1. Sancțiunile aplicate Rusiei afectează indirect și în mod semnificativ Serbia

În 08 octombrie, din cauza legăturilor sale cu firma rusă Gazprom Neft, SUA au declanșat măsurile de impunere a unor sancțiuni firmei Naftna Industrija Srbije (NIS), cel mai mare distribuitor de petrol și gaze din Serbia, unul dintre ultimele active energetice rămase ale Rusiei în Europa, această decizie fiind ca parte a unei mișcări mai ample de izolare a acestor active. Este semnificativ de menționat că o serie de derogări de până acum au amânat aceste măsuri până în data de 08 octombrie 2025.

Deținerea unei participații de 11,3% din compania petrolieră sârbă NIS a trecut de la PJSC Gazprom la JSC Intelligence, conform specificațiilor făcute de NIS. Serviciul de informații menționat este gestionat de Gazprom Capital LLC, care, printre altele, deține investițiile financiare ale Grupului Gazprom. Participarea s-a schimbat pe 19 septembrie „în baza unui contract de cesiune/transfer de acțiuni la societatea pe acțiuni fără compensație”. PJSC Gazprom își păstrează proprietatea în cadrul NIS, dar nici Gazprom, nici Gazprom Neft nu au comentat aceste informații. Filiala petrolieră a Gazprom, Gazprom Neft, deține 44,85% din NIS, urmată de guvernul Serbiei cu 29,87%, în timp ce acționarii minoritari dețin 13,98%, conform datelor de pe site-ul NIS, care în 19 septembrie 2025 încă menționa pe Gazprom ca proprietar de acțiunii în sumă de 11,3%. Așadar, JSC Intelligence, cu sediul la Sankt Petersburg, deține acum 18.433.297 de acțiuni NIS, după cum s-a precizat într-un comunicat către bursa din Belgrad, fără a oferi mai multe detalii despre tranzacție. Tot în 19 septembrie, Gazprom a declarat într-un comunicat către bursă că a cesionat 18.433.298 de acțiuni NIS și a păstrat o singură acțiune.

În acest context, în ziua de 08 octombrie 2025, Croația a întrerupt și ea livrările de petrol către Serbia. Așadar, operatorii conductei JANAF, care livrează țiței către Serbia din Croația, au declarat într-un comunicat, în 08 octombrie, că au oprit livrările de țiței către Serbia și că doresc să se extindă pe alte piețe. „Începând cu 08 octombrie 2025, posibilitatea implementării în continuare a activităților contractate încetează”, după cum a făcut cunoscut opiniei publice internaționale JANAF printr-un comunicat.

„Acestea sunt vești proaste pentru țara noastră”, a declarat președintele sârb Aleksandar Vučić într-un discurs extraordinar adresat națiunii în 09 octombrie, invocând „consecințe economice și politice imense”. A. Vučić a declarat că a refuzat cererea SUA de a naționaliza compania NIS, care este deținută majoritar de Gazprom Neft, dar în care guvernul sârb rămâne un acționar important. „SUA au amânat sancțiunile de opt ori și ar prelungi și mai mult derogarea dacă aș fi de acord cu jaful, dacă am lansa o procedură de naționalizare”, a mai spus A. Vučić. „Nu sunt un hoț.” A. Vučić a insistat că țara sa are rezerve de motorină, benzină și petrol până la 01 noiembrie 2025. El a spus că transportul aerian către și dinspre Serbia, în special traficul care se îndreaptă spre UE, nu va fi afectat. „Niciun avion nu a vrut să încarce petrol certificat NIS. Nimeni nu vrea să cadă sub sancțiunile SUA și să nu zboare pe cerul Europei și al SUA”, a mai spus el. „Am reușit să rezolvăm problema cu o companie kuweitiano-britanică, deocamdată.”

Deși nu se așteaptă ca această mișcare să provoace penurii imediate, NIS și-a avertizat clienții că achizițiile efectuate la benzinăriile sale folosind servicii bancare internaționale precum Mastercard, Visa și American Express ar putea eșua, îndemnând cetățenii să nu facă stocuri de benzină sau să nu intre în panică.

Ministrul croat al economiei, Ante Šušnjar, a declarat în 09 octombrie că Zagrebul este pregătit să cumpere o participație la NIS pentru a menține fluxurile de petrol care circulă fără probleme prin conducta de petrol de la Marea Adriatică dintre cele două țări. „Ne întindem mâna. Dacă aceasta este soluția, suntem pregătiți pentru această opțiune”, a declarat A. Šušnjar mass-media din Zagreb.

Comentariu:

NIS este singura companie din Serbia care explorează și produce hidrocarburi. Compania are o rafinărie mare de petrol în Pančevo și domină piața produselor petroliere din Serbia. NIS are, de asemenea, un lanț de peste 400 de stații de alimentare în Bosnia și Herțegovina (BiH), Bulgaria și România. Din acțiunile companiei sârbe NIS, Serbia mai deține 29,87%, iar restul acțiunilor sunt deținute de Gazprom Neft și alți acționari minoritari.

Statul sârb a acordat NIS monopolul asupra rafinării petrolului până în 2010, pentru a-i permite să își revină după bombardamentele NATO din 1999, care au lovit principala sa rafinărie de la Pančevo, pe țărmul Dunării. Compania deține rafinării de petrol la Pančevo, Novi Sad și Belgrad. În septembrie 2008, compania era evaluată la 2,2 miliarde euro.

NIS este una dintre cele mai mari companii petroliere integrate din sud-estul Europei. Activitățile sale includ explorarea, producția și procesarea petrolului și a gazelor naturale, precum și furnizarea unei game largi de produse petroliere. Pe lângă Serbia, NIS este prezentă și în BiH, Bulgaria, Ungaria și România, Turkmenistan, Angola, Belgia și Rusia.

În februarie 2009, pachetul majoritar de acțiuni de 51% al companiei a fost cumpărat de compania rusă Gazprom, prin filiala Gazprom Neft pentru suma de 400 de milioane de euro. Gazprom și-a luat și angajamentul să investească circa 500 de milioane de euro în compania NIS, până în 2012. Privatizarea NIS a făcut parte dintr-un acord energetic între Serbia și Rusia, dar a fost catalogată ca o decizie controversată în Serbia, fiind considerată mai mult a fi motivată politic, deoarece a fost catalogată ca fiind o recompensă pentru sprijinul acordat Serbiei de Rusia în chestiunea dosarului Kosovo.

Fondată în 2020, JSC Intelligence este administrată de Gazprom Capital, filiala deținută în totalitate de Gazprom, înființată pentru a atrage finanțare pentru Gazprom prin plasarea de obligațiuni, arată datele din registrul comerțului rus.

Afacerile NIS au fost puternic afectate de sancțiunile americane, înregistrând o pierdere netă de 3,6 miliarde de dinari (36 de milioane de dolari / 30,7 milioane de euro) în prima jumătate a anului 2025, față de un profit net de 5,3 miliarde de dinari înregistrat pentru aceeași perioadă a anului trecut. Grupul NIS deține 411 benzinării, inclusiv 328 în Serbia, 42 în BiH, 22 în Bulgaria și 19 în România. În România și BiH, este, de asemenea, implicată în explorarea și producția de petrol și gaze. Grupul are aproximativ 13.500 de angajați.

2. Serbia critică Turcia, ca urmare a furnizării de drone în Kosovo

În seara zilei de 08 octombrie 2025, președintele sârb Aleksandar Vučić a emis o declarație furioasă în care a criticat Turcia, după ce Kosovo a primit un transport de drone achiziționate de la compania turcă Baykar. A. Vučić a subliniat pe o rețea de socializare că este „îngrozit” de comportamentul Turciei și de ceea ce a numit „o încălcare brutală a Cartei ONU și a Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU”, care a pus capăt intervenției NATO și a marcat retragerea sârbilor din fosta sa provincie Kosovo după încheierea războiului în 1999.  

„Este acum complet clar că Turcia nu dorește stabilitate în Balcanii de Vest și visează din nou la restaurarea Imperiului Otoman. Serbia este o țară mică, dar înțelegem adevăratele lor intenții”, a mai subliniat A. Vučić. Turcia, un important furnizor internațional de drone, nu a reacționat oficial la aceste afirmații.

La rândul său, Albin Kurti, care ocupă actualmente atât funcție de premier al Kosovo, cât și o poziție de deputat în cadrul Adunării Kosovo, a întâmpinat personal containerele cu drone kamikaze Skydagger, la Pristina, în ziua de 08 octombrie, spunând că, „contractul a fost semnat în decembrie 2024 cu cunoscuta companie turcă Baykar, care este compania-mamă a producătorului Skydagger”. „Dronele Skydagger urmau să sosească în ianuarie 2026, dar le-am primit cu trei luni mai devreme”, a subliniat A. Kurti pe o rețea de socializare. El nu a specificat numărul exact de drone, spunând doar că au fost livrate „mii”.

„Aceste drone kamikaze, cunoscute și sub denumirea de tip RTF (Ready to Fly) Skydagger FpV, sunt drone de luptă echipate cu echipamente explozive destinate să lovească ținte inamice mobile și statice”, a mai declarat A. Kurti. El a adăugat că, odată cu achizițiile anterioare de drone, Kosovo „continuă să construiască și să îmbunătățească puterea de atac a armatei lor pentru a construi o forță capabilă și coerentă, cu noi dezvoltări tehnologice și tactici de luptă contemporane”. „Zeci de soldați ai Forțelor de Securitate din Kosovo au fost deja antrenați să opereze dronele, care sunt concepute pentru lovituri de precizie atât împotriva țintelor mobile, cât și a celor staționare”, a declarat A. Kurti pe o rețea de socializare. El a descris sistemele Skydagger, gata de zbor, drept „drone de luptă echipate cu încărcături explozive destinate neutralizării țintelor inamice”, adăugând că sosirea lor întărește capacitățile de apărare ale Kosovo. „Cu acest contingent de aeronave fără pilot, alături de sistemele TB2 Bayraktar (ale lui Baykar) și Puma (ale SUA), continuăm să construim și să modernizăm forța noastră militară prin noi tehnologii și tactici de luptă contemporane”, a mai subliniat el. Potrivit lui A. Kurti, dronele au fost transportate cu camioane multifuncționale Rheinmetall 8x8 achiziționate anul trecut - 15 în total, 10 achiziționate de Kosovo și cinci primite ca donație.

La rândul său, ministerul sârb al apărării a declarat că șeful Statului Major General al Forțelor Armate Sârbe, Milan Mojsilović, a vorbit cu comandantul forței NATO de menținere a păcii din Kosovo (KFOR) pentru a protesta față de „înarmarea continuă a așa-numitei Forțe de Securitate din Kosovo”.

Ankara nu a răspuns încă oficial la remarcile și acuzațiile lui A. Vučić, dar oficialii turci și-au dezvoltat anterior cooperarea militară cu Pristina, ca parte a eforturilor de consolidare a capacităților de apărare regionale. Este semnificativ de menționat aici că, în ianuarie 2024, ministrul turc al apărării, Yașar Güler, și omologul său kosovar, Ejup Maqedonci, au semnat un acord-cadru militar la Ankara, extinzând cooperarea privind vânzările de arme, exercițiile comune și programele de instruire.

Comentariu:

Reacția vehementă a lui A. Vučić cu privire la livrarea dronelor a venit în contextul celei mai mari crize politice și sociale cu care se confruntă Partidul Progresist Sârb, aflat la guvernare, de la venirea la putere în 2012, cu proteste antiguvernamentale în masă conduse de studenți, proteste care continuă de 11 luni. De asemenea, el se confruntă cu provocări economice; sancțiunile SUA împotriva companiei sârbe din industria petrolieră NIS, deținută de stat și companii rusești, au intrat în vigoare în data de 08 octombrie 2025.

Președintele sârb, care salută adesea propriile acțiuni de cumpărare de arme ale Serbiei, și-a exprimat, de asemenea, nemulțumirea în ianuarie 2024, când s-a confirmat că SUA au aprobat cererea Kosovo de rachete antitanc, numind-o „o mare dezamăgire pentru Serbia”.

Comentariile și acuzațiile lui A. Vučić vin după niște acuzații anterioare făcute de el la adresa Albaniei și Croației că aceste două state alimentează o „cursă a înarmărilor” în regiune, în urma semnării unei declarații comune privind cooperarea în domeniul apărării cu Kosovo, în martie 2025.

Fondată în 2009, după ce Kosovo și-a declarat independența, mandatul inițial al Forței de Securitate din Kosovo a fost de a desfășura operațiuni de răspuns la crize în Kosovo și în străinătate, operațiuni de protecție civilă în Kosovo și de a ajuta la gestionarea dezastrelor naturale. Guvernele din Kosovo încearcă de mai mult timp să transforme această structură într-o armată regulată.

3. Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD) a ales viitorul candidat la alegerile prezidențiale anticipate din R. Srpska

Încă din data de 30 septembrie 2025, președintele Republicii Srpska (RS), Milorad Dodik a confirmat că propunerea Alianței Social-Democraților Independenți (SNSD) pentru funcția de președinte al Republicii Srpska (RS) la alegerile anticipate ce urmează a fi organizate va fi Siniša Karan, actual ministru pentru dezvoltarea științifico-tehnologică și învățământul superior. Alegerile prezidențiale anticipate pentru funcția de președinte al RS vor avea loc în 23 noiembrie 2025, conform deciziei adoptate de Comisia Electorală Centrală a Bosniei și Herțegovinei (BiH).

Liderul sârb bosniac, M. Dodik, și-a numit candidatul pentru alegerile prezidențiale din 23 noiembrie, care urmează a fi organizate în entitatea condusă de sârbi, recunoscând în sfârșit condamnarea sa judecătorească și excluderea din funcție încă din luna august. După luni de apeluri la boicotarea alegerilor prezidențiale anticipate din RS, dominată de sârbi din BiH, Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD), partidul de guvernământ al lui M. Dodik, a ales un candidat care să-i succeadă acestuia, ca urmare a condamnării sale judecătorești.

Vorbind în Rusia, unde este membru al Forumului Internațional pentru Economie și Politică Globală, M. Dodik a confirmat că totuși candidatul SNSD pentru alegerile din 23 noiembrie 2025 va fi Siniša Karan, unul dintre cei mai apropiați aliați ai săi. „Vom propune acest lucru partenerilor noștri de coaliție, iar nominalizarea noastră va fi ministrul dezvoltării științifice și tehnologice și învățământului superior al RS, Siniša Karan. Trebuie să ajungem la un acord în această privință”, a mai spus M. Dodik.

Comentariu:

Actuala funcție ministerială a lui S. Karan este neconstituțională, deoarece M. Dodik l-a numit pe actualul prim-ministru al RS, Savo Minić, după ce mandatul său a fost revocat oficial. Anterior, S. Karan a ocupat timp de șase ani funcția de ministru de interne al RS. SUA l-a sancționat pentru subminarea Acordului de la Dayton, din 1995, care a pus capăt războiului din BiH, din 1992-1995. Autoritatea de reglementare a alegerilor din BiH, Comisia Electorală Centrală, i-a revocat mandatul prezidențial lui M. Dodik, pe 18 august, în urma condamnării sale la un an de închisoare și a interdicției de șase ani de a deține funcția de președinte al RS.

Dodik a fost condamnat pe 01 august pentru sfidarea deciziilor emise de Înaltul Reprezentant, Christian Schmidt, în iulie 2023. C. Schmidt blocase implementarea a două legi adoptate de autoritățile RS - una care împiedica aplicarea hotărârilor Curții Constituționale la nivel de stat în entitate RS și o alta care modifica legislația privind publicarea actelor oficiale. În ciuda acestui fapt, M. Dodik a continuat procedurile legislative în sensul sfidării deciziilor lui C. Schmidt. Deși a respins verdictul instanței, M. Dodik și-a folosit dreptul legal de a schimba pedeapsa cu închisoarea cu o amendă de 36.500 de mărci bosniace, adică aproximativ 18.600 de euro. Prin alegerea unui succesor, M. Dodik a recunoscut în sfârșit și verdictul – și faptul că timp de șase ani nu va mai deține nicio funcție publică în țară.