1. Intensificarea acțiunilor Uniunii Europeane (UE) pentru integrarea Balcanilor de Vest

În perioada 21-23 mai 2025, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate/Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kallas, a efectuat vizite în Serbia, Kosovo și Macedonia de Nord în cadrul celei de-a doua vizite efectuate până în prezent în Balcanii de Vest. În Serbia, K. Kallas s-a întâlnit cu președintele Aleksandar Vučić, prim-ministrul, Đuro Macut, cu ministrul de externe, Marko Djurić și ministrul integrării europene, Nemanja Starović, cu președintele Camerei Reprezentanților, Ana Brnabić și cu grupurile parlamentare de opoziție. K. Kallas a mai avut planificate și organizate și discuții cu studenți și organizații ale societății civile. De asemenea, K. Kallas s-a întâlnit cu participanți la protestele care au avut loc în Serbia și care cer schimbări democratice.

 În 22 mai, K. Kallas a făcut cunoscut că normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo va rămâne o prioritate pentru blocul comunitar al UE înainte de a evalua viitoarele lor etape de integrare. K. Kallas, aflată în primul său turneu la Belgrad și Pristina de când a preluat cea mai înaltă funcție diplomatică în UE, în decembrie 2024, a declarat că acordul dintre premierul kosovar, Albin Kurti, și președintele Serbiei, A. Vučić, încheiat la Ohrid, în Macedonia de Nord, în martie 2023, „trebuie respectat de ambele părți”. K. Kallas a mai subliniat că, pentru Serbia, normalizarea relațiilor cu Kosovo „nu înseamnă doar îmbunătățirea legăturilor; este fundamentală pentru viitorul european al Serbiei”.

Referindu-se la obligațiile Kosovo, K. Kallas a spus că „normalizarea relațiilor este singura cale către un viitor sigur și prosper pentru oamenii din această regiune”. „Stabilitatea depinde de dialog, nu de confruntare”, a mai adăugat K. Kallas, care a ținut să precizeze pentru mass-media sârbă și următoarele: „Intenționez să invit reprezentanții din Belgrad și Pristina la Bruxelles cât mai curând posibil pentru a discuta pașii următori”.  

După întâlnirea cu K. Kallas, biroul de presă al guvernului sârb a declarat că prim-ministrul, Đ. Macut, a subliniat „orientarea europeană neechivocă a Republicii Serbia”. K. Kallas a declarat că, în urma întâlnirilor sale cu liderii menționați din Balcanii de Vest, „este clar că aderarea la UE rămâne un obiectiv strategic”, dar că Bruxelles-ul trebuie „să vadă și acțiuni care să dovedească și să susțină aceste cuvinte”. „Trebuie făcute progrese reale prin reforme aici, la Belgrad, iar următorii pași sunt foarte clari. Aceștia includ libertatea presei, combaterea corupției, reforme electorale. Așadar, reformele trebuie să fie reale, nu doar bifarea căsuțelor de pe hârtie”, a mai declarat K. Kallas după întâlnirile sale.

În timpul vizitei sale la Belgrad, K. Kallas a declarat că Serbia se confruntă cu o decizie strategică cu privire la traiectoria sa geopolitică. Comentariile sale au venit la câteva săptămâni după ce președintele sârb A. Vučić a participat la parada din 09 mai de la Moscova. „Serbia se confruntă cu o alegere strategică, geostrategică, privind locul în care dorește să se afle. Viitorul european al Serbiei depinde de valorile pe care alege să le susțină”, a declarat K. Kallas, care a mai precizat că și ea a discutat despre participarea lui A. Vučić la parada de la Moscova, spunând: „Mi-am exprimat opiniile, care sunt foarte clare. Chiar nu înțeleg de ce este necesar să fiu alături de persoana care duce acest război oribil în Ucraina.”

La Pristina, înainte de a se întâlni cu liderii kosovari, K. Kallas i-a încurajat să depășească actualul impas politic din parlament și să formeze un nou guvern. „Kosovo aparține familiei europene, dar nu există scurtături pentru aderarea la UE. Progresul poate fi realizat doar prin reforme susținute”, a mai ținut să precizeze K. Kallas, care a mai anunțat, de asemenea, că UE va ridica „treptat” măsurile impuse Kosovo, în iunie 2023, când a fost atins punctul culminant al escaladării conflictelor în mai multe municipalități din nordul Kosovo cu majoritate sârbă. Nu trebuie omis faptul că acele escaladări ale violențelor au condus la adoptare unor decizii coercitive materializate prin suspendarea vizitelor la nivel înalt, precum și a cooperării financiare cu UE. K. Kallas nu a specificat ce măsuri vor fi adoptate primele. „Decizia deschide ușa către oportunități mai mari pentru dezvoltarea Kosovo și, de asemenea, pentru legături mai strânse cu Europa. Dar este condiționată de o dezescaladare susținută în partea de nord a Kosovo. Închiderea instituțiilor susținute de Serbia în nordul Kosovo subminează eforturile de dezescaladare”, a mai spus K. Kallas, referindu-se la organizațiile conduse de sârbi în nordul Kosovo, închise și scoase în afara legii de guvernul lui A. Kurti.

În același context, nu trebuie omis faptul că, în 13 mai 2025, la rândul său, președintele Consiliului European, António Costa[1], s-a întâlnit în cadrul vizitei efectuate la Belgrad cu președintele sârb, A. Vučić.

Costa a subliniat că Serbia este „pe deplin angajată în procesul de aderare la UE” și a precizat că a decis să vină în capitala Serbiei pentru a „clarifica” lucrurile cu privire la vizita efectuată de A. Vučić, la Moscova, cu ocazia paradei care a avut loc cu ocazia Zilei Victoriei, subliniind : „Trebuie să avem o aliniere deplină în politica noastră externă și de securitate comună”.

Vučić „mi-a explicat că a fost un moment pentru a celebra un eveniment din trecut”, a subliniat A. Costa. „Nu putem rescrie istoria și înțelegem pe deplin că Serbia își celebrează eliberarea”, a mai spus președintele Consiliului European, referindu-se la războiul total purtat de Rusia în Ucraina, aflat acum la al patrulea an. A. Costa a mai subliniat că nu putem celebra eliberarea de acum 80 de ani și, în același timp, nu putem condamna o invazie a unei alte țări astăzi. „Pentru mine, ceea ce este cel mai important nu este istoria, ci prezentul și viitorul. Iar UE, de fapt, nu înseamnă istorie, ci efortul comun al tuturor statelor membre de a depăși propria istorie, conflictele istorice, bătăliile istorice, războaiele. Și voința comună de a construi împreună un viitor comun”, a mai ținut să sublinieze A. Costa. „Și acesta este motivul pentru care suntem aici astăzi, pentru a continua să întoarcem pagini dificile și pentru a continua să scriem împreună o nouă poveste pentru viitorul nostru. Asta vreau să fac cu Serbia”, a mai adăugat A. Costa.

La rândul său, președintele sârb, A. Vučić, a declarat că, „Serbia și poporul sârb au adus o contribuție uriașă la victoria asupra fascismului” în cel de-al Doilea Război Mondial și că s-a aflat în capitala Rusiei pentru a sărbători acest fapt. „Am vorbit despre asta în octombrie 2024 și le-am spus tuturor că o să călătoresc. Nu am mințit pe nimeni. Am anunțat unde merg, spre deosebire de mulți alții care nu au anunțat, așa că au ajuns acolo”, a ținut să explice A. Vučić. Cu toate acestea, A. Vučić a fost ferm convins că viitorul țării sale rămâne alături de blocul comunitar format din 27 de state membre. „Serbia se vede acum și în viitor pe calea integrării în UE și ca membru al UE”, a ținut să sublinieze A. Vučić.   

Comentariu:

În contextul inițiativelor accelerate la nivelul UE pentru soluționarea dosarului Kosovo, trebuie specificat aici că liderii Serbiei și ai Kosovo nu s-au mai întâlnit oficial de la mijlocul lunii septembrie 2023. Ultima încercare de a-i aduce pe amândoi la masa negocierilor, sub conducerea anterioară a UE, în iunie 2024, a eșuat. În octombrie 2023, președintele francez, Emmanuel Macron, fostul cancelar german, Olaf Scholz, și prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, au încercat fără succes să-i determine să se angajeze să implementeze acordul privind normalizarea relațiilor și să înființeze o „Asociație a Municipalităților cu Majoritate Sârbă” disputată aprins pentru soluționarea situației din nordul Kosovo unde etnicii sârbi kosovari sunt majoritari.

În contextul evoluțiilor din ultima perioadă de timp și al evenimentelor care au avut loc în Serbia, se observă foarte ușor și se poate spune că A. Vučić a fost supus unei presiuni semnificative în Serbia în urma a șase luni de proteste anticorupție de amploare, conduse de studenți, proteste care au izbucnit după ce o copertină a gării din Novi Sad s-a prăbușit în 01 noiembrie 2024, eveniment tragic care s-a soldat cu 16 morți.

În același context, putem spune că A. Vučić a fost, de asemenea, criticat pentru că a creat percepția unei atitudini duplicitare ca urmare a menținerea unor relații strânse cu Rusia și China, deși președintele Serbiei a declarat oficial că dorește ca Serbia să adere la UE. Actualmente nu trebuie omis a se sublinia că Serbia se bazează aproape în întregime pe Rusia pentru obținerea resurselor de energie necesare, refuzând să se alăture sancțiunilor occidentale impuse Rusiei din cauza invaziei la scară largă declanșate în Ucraina. Cu toate acestea, nu trebuie omis faptul că Belgradul a susținut în schimb o rezoluție ONU care critică atacul nejustificat al Rusiei asupra Ucrainei. Este foarte clar și foarte cunoscut faptul că Rusia este aliatul slav ortodox istoric al Serbiei și principalul furnizor de gaze naturale. Companiile rusești Gazprom și Gazpromneft dețin, de asemenea, compania petrolieră sârbă NIS. Moscova susține Belgradul în opoziția sa față de independența Kosovo. Serbia, la rândul ei, a refuzat în mod constant să se alăture sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Cu toate acestea, A. Vučić și-a exprimat încrederea că parcursul european al Serbiei nu va fi afectat de vizita sa la Moscova. A. Vučić și-a justificat prezența la parada de la Moscova, în ciuda avertismentelor din partea UE, ca un semn al prieteniei tradiționale cu Rusia, pe care o consideră un aliat slav și ortodox. În același timp, și-a reafirmat angajamentul față de aderarea Serbiei la UE.

„Din discuțiile mele cu conducerea politică sârbă, este clar că aderarea la UE rămâne un obiectiv strategic. Cu toate acestea, vreau să subliniez că trebuie să vedem și acțiuni care să dovedească și să susțină aceste cuvinte”, a mai adăugat K. Kallas, care a mai și precizat că progresul real către aderarea la UE necesită pași concreți – inclusiv reforme, libertatea presei, măsuri anticorupție și reformă electorală.

Având în vedere că din Belgrad, A. Costa a avut planificată o vizită în Bosnia și Herțegovina (BiH), unde se constată o accentuare a conflictul continuu al liderului sârb bosniac, Milorad Dodik, cu guvernul de la nivel central, se poate concluziona că UE are în program monitorizarea și medierea tensiunilor etnice care persistă încă după mult timp după încetarea unui război inter-etnic din perioada 1992-1995, evoluție care tinde să blocheze și mai mult reformele pro-UE.

Nu trebuie omis faptul că, recent, Albania și Muntenegru au apărut ca principalii candidați pentru aderarea la UE din Balcanii de Vest, în timp ce Serbia, BiH, Kosovo și Macedonia de Nord rămân încă în urmă.

Într-un interviu exclusiv acordat Euronews, A. Costa a îndemnat, de asemenea, țările candidate să se angajeze în reforme. În centrul misiunii sale în Balcanii de Vest se află necesitatea ca Bruxelles-ul să nu piardă controlul strategic asupra unei regiuni cheie. „Invazia Rusiei în Ucraina a accelerat procesul de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova, așa că nu este corect ca țările din Balcanii de Vest să fie depășite de Ucraina și Republica Moldova, iar acest lucru le va împinge să accelereze reformele”, a declarat A. Costa pentru Euronews în ajunul turneului său diplomatic în cele șase țări din Balcanii de Vest.

Instituțiile europene au indicat adesea anul 2030 ca dată țintă pentru primele aderări la UE, în special cele ale Albaniei, Muntenegrului și Serbiei. Cu toate acestea, Bruxelles-ul vorbește acum doar despre Albania și Muntenegru. „Nu am o dată fixă. De ce 2030? Și de ce nu înainte? Aderarea este un proces bazat pe merit. Dacă țările realizează reformele, ar putea chiar să adere înainte de 2030”, a subliniat A. Costa. „Dar tocmai meritele se pot schimba. Albania și Muntenegru sunt în mod clar mai avansate decât celelalte țări.”

2. Serbia dorește să avanseze și ea în procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE)

La nivelul UE este salutată aderarea Serbiei la SEPA[2] – care va facilita efectuarea de plăți în euro de către sârbi în străinătate – numind-o un „exemplu practic al impactului Planului de creștere pentru Balcanii de Vest”. Serbia a aderat la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), în urma unei decizii pozitive a Consiliului European de Plăți (CPE). Un comunicat de presă al Comisiei Europene a salutat-o ​​ca fiind „un exemplu practic al impactului Planului de creștere pentru Balcanii de Vest”.

Ministrul sârb de finanțe, Siniša Mali[3], a declarat că implementarea practică a schimbării în Serbia este așteptată în mai 2026 și a subliniat că: „Datorită aderării la SEPA, cetățenii noștri vor putea efectua tranzacții de plată în euro cu țările membre SEPA mult mai eficient, rapid și la costuri mai mici, iar acestea includ, printre altele, toate statele membre ale Uniunii Europene”. Furnizorii de servicii de plată sârbi vor deveni parte a diverselor scheme SEPA gestionate de CPE.

Bojana Selakovic, expert în procesul de aderare a Serbiei la UE a ținut să sublinieze pentru mass-media sârbă că accesul la SEPA este deosebit de important din punct de vedere economic. „Aceasta înseamnă că cetățenii, persoanele juridice și persoanele fizice care utilizează tranzacții de schimb valutar nu vor mai trebui să facă acest lucru prin intermediul băncilor intermediare, ceea ce va face automat tranzacțiile de schimb valutar mai ieftine și va scurta perioada în care se efectuează plățile”, a subliniat B. Selakovic.

Comentariu:

După cum explică site-ul Comisiei Europene, SEPA înseamnă că toate tranzacțiile, oriunde s-ar efectua în zona euro, vor fi aceleași ca în țara de origine a plătitorului. „Și dacă faceți cumpărături în străinătate, puteți utiliza, de asemenea, cardul de debit bancar pentru a efectua o plată în euro, așa cum ați face în țara de origine”, adaugă acesta.

Planul de creștere al Comisiei Europene pentru Balcanii de Vest, adoptat în noiembrie 2024, își propune să integreze cele șase țări din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia și Herțegovina (BiH), Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, în piața unică. De asemenea, acesta își propune să promoveze cooperarea economică regională, să aprofundeze reformele legate de UE și să crească finanțarea de preaderare pentru a accelera fuziunea socio-economică a Balcanilor de Vest cu UE.

3. Blocaj major în funcționarea noului Parlament de la Priștina și formarea unui nou guvern kosovar

Întrucât noii parlamentari kosovari nu au reușit pentru a 21-a oară să aleagă un președinte al noului Parlament de la Priștina și să inaugureze începerea activității legislative, peste 51 de organizații ale societății civile au emis un avertisment comun conform căruia „funcționarea întregului sistem democratic” în Kosovo este în pericol. Impasul politic a fost creat odată cu refuzul opoziției de a-l vota pe premierul Albin Kurti, apoi pe ministrul justiției, Albulena Haxhiu, în funcția de președinte al Parlamentului de la Priștina. După ce încercarea de a alege un președinte al noului Parlament de la Priștina a eșuat de mai multe ori, politicianul de opoziție, Hykmete Bajrami, le-a amintit parlamentarilor kosovari care este definiția nebuniei în accepțiunea lui Einstein: a face același lucru la nesfârșit și a aștepta totuși ca rezultatul să fie diferit de la o încercare la alta.

În 23 mai 2025, organizații ale societății civile au cerut liderilor din Kosovo să depășească impasul care împiedică inaugurarea Parlamentului de la Priștina și formarea unui nou guvern kosovar. „Criza instituțională care a urmat alegerilor din 09 februarie 2025 a depășit orice limită tolerabilă și dăunează nu doar Parlamentului, ci și funcționării întregului sistem democratic și instituțional al țării”, a avertizat un grup de organizații ale societății civile înainte de ultimul eșec la votul din Parlament.

Apelul a venit chiar înainte ca parlamentarii să nu reușească pentru a 21-a oară să constituie parlamentul în urma alegerilor din 09 februarie 2025, după ce candidata partidului câștigător pentru funcția de președinte al Camerei Reprezentanților, Albulena Haxhiu din Lëvizja Vetëvendosje (Mișcarea pentru Autodeterminare), nu a reușit din nou să obțină sprijin din partea altor partide. „Facem apel la liderii partidelor parlamentare să își asume responsabilitățile care le-au fost încredințate și să acționeze imediat pentru a depăși criza politică”, se arată în declarația celor 51 de grupuri. „Inacțiunea nu este o opțiune. Orice altă întârziere necesită responsabilitate publică”, au subliniat organizațiile societății civile. Aceștia au spus că, criza instituțională care a urmat alegerilor a depășit „toate limitele tolerabile”, amenințând „funcționarea întregului sistem democratic al țării”. „Actualul guvern (demisionar), al cărui mandat a expirat, continuă să funcționeze fără supraveghere și control parlamentar, ceea ce reprezintă o situație inacceptabilă pentru o țară democratică”, se adaugă în comunicat.

Donika Gërvalla-Schwarz[4], deputată și ministru de externe interimar, a declarat presei după ultima sesiune că „parlamentul se blochează”, adăugând că acest lucru „lasă un gust amar printre prietenii Kosovo”. „Bătălia politică ar trebui să fie despre alegerea guvernului”, a spus D. Gërvalla-Schwarz, referindu-se la prevederea constituțională care acordă funcția de președinte al Parlamentului partidului care a ieșit primul la alegeri. „Situația ar trebui deblocată urgent și apoi depinde de prim-ministrul interimar, Albin Kurti, să își asume responsabilitatea de a forma guvernul”, a adăugat D. Gërvalla-Schwarz.

Vlora Çitaku[5], din partea Partidului Democrat din Kosovo (PDK), de opoziție, a declarat că s-au pierdut 103 zile de la alegeri care ar fi putut fi folosite pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor. „PDK reprezintă constructivitatea. Suntem pregătiți să deschidem calea și am oferit alternative pentru postul de președinte al Parlamentului de la Priștina, dar Kosovo este ținut ostatic de încăpățânarea lui Albin Kurti”, a declarat V. Çitaku.

Liga Democrată din Kosovo (LDK) a declarat că nu va susține niciun candidat la funcția de președinte al Parlamentului de la Priștina propus de Lëvizja Vetëvendosje (Mișcarea pentru Autodeterminare), partidul lui A. Kurti, și a respins oferta acestuia de a se alătura unei coaliții de guvernare. În schimb, a propus un guvern de tranziție compus din toate partidele etnice albaneze, care reprezintă populația majoritară din Kosovo. Această propunere a fost respinsă însă de Lëvizja Vetëvendosje (Mișcarea pentru Autodeterminare).

Comentariu:

Președintele kosovar, Vjosa Osmani, a reunit liderii principalelor partide pentru a găsi o soluție, dar nu s-a ajuns la niciun acord. V. Osmani a avertizat că principiile constituționale sunt „puse în pericol” și că consecințele pentru Kosovo ar putea fi unele foarte grave. Atâta vreme cât nu este aleasă conducerea Parlamentului, nu poate fi format nici guvernul într-un moment în care Kosovo dorește să facă progrese pe calea spre aderare la UE.

Partidul lui A. Kurti a câștigat 48 de locuri în Parlamentul de la Priștina la alegerile din 09 februarie. Deși are sprijinul unor deputați din grupurile minoritare din Kosovo – mai puțin pe cel al comunității sârbe – numărul total de voturi realizat este încă insuficient pentru a crea majoritatea de 61 de locuri necesară pentru a alege un nou președinte al Parlamentului Kosovo și a forma un nou guvern.

Adrian Shtuni, expert în politică externă și securitate cu sediul la Washington, afirmă că paralizia instituțională continuă din Kosovo nu este doar rezultatul polarizării politice, ci un eșec mai profund în articularea unei viziuni strategice comune pentru viitorul acestui stat.

Gezim Visoka, profesor de Studii de Pace și Conflict la Universitatea Dublin City, din Irlanda, a declarat că actuala paralizie politică din Kosovo ar trebui să servească ca stimulent pentru regândirea și reconstruirea culturii politice a țării. El a adăugat că absența intervenției internaționale ar trebui să fie un semnal pentru partidele politice kosovare că acesta este un test al maturității pentru Kosovo ca stat și al capacității sale de a schimba guvernele și puterea fără intervenție sau supraveghere internațională.

Curtea Constituțională  din Kosovo nu a stabilit un termen limită pentru inaugurarea Parlamentului de la Priștina, ceea ce înseamnă că există termene legale doar pentru formarea unui nou guvern kosovar - un proces care nu poate începe fără alegerea unui președinte al Parlamentului și a adjuncților acestuia. Cu toate acestea, cadrul legal al Kosovo impune ca Parlamentul kosovar să se întrunească la fiecare 48 de ore până la inaugurare activității.

4. Macedonia de Nord dorește deblocarea și accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană (UE)

Macedonia de Nord dorește să supună discuțiilor cu Bulgaria acele aspecte care îi blochează calea către aderarea la Uniunea Europeană (UE) în cadrul summit-ului NATO care urmează a se desfășura în perioada 24-26 iunie 2025, la Haga. 

Așa cum a făcut cunoscut prin declarația sa, prim-ministrul, Hristijan Mickoski, în 23 mai 2025, autoritățile de la Skopje speră că înalți oficiali ai UE și NATO pot participa și ei la o astfel de întâlnire cu Bulgaria.

„Suntem gata să discutăm, să avem discuții bilaterale la nivelul relațiilor de parteneriat în cadrul alianței NATO”, a declarat H. Mickoski într-o conferință de presă din capitala Skopje, organizată împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate/Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kallas.

„Suntem gata să discutăm cu oricine dorește să ajute”, a spus el când a fost întrebat dacă guvernul său ar accepta o mediere externă în această chestiune. K. Kallas, care a sosit în Macedonia de Nord în cadrul călătoriei sale în regiunea Balcanilor de Vest, a lăudat gazdele pentru alinierea la politica externă și de securitate comună a UE și pentru contribuția la securitatea regională în cadrul forței de pace EUFOR, a UE, în Bosnia și Herțegovina (BiH). „Mesajul meu de astăzi este să rămânem pe drumul cel bun și să facem următorii pași necesari pentru deschiderea negocierilor”, a mai subliniat K. Kallas.

Mickoski a spus că ideea întâlnirii bilaterale cu Bulgaria în timpul summit-ului NATO, de la Haga, a fost discutată și convenită cu K. Kallas, dar nu știa dacă Sofia va accepta oferta. „Suntem gata să ne așezăm și să discutăm cu oricine pentru a accepta o anumită mediere”, a mai spus H. Mickoski, care a mai subliniat: „Vrem o soluție, dar o soluție care să fie demnă și de lungă durată. Ne-am săturat de blocajele continue referitoare la problemele bilaterale.”

Comentariu:

Membra NATO, Macedonia de Nord a devenit candidată la integrarea în UE în 2005 și a deschis negocierile de aderare în 2022, dar discuțiile au stagnat din cauza obiecțiilor din partea Bulgariei cu privire la istorie și limbă. Bulgaria dorește ca Macedonia de Nord să recunoască o minoritate bulgară prin prevederi în Constituția sa, lucru pe care guvernul lui H. Mickoski l-a refuzat în principiu, dar se pare că liderii de la Skopje doresc să soluționeze repede și sigur acest caz care îi blochează procesul de aderare la UE.

[1] António Costa (n. 17 iulie 1961, Lisabona, Portugalia) este un om politic socialist portughez, prim-ministru al Portugaliei din anul 2015 până în anul 2023. De la 01 decembrie 2024 ocupă funcția de președinte al Consiliului European.

[2] SEPA (Single Euro Payments Area) reprezintă Zona Unică de Plăți Euro, un sistem de plăți care permite transferuri bancare în euro fără numerar, indiferent de țara în care se află expeditorul sau beneficiarul, cu condiția ca aceste țări să facă parte din SEPA. Scopul SEPA este de a crea o piață de plată integrată în euro, eliminând diferențele între plățile interne și transfrontaliere.

[3] Siniša Mali (născut pe 25 august 1972) este un economist și politician sârb, care ocupă funcția de prim-viceprim-ministru al Serbiei, din 2024, și de ministru al finanțelor, din 2018. Membru al Partidului Progresist Sârb (SNS), a fost anterior primar al Belgradului, din 2014 până în 2018, și președinte al Consiliului Temporar al Belgradului, din 2013 până în 2014. În urma demiterii lui Rade Basta, în iunie 2023, a ocupat și funcția de ministru interimar al economiei.

[4] Donika Gërvalla-Schwarz (născută pe 16 octombrie 1971) este o politiciană kosovară. Membră a listei politice Guxo a partidului politic Lëvizja Vetëvendosje (Mișcarea pentru Autodeterminare), a ocupat funcția de ministru al afacerilor externe și al doilea viceprim-ministru în cabinetul A. Kurti, din 2021. Gërvalla-Schwarz este fiica activistului albanez asasinat, Jusuf Gërvalla.

[5] Vlora Çitaku (născută pe 10 octombrie 1980) este o politiciană și diplomată albaneză din Kosovo, care a fost ambasadorul Kosovo în SUA. Anterior, a fost consul general al Kosovo la New York. Înainte de a se alătura corpului diplomatic al Kosovo, a fost ministru pentru Integrări Europene, în Kosovo. A fost considerată unul dintre cei mai de succes miniștri ai guvernului kosovar, din perioada 2011-2014. A renunțat la funcția de deputat în Parlamentul Kosovo după ce a preluat funcția guvernamentală, pe care a câștigat-o, fiind unul dintre cei trei candidați cu cele mai multe voturi.