 1.600 de euro, începând cu ianuarie 2027, aceeași alocare din partea angajatorului va permite lucrătorului să primească un salariu net de 1.870 de euro, așa cum a subliniat M. Spajić.

Mai mult, începând cu 2027, pensiile vor fi ajustate și revizuite de patru ori pe an pentru a urmări pe deplin creșterea planificată a salariilor. Potrivit lui M. Spajić, pensia medie pentru aprilie va depăși 600 de euro, în timp ce pensia minimă va crește semnificativ peste 500 de euro.

El a mai spus că, ținând cont de noul program, deficitul bugetar pentru 2027 este proiectat la 4-5% din PIB. Se așteaptă ca deficitul să scadă la aproximativ 3% din PIB deja în 2028, pentru a îndeplini criteriile UE de la Maastricht în anul în care Muntenegru se așteaptă să devină parte a blocului comunitar.

În altă ordine de idei, directorul Agenției Aviației Civile (CAA), Ivan Scekic[5], a declarat că sectorul aviatic din Muntenegru este pregătit să facă un nou pas către piața europeană, în timp ce supravegherea consolidată și investițiile sporite în infrastructură și personal creează bazele pentru dezvoltarea și creșterea ulterioară a traficului aerian din Muntenegru.

Scekic a declarat că Muntenegru se află în etapa finală a procesului de aderare la spațiul aerian european comun prin Acordul multilateral privind instituirea unui spațiu aerian european comun (ECAA) și este pregătit să treacă la a doua fază. „Acesta a fost un proces pe termen lung, în timpul căruia am menținut o coordonare activă cu Comisia Europeană (CE) și alte organizații aviatice de top din Europa. Prin aceste evaluări, s-a confirmat că am transpus reglementările europene relevante în sistemul nostru juridic și că, prin activitățile noastre de supraveghere, am monitorizat implementarea lor în practică”, a subliniat I. Scekic pentru mass-media. După finalizarea primei faze, problemele rămase nerezolvate au vizat protecția concurenței în transportul aerian. El a explicat că aceste probleme au fost abordate în comunicarea cu Agenția pentru Protecția Concurenței din Muntenegru și cu CE, recenta închidere a negocierilor privind Capitolul 8, care acoperă concurența, fiind deosebit de importantă.

Se așteaptă acum confirmarea oficială că Muntenegru poate trece la următoarea fază a acordului. „Acest lucru ne va oferi un acces mai mare la piața europeană, ceea ce înseamnă mai multe rute și destinații către și dinspre Muntenegru, atât pentru pasageri, cât și pentru compania noastră aeriană națională, și potențial prețuri mai mici ale biletelor și o conectivitate mai bună cu piața aviatică europeană”, a explicat I. Scekic. Acest lucru poate fi considerat, de asemenea, ca unul dintre pașii care precedă aderarea țării la Uniunea Europeană (UE). Prin trecerea la următoarea fază a acordului ECAA, Muntenegru ar deveni prima țară din regiune din afara UE care intră în a doua fază.

Într-un astfel de context, este semnificativ de menționat că operatorul aeroportuar de stat din Muntenegru, Aerodromi Crne Gore (ACG), a deservit cel de-al 3-lea milion de pasageri pe 18 septembrie, cu aproape două luni și jumătate mai devreme decât în anul record 2025, după cum a făcut cunoscut directorul general Roko Tolic. Operatorul aeroportuar este gata să își asume obligația de a asigura modernizarea infrastructurii încă din anul următor. „Începem deja să ne concentrăm pe acest aspect și negociem deja cu numeroși parteneri cum să îmbunătățim aceste rezultate pe care le-am obținut acum și cum să arătăm și să dovedim că avem [...] capacitatea de a găzdui numeroase avioane anul viitor, ceea ce sper că va fi și mai bine”, a spus R. Tolic.

ACG se așteaptă ca numărul de pasageri de pe cele două aeroporturi internaționale din Muntenegru - în capitala Podgorica și în orașul Tivat de la malul Mării Adriatice - să crească cu 18%, ajungând la 3,63 milioane în 2026, după ce compania aeriană low-cost Wizz Air și-a deschis prima bază în Muntenegru în martie și a lansat ulterior 17 noi rute din Podgorica către marile orașe europene în această vară.

Comentariu:

Delegația UE la Podgorica a declarat că rapoartele din mass-media conform cărora anumite state membre ale UE au solicitat oprirea negocierilor de aderare ale Muntenegrului sunt nefondate. Delegația a făcut declarația către Vijesti, ca răspuns la o întrebare despre știrile din mass-media conform cărora cinci state membre au solicitat oprirea negocierilor și dacă acestea sunt adevărate și care sunt motivele. Delegația UE a declarat că programarea conferințelor interguvernamentale și închiderea provizorie a capitolelor de negociere face parte din procesul regulat de aderare și necesită finalizarea etapelor procedurale adecvate, respectarea deplină a normelor și standardelor UE, precum și acordul tuturor statelor membre din Consiliu. „Muntenegru a făcut progrese semnificative în toate capitolele de negociere. În această fază finală, este crucial să se mențină concentrarea și un sprijin politic larg pentru reformele europene rămase, în special în domeniul statului de drept”, a declarat Delegația UE.

În ceea ce privește traficul aerian civil, ACG administrează cele două aeroporturi internaționale din Muntenegru - în capitala Podgorica și în orașul Tivat de la malul Mării Adriatice. Anul trecut, cele două aeroporturi au deservit puțin peste 3 milioane de pasageri, în creștere cu 7,4% față de 2024, utilizând aceeași infrastructură ca în 2006, când au fost gestionați aproximativ 800.000 de pasageri.

În ultimii ani, orice investiții noi în extinderea infrastructurii aeroporturilor au fost suspendate, în așteptarea rezultatului unei licitații prelungite de concesiune a aeroporturilor lansate în 2019. În iulie, guvernul a anulat în cele din urmă licitația, declarând în septembrie că statul însuși va începe modernizarea urgentă a aeroporturilor înainte de sezonul estival viitor, pentru a putea găzdui numărul constant de pasageri în creștere.

5. Planuri importante pentru modernizarea Aeroportului din Sarajevo

Aeroportul din Sarajevo (Bosnia și Herțegovina/BiH) pregătește un nou plan director pentru perioada 2028–2048, având printre prioritățile de dezvoltare extinderea pistei, suplimentarea capacității terminalului și construirea unor noi hangare.

Aceste planuri au fost discutate în cadrul unei vizite recente a directorului general al ACI EUROPE, Olivier Jankovec, care s-a întâlnit cu oficiali de la diverse niveluri ale administrației și cu reprezentanți ai instituțiilor din domeniul aviației din BiH.

Alte priorități vizează relocarea depozitului de combustibil al aeroportului, extinderea facilităților de parcare, îmbunătățirea accesului terestru și protejarea terenurilor necesare pentru dezvoltarea viitoare.

ACI EUROPE a solicitat o coordonare strânsă între aeroport și autoritățile publice pe parcursul elaborării planului director. De asemenea, organizația și-a reiterat apelul privind eliminarea taxei percepute pasagerilor care pleacă de pe aeroport, argumentând că aceasta diminuează capacitatea țării de a atrage noi servicii aeriene.

Comentariu:

Jankovec are legături cu Franța, țara sa de origine. Și-a finalizat studiile superioare în domeniul dreptului internațional și al arbitrajului la Université Paris Cité (fosta Paris Descartes) și și-a început cariera în aviație lucrând la Paris pentru Air France, înainte de a prelua ulterior responsabilități la nivel european. Este recunoscut pe scară largă pentru rolul său de lungă durată în calitate de Director General al ACI EUROPE (Airports Council International Europe), funcție pe care o deține din 2006.

Jankovec a devenit Director General al regiunii europene a Airports Council International (ACI EUROPE) în septembrie 2006. ACI EUROPE reprezintă divizia europeană a Airports Council International (ACI), singura asociație profesională mondială a operatorilor aeroportuari. ACI EUROPE reprezintă peste 500 de aeroporturi din 55 de țări. Membrii săi gestionează peste 90% din traficul aerian comercial din Europa. Transportul aerian susține 13,5 milioane de locuri de muncă, generând o activitate economică de 886 de miliarde de euro în Europa (4,4% din PIB). Ca răspuns la urgența climatică, în iunie 2019, membrii organizației s-au angajat să atingă un nivel net zero al emisiilor de carbon pentru operațiunile aflate sub controlul lor până în 2050, fără a recurge la compensarea emisiilor.

Jankovec s-a alăturat inițial echipei ACI EUROPE în martie 2006, ocupând funcția de Director de Strategie și Comunicare. Acesta deține o experiență de peste 25 de ani în domeniul relațiilor guvernamentale și al activităților de lobby, activând anterior pentru Direcția pentru Transport Aerian a Comisiei Europene (1994-2000), Air France (2000-2002) și Alitalia (2002-2006).

Înainte de a se alătura ACI EUROPE, O. Jankovec a ocupat funcția de Director de Relații Instituționale la Alitalia, fiind responsabil de gestionarea relațiilor cu autoritățile guvernamentale la nivel național, european și internațional. În această perioadă, a deținut și președinția Comitetului de Politici al Asociației Companiilor Aeriene Europene (AEA). În anii 2006 și 2007, a participat la lucrările Grupului la nivel înalt al UE privind viitorul reglementărilor în domeniul aviației în Europa.

6. Măsuri de gestionare a prețurilor la carburanți în Serbia și Bosnia și Herțegovina (BiH)

În 18 septembrie 2026, a fost publicată în Monitorul Oficial decizia Guvernului Serbiei prin care a fost anunțată prelungirea cu o săptămână, până la 27 septembrie 2026, a reducerii temporare a accizelor la carburanți, în contextul în care prețurile globale ale petrolului au continuat să crească pe fondul conflictului care are loc în Orientul Mijlociu.

Astfel, acciza va rămâne la nivelul de 54 de dinari (0,52 dolari / 0,46 euro) pe litru pentru benzină și la 55,53 dinari pe litru pentru motorină, până la 27 septembrie. Anterior, în cursul acestei luni, guvernul sârb a redus suplimentar accizele la carburanți, urmărind să atenueze impactul creșterii accentuate a prețurilor globale la țiței asupra pieței interne a combustibililor.

Pentru săptămâna cuprinsă între 18 și 25 septembrie, prețul maxim de vânzare cu amănuntul al motorinei a fost stabilit la 236 de dinari pe litru – o creștere de doi dinari față de săptămâna precedentă și de 36 de dinari de la începutul conflictului. Prețul maxim la pompă pentru un litru de benzină este în prezent de 207 dinari, în creștere cu doi dinari față de perioada anterioară și cu 26 de dinari față de momentul începerii conflictului.

La rândul său, guvernul Federației Croate-Mulmane (FBiH) a aprobat prelungirea cu 90 de zile a măsurii de plafonare a marjelor comerciale pentru produsele petroliere. Decizia extinde mecanismul de control direct al prețurilor, menit să protejeze consumatorii și să prevină presiunile suplimentare asupra prețurilor cauzate de creșterea marjelor comerciale, conform portalurilor de știri locale.

Conform reglementărilor actuale, marja maximă pentru comerțul cu ridicata al produselor petroliere fără aditivi este plafonată la 0,06 mărci (0,035 USD/0,031 EUR) pe litru, în timp ce plafonul pentru comerțul cu amănuntul este de 0,25 mărci pe litru.

Măsura de control al prețurilor a fost introdusă inițial în luna iunie a acestui an.

Comentariu:

Prima reducere a accizelor în Serbia a avut loc la jumătatea lunii martie 2026, odată cu izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Înainte de această reducere, accizele erau de 72 de dinari pe litru pentru benzină și de 74,04 dinari pe litru pentru motorină. Începând cu anul 2022, guvernul sârb stabilește săptămânal prețurile maxime de vânzare cu amănuntul pentru carburanți.

FBiH este una dintre cele două entități (croato-musulmană) autonome care alcătuiesc Bosnia și Herțegovina. Cealaltă entitate este cea sârbă, Republica Srpska. Este semnificativ de menționat aici că, ritmul anual de creștere a prețurile medii de consum în FBiH a fost de 4,5% în luna august, accelerând față de nivelul de 3,4% înregistrat în iulie. Comparând creșterile lunare, prețurile au crescut cu 0,9% în august, după cum a precizat Institutul Federal de Statistică într-un comunicat publicat în 18 septembrie. Prețurile la alimente și băuturi nealcoolice – categorie cu cea mai mare pondere în coșul de consum – au scăzut ușor, cu 0,5% în ritm anual, și s-au redus cu 0,3% față de luna precedentă.

 

[1] Marta Kos (n. 28 iunie 1965) este un diplomat și politician sloven. A fost ambasador în Germania între 2013 și 2017 și ambasador în Elveția între 2017 și 2020. În septembrie 2024 a fost propusă drept candidată la funcția de comisar european pentru extindere, responsabil cu supravegherea relațiilor cu vecinii estici, înlocuindu-l pe Tomaž Vesel, care a demisionat din candidatura la funcția de comisar european. Pe 17 septembrie 2024, Ursula von der Leyen a anunțat că M. Kos va fi responsabilă de extinderea europeană, în așteptarea aprobării Parlamentului European, evaluând astfel cererile de aderare ale Ucrainei și Moldovei, precum și ale altor țări, la UE.

[2] Elmedin „Dino” Konaković (născut la 03 septembrie 1974) este un politician bosniac care ocupă funcția de ministru al afacerilor externe din ianuarie 2023. Este fondatorul și președintele partidului Popor și Justiție (NiP), din 2018, și a fost anterior membru al Camerei Reprezentanților a FBiH, între 2022 și 2023. De asemenea, E. Konaković a fost membru al Camerei Popoarelor a FBiH, între 2019 și 2022, precum și prim-ministru al Cantonului Sarajevo, în perioada 2015–2018. Născut la Sarajevo în 1974, E. Konaković a făcut parte din Armata Bosniacă în timpul Războiului din BiH. După război, a urmat o carieră profesională în baschet, jucând, printre altele, pentru clubul de renume KK Bosna. E. Konaković a absolvit managementul sportiv la Universitatea din Sarajevo și a activat ulterior în acest domeniu după retragerea din activitatea sportivă. A intrat în politică la începutul anilor 2000 ca membru al Partidului Acțiunii Democratice (SDA), avansând treptat în ierarhia partidului înainte de a deveni membru al Adunării Cantonului Sarajevo, între 2010 și 2014. În urma alegerilor generale din 2014, a devenit prim-ministru al Cantonului Sarajevo.

[3] EUROFIMA (Société Européenne pour le Financement de Matériel Ferroviaire) este o organizație supranațională non-profit fondată în 1956, cu sediul la Basel (Elveția).

[4] O prezentare și o întâlnire de tip B2B (business-to-business) reușite se bazează pe înțelegerea clară a nevoilor partenerului comercial și pe livrarea unor informații concise, bazate pe date.

[5] Ivan Scekic a fost numit director interimar al Agenției Aviației Civile din Muntenegru pe 18 martie 2024. I. Scekic ocupă funcția de director al Diviziei de Siguranță a Navigației Aeriene din cadrul Agenției Aviației Civile din decembrie 2018. A participat activ la activitatea diferitelor organisme de siguranță și ATM/ANS la nivel național și european: Comitetul Național de Management al Spațiului Aerian, Organismul Tehnic EASA, Grupul de Planificare a Sistemului de Aviație Regional European (EASPG) al OACI, Grupul Operativ de Căutare și Salvare EUR al OACI, Comitetul Consultativ Regional de Căutare și Salvare (RASARAC). Anterior, ca inginer de transport și trafic aerian, a fost responsabil pentru supravegherea siguranței ATS/ASM/PANS-OPS din 2011 până în 2018. Are o vastă experiență în reglementarea navigației aeriene și în domeniul supravegherii, inclusiv licențierea personalului ANS, investigarea evenimentelor și cooperarea cu OACI, EASA și EUROCONTROL. I. Scekic a absolvit în 2010 și deține un master în Ingineria Transportului și Traficului Aerian de la Universitatea din Belgrad.