Letonia va găzdui pe 11 iunie, pentru prima dată, reuniunea summit-ului grupului format B9 care a fost înființat relativ recent, în 2015. Reuniunea implică participarea reprezentanților Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letonia, Lituaniei, Poloniei, României și Slovaciei.

Având în vedere aderarea sa la NATO la începutul acestui an, s-ar putea argumenta, de asemenea, că Finlanda face parte din flancul estic, dar nu face parte încă din formatul B9.

Summit-ul de la Riga va fi, de asemenea, printre numeroasele evenimente care marchează cea de-a 75-a aniversare de la înființarea NATO și cea de-a 20-a aniversare a aderării Letoniei la NATO. „Obiectivul summit-urilor NATO de pe flancul estic este de a alinia pozițiile naționale în ceea ce privește chestiuni importante pentru securitatea și apărarea flancului estic al Alianței înainte de summit-urile NATO”, se arată într-un comunicat al președintelui leton. În acest caz, întâlnirea B9 va fi precedentă întâlnirii tuturor statelor membre NATO care va avea loc la Washington D.C., în perioada 9-11 iulie și de la care se așteaptă să se adopte decizii importante cu privire la direcția viitoare a Alianței.

Au început să apară din ce în ce mai multe argumente conform cărora NATO trebuie să profite de oportunitatea summit-ului său pentru a decide foarte clar și pentru a spori sprijinul acordat pe termen lung Ucrainei, precum și pentru a consolida propriile capacități ale Alianței de a se proteja împotriva amenințărilor generate de Rusia, dar și pentru a face față și altor provocări de securitate globală, generate de alți actori internaționali precum China și Iran.

În cadrul Adunării Parlamentare a NATO s-a ajuns la concluzia că viitorul summit al NATO trebuie să genereze intensificarea sprijinului pentru Ucraina și să consolideze propriile capacități de apărare.

În acest context, este semnificativ de menționat aici că pe 26 mai, în timpul întâlniri în capitala Bulgariei (Sofia) Alianța a evidențiat: „Contextul geopolitic actual este, fără îndoială, cel mai provocator de la cel de-al Doilea Război Mondial... am intrat într-o eră a insecurității globale”, așa cum a declarat membrul portughez, Marcos Perestrello, în Adunarea Parlamentară a NATO. „Miza este foarte mare, iar timpul pentru jumătăți de măsură a trecut”, a mai spus M. Perestrello. „Prin intensificarea ambițioasă a politicii apărării și descurajării a NATO și oferind tot sprijinul necesar Ucrainei, am reduce, de fapt, probabilitatea unui război care să implice aliații NATO”. Într-un raport întocmit pentru Comitetul Politic al Adunării, oficialul slovac, Tomas Valasek, a spus că summit-ul aniversar programat pentru 9-11 iulie, la Washington D.C., trebuie să reafirme sprijinul pentru Kiev „atâta timp cât este nevoie pentru ca Ucraina să câștige, semnalându-i lui V. Putin că speranţele lui de a aștepta Occidentul sunt zadarnice”. Pe lângă sprijinirea Ucrainei, NATO trebuie să-și consolideze propria apărare, în special prin eforturi mai mari ale aliaților europeni pentru a îndeplini obiectivele de cheltuieli pentru apărare și pentru a traduce aceste creșteri în „capacitate militară reală”. Aliații trebuie să mărească numărul de forțe, să remedieze lipsa de echipamente cheie și să intensifice producția de apărare, așa cum a insistat să sublinieze T. Valasek.

Amenințarea hibridă a Rusiei la adresa democrației occidentale prin dezinformare, atacuri cibernetice, sabotaj și alte eforturi de destabilizare a fost evidențiată de jurnalistul de investigație, Christo Grozev.„Dacă noi, ca Occident colectiv, nu acceptăm faptul că ne aflăm într-un război declarat al informațiilor, nu există nicio modalitate de a-l combate eficient.” C. Grozev a mai spus că națiunile NATO trebuie să își modernizeze de urgență capacitățile de răspuns, inclusiv prin sancțiuni mai largi împotriva agenților ruși de dezinformare, controale mai rigide asupra campaniilor de destabilizare a rețelelor sociale și investiții sporite în contrainformații coordonate. Dincolo de amenințarea din partea Rusiei, summit-ul de la Washington ar trebui, de asemenea, să optimizeze pregătirea NATO pentru a face față altor provocări în „situația precară de securitate globală”, inclusiv în ceea ce privește China revizionistă, terorismul internațional, răspândirea tehnologiilor perturbatoare și schimbările climatice, așa cum se arată în proiectul raportului lui T. Valasek. Este semnificativ a se menționa că s-a mai precizat că summit-ul ar trebui să avanseze și în ceea ce privește crearea unui Centru pentru Reziliență Democratică la sediul NATO, iar raportul a recomandat liderilor NATO să afirme că, calea Ucrainei către aderarea la Alianță este „ireversibilă” și va continua odată ce Kievul va îndeplini criteriile de aderare.

Yehor Cherniev, șeful delegației Ucrainei la Adunare, a menționat progrese în ceea ce privește respectarea condițiilor, inclusiv consolidarea supravegherii democratice a forțelor armate, armonizarea legislației cu tratatele NATO și reforma achizițiilor pentru apărare. „Înțelegem că viitorul nostru depinde de eforturile noastre, deoarece trebuie să ne gândim nu numai la astăzi, nu doar la câmpul de luptă, ci și la viitorul nostru în acele instituții precum NATO și UE”, a mai spus Y. Cerniev, care a informat Comitetul Politic cu privire la cele mai recente evoluții din prima linie, inclusiv bombardamentul Rusiei asupra unui centru comercial din Harkov, din 01 iunie, atac în urma căruia s-a înregistrat uciderea a cel puțin 12 civili. El a mai subliniat că o dată cu intrarea în dotare a mai multor echipamente de apărare aeriană occidentale și cu ridicarea restricțiilor privind utilizarea armelor furnizate de Occident împotriva unor obiective de pe teritoriul Rusiei, astfel de tragedii ar putea fi evitate.

Atacul ilegal al Rusiei asupra Ucrainei a crescut riscurile și pentru alte țări europene din afara NATO, inclusiv Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina (BiH), așa cum a menționat deputatul român Ana-Maria Cătăuță. NATO ar trebui să facă eforturi pentru a-și spori angajamentul cu toate cele trei țări pentru a le ajuta să abordeze amenințările la adresa instituțiilor democratice, inclusiv intimidarea generată și susținută de Rusia. A existat o dezbatere substanțială în cadrul Comitetului privind legislația Georgiei cu privire la așa-numita „transparență a influenței străine”. Adunarea a emis o declarație în care a numit proiectul de lege „un pas înapoi pentru democrația Georgiei”, care „este contrar aspirațiilor și valorilor NATO și UE.” Aliații NATO trebuie să intensifice de urgență sprijinul militar, financiar și diplomatic pentru Ucraina și să impună Rusiei costuri mai mari prin sancțiuni dure, așa cum au avertizat parlamentarii din națiunile membre NATO și diverșii experți, în data de 25 mai.

În cadrul Comitetului de Apărare și Securitate (DSC), ministrul interimar al apărării al Bulgariei, Atanas Zapryanov, a spus că „prima și cea mai bună linie de apărare astăzi este să ne asigurăm că Ucraina primește toate armele necesare pentru a învinge agresiunea rusă și acest lucru trebuie făcut acum”.

În cadrul unor discuții ulterioare în cadrul DSC s-au analizat modul în care superioritatea pe câmpul de luptă din Ucraina depinde adesea de drone și sisteme de rachete și modul în care Rusia folosește conflictul pentru a-și perfecționa capacitățile militare. „Asistăm la o utilizare pe scară largă a rachetelor balistice, a rachetelor de croazieră, a dronelor și, în special, în ultima perioadă, folosirea foarte interesantă a bombelor cu suprafețe de control a zborului și planării, care au fost foarte distructive pentru Ucraina”, a declarat Radoslava Stefanova, șefa Secției integrate de apărare antiaeriană și antirachetă a NATO. „De asemenea, vedem că aceste capacități sunt folosite împreună pentru a spori efectul”, a mai spus ea. Un proiect de raport al parlamentarului turc, Utku Cakirozer, a avertizat cu privire la necesitatea urgentă de a întări apărarea antiaeriană și antirachetă a NATO, având în vedere că urmează „provocări semnificative” pentru a crea un sistem modern, capabil și integrat în întreaga Alianță.

Prezentând un proiect de raport privind războiul și sprijinul aliaților, membrul Congresului american, Rick Larsen, a spus că provocările cheie ale Ucrainei sunt resursa umană, fortificațiile și munițiile, războiul de agresiune ilegal al Rusiei ajuns la al treilea an. NATO trebuie să facă un pas, oficialul american insistând că: „Este momentul să acționăm acum. Consecințele eșecului sunt prea mari. Forțele ucrainene au demonstrat deja că au capacitățile și hotărârea de a schimba cursul războiului, dar au nevoie de ajutorul nostru.”  

Proiectul de raport al lui R. Larsen a evidențiat nevoia Ucrainei de a-și dota forțele armate cu sisteme de apărare aeriană și cu rachete, arme de precizie cu rază lungă de acțiune, baterii de artilerie – și muniție pentru a le folosi – precum și cu vehicule de luptă de infanterie, tancuri de luptă, gloanțe pentru arme de calibru mic și echipamente de deminare.

Furnizarea acestui material înseamnă creșterea producției industriale de apărare pentru a se asigura că Ucraina primește ceea ce are nevoie și pentru a se completa stocurile militare aliate. Proiectul de raport a susținut că NATO trebuie să-și extindă și programele de pregătire pentru forțele armate ucrainene. Aliații au fost, de asemenea, îndemnați să intensifice sprijinul financiar bilateral pentru a ajuta guvernul Ucrainei să dea viață economiei sale și să se finanțeze lupta țării împotriva Rusiei.

În cadrul Comitetului pentru Știință și Tehnologie, cercetătorul senior la Royal United Services Institute, Justin Bronk a spus că întârzierile de finanțare din partea partenerilor occidentali au fost una din sursele unora dintre necazurile Ucrainei. „Problema este într-adevăr că i-am depivat de muniție timp de șase luni, așa că depinde de noi să reparăm”, a mai spus J. Bronk. Dar el a adăugat că, dacă Ucraina poate supraviețui până la sfârșitul anului, „poziția Rusiei începe să se înrăutățească semnificativ din nou... Vor începe să rămână fără stocuri de arme”. Starea economiei Rusiei și dacă sancțiunile internaționale împotriva Kremlinului funcționează au fost pe ordinea de zi a Comitetului pentru Economie și Securitate, în special în dezbaterea unui proiect de raport al parlamentarului ungar, Tamás Harangozó. Potrivit Fondului Monetar Internațional, creșterea economică în Rusia s-ar putea dubla în acest an. Totuși, proiectul de raport observă provocări serioase pentru Moscova, printre care costurile mari ale războiului, guvernarea proastă, dependența excesivă de banii proveniți din vânzarea resurselor energetice și corupția sistemică.

„Guvernele noastre trebuie să întreprindă eforturi mai concertate pentru a înăspri și a aplica sancțiunile și iau în considerare sancțiuni secundare asupra țărilor care încalcă direct acești termeni”, a spus T. Harangozó. El a subliniat și provocările generate de faptul că China, India, Brazilia și Africa de Sud nu participă la aplicarea de sancțiuni, dar el a mai remarcat că Rusia este din ce în ce mai dependentă de China, vânzându-i resurse energetice ieftine în schimbul componentelor de înaltă tehnologie și mașinilor-unelte.

O întâlnire informală a miniștrilor de externe ai statelor membre NATO a avut loc și în capitala Cehiei (Praga), în perioada 30-31 mai.

Înalții oficiali s-au întâlnit pentru discuții informale, în timpul întâlnirii de peste trei ore de la Palatul Czernin, în 31 mai, discuțiile concentrându-se asupra modului în care NATO poate contribui la apărarea și securitatea Ucrainei, precum și cu privire la modul de consolidare a rezistenței individuale a statelor membre și a Alianței în sine. Evenimentul de două zile a fost cea mai mare întâlnire a NATO la Praga de la Summit-ul NATO găzduit de capitala Cehiei, în 2002. „Porțile NATO trebuie să rămână deschise noilor membri, inclusiv și în special Ucrainei”, a declarat ministrul de externe, Jan Lipavsky, în timpul întâlnirii, care a fost deschisă de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care, printre altele, a prezentat o propunere de angajament financiar multianual al membrilor Alianței față de Ucraina, a cărei formă va fi decisă de șefii statelor membre ale Alianței la summit-ul din iulie, de la Washington. În cadrul unei întâlniri informale a miniștrilor de externe, ministrul de externe ceh a ridicat și problema unei revizuiri a abordării NATO față de Rusia, care va fi discutată de șefii de stat la summit-ul de la Washington. „Cehia ar saluta o strategie consecventă de a controla Rusia în cadrul NATO. O parte din limitarea acțiunilor Rusiei este sprijinirea logică și decisivă a dreptului Ucrainei de a se apăra împotriva agresiunii ruse”, a mai spus Jan Lipavský. El a menționat, de asemenea, inițiativa de succes a munițiilor cehe. Primele livrări asigurate în cadrul inițiativei cehe vor ajunge în Ucraina în iunie și vor conține zeci de mii de bucăți muniție de artilerie. Reuniunea informală a miniștrilor a fost precedată de o conferință cu tema „75 de ani ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord”, la Palatul Wallenstein, în 30 mai. „NATO rămâne cea mai puternică garanție a securității noastre. Numai o Alianță puternică poate fi un antidot împotriva haosului pe care Rusia încearcă să-l semene în diferite părți ale lumii”, a mai declarat ministrul ceh de externe, Jan Lipavský.

Într-un context favorabil consolidării unui angajament semnificativ al NATO, este de remarcat inițiativa Secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care intenționează să solicite țărilor membre să se angajeze să furnizeze cel puțin 40 de miliarde de euro (43,37 miliarde de dolari) pe an pentru asistență militară Ucrainei, în timp ce miniștrii de externe ai blocului militar s-au reunit pentru discuții la Praga. J. Stoltenberg nu a propus public o cifră până acum, dar oficialii NATO au oferit anterior o sumă de 100 de miliarde de euro pe cinci ani, sau 20 de miliarde de euro anual. Cu incertitudinea cu privire la viitorul sprijin al SUA pentru Ucraina din cauza posibilei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă, miniștrii de externe au discutat și modalități de a pune ajutorul militar pentru Ucraina pe o bază mai solidă pe termen lung. Stabilirea detaliilor unui pachet de sprijin pentru Ucraina, urmează să fie convenită la summit-ul NATO de la Washington, din 9-11 iulie, care va include, de asemenea, modificări ale modului în care sunt organizate aprovizionarea cu arme și muniție. „Trebuie să menținem acel nivel actual de sprijin ca minim pentru a oferi predictibilitatea de care are nevoie Ucraina, atâta timp cât este necesar”, a spus sursa NATO, adăugând că aliații au oferit aproximativ 40 de miliarde de euro pe an de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

A devenit foarte clar că adoptarea unei multitudini de decizii tranșante, NATO va trebui să învingă lipsa consensului învingând rezistența premierului ungar, Viktor Orban, care a precizat clar că țara sa nu va lua parte la noul efort, argumentând că aduce Alianța mai aproape de un război catastrofal cu Rusia. De asemenea, miniștrii NATO sunt așteptați să abordeze ceea ce este văzut ca cea mai recentă schimbare a sprijinului occidental pentru Ucraina, mai mulți aliați ridicând restricțiile care interziceau Kievului să folosească armele donate pentru a lovi ținte în interiorul Rusiei - o mișcare pentru care președintele rus, V. Putin a avertizat Occidentul.

„Cred că ceea ce ați văzut în ultimii doi ani este că – pe măsură ce natura câmpului de luptă s-a schimbat, pe măsură ce locurile, mijloacele pe care Rusia le folosește s-au schimbat – ne-am adaptat la asta”, a spus Blinken, în Moldova. „Tocmai asta vom face în continuare”, a adăugat el. Washingtonul a fost de departe cel mai mare susținător financiar și militar al Kievului de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, din februarie 2022.