1. Macedonia de Nord sprijină Ucraina dar, în același timp, dorește să fie acceptată și prezența ministrului de externe rus, Serghei Lavrov, la Conferința ministerială anuală a OSCE, care va avea loc la Skopje, în perioada 29 noiembrie - 01 decembrie 2023

În 22 noiembrie 2023, Macedonia de Nord a finalizat cu succes antrenamentul primului lot de militari ucraineni, acest lucru fiind făcut cunoscut de ministrul apărării, Slavjanka Petrovska, pentru mass-media din Macedonia de Nord, adăugându-se că a fost amânată, până în prezent, transmiterea acestor informaţii, din motive de securitate.

Instruirea s-a desfășurat „în facilități... deținute de Armata Republicii Macedonia de Nord, pentru care a fost luată o decizie adecvată de către guvern”, a spus ministrul apărării.

Ea a adăugat că Macedonia de Nord, care a aderat la NATO în 2020, va continua să pregătească militari ucraineni pe tot parcursul anului 2024 și „atâta timp cât va fi nevoie”. S. Petrovska nu a dezvăluit tipul de pregătire pe care militarii ucraineni au primit-o sau câți militari au trecut sau vor trece prin acest proces.

Această pregătire militară, în care s-au angrenat autoritățile macedonene, face din Macedonia de Nord a doua țară din regiune, după România, care oferă baze militare pe propriul teritoriu pentru pregătirea militarilor ucraineni.

Dar iată că, Macedonia de Nord, care deține în prezent președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), și-a exprimat dorința să-l invite și pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la Conferința ministerială anuală[1] a OSCE, de la Skopje, la sfârșitul lunii noiembrie 2023, cu toate că sosirea acestuia este încă incertă din cauza sancțiunilor UE asupra traficului aerian a aeronavelor rusești.

În perioada 29 noiembrie - 1 decembrie 2023, la Skopje se așteaptă 76 de delegații din țările membre și partenere ale OSCE, inclusiv diplomați de top din SUA, Canada, Marea Britanie și alte țări NATO și UE, plus reprezentanți ai țărilor din Asia Centrală.

În acest context, în 21 noiembrie 2023, ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Bujar Osmani, a declarat pentru mass-media că vor fi luate măsuri pentru a încerca să faciliteze sosirea lui S. Lavrov la evenimentul menționat. Macedonia de Nord a făcut cunoscut opiniei publice că va ridica temporar interdicția zborurilor din Rusia, ceea ce
i-ar permite lui S. Lavrov să participe la reuniunea OSCE, dacă acceptă invitația.

Totuși, nu trebuie omis faptul că, în prezent, spațiul aerian bulgar a fost închis pentru avioanele rusești. Dar iată că, în 27 noiembrie 2023, ministrul rus de externe, S. Lavrov, a anunțat că este de acord să participe la reuniunea planificată a OSCE, în Macedonia de Nord, dacă Bulgaria își va deschide spațiul aerian, adăugând că unele țări occidentale au cerut să aibă o întâlnire cu el. „Se presupune că Bulgaria a promis Macedoniei de Nord că își va deschide spațiul aerian, dacă se va întâmpla asta, vom fi acolo. Vom vedea. Există deja mai multe solicitări de întâlniri, inclusiv cu reprezentanți ai țărilor occidentale”, a subliniat S. Lavrov la cel de al 9-lea forum internațional de experți numit „Lecturi Primakov”[2], desfășurat în perioada 27-28 noiembrie 2023, la Moscova.

Comentariu:

Privind implicarea în dotarea și pregătirea militarilor ucraineni, de la începutul războiului din Ucraina, Macedonia de Nord a trimis zece loturi de ajutor militar la Kiev și este considerată unul dintre cei mai importanți contributori cu echipamente printre aliații Ucrainei, ținând cont de dimensiunea și populația sa de sub două milioane. Mica țară, care în prezent se dotează cu echipamente militare occidentale, a trimis Ucrainei aproximativ 30 de tancuri T-72, 12 elicoptere de atac Mi-24 și patru avioane de atac la sol Su-25. Toate acestea, în mod surprinzător, au fost cumpărate din Ucraina, în 2001.

România a fost menționată ca fiind țara care și-a oferit utilizarea bazelor militare, încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pentru a găzdui instructori din alte țări și pentru a antrena militari ucraineni. În noiembrie 2023, s-a deschis un centru de instruire pentru piloții ucraineni, pentru a învăța să piloteze în viitor avioane de luptă F-16 furnizate de Occident.

În august 2023, Grecia s-a oferit și ea să pregătească piloți ucraineni pentru F-16, dar nu pe propriul teritoriu.

Slovenia s-a alăturat efortului de pregătire a militarilor ucraineni, în 2022, dar și-a trimis instructorii la centrele de formare din Germania.

În 2022, Croația a luat în considerare punerea la dispoziție a bazelor sale militare pentru antrenarea forțelor terestre ucrainene, dar adoptarea deciziei finale a fost blocată de președintele Croației, Zoran Milanović.

În ceea ce privește participarea lui S. Lavrov la Conferința OSCE, de la Skopje, în condiții normale, un zbor direct de la Moscova către Macedonia de Nord, fără ieșire la mare, s-ar face prin spațiile aeriene ale Ucrainei, României și apoi prin cel al Bulgariei sau Serbiei.

Dar din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a interdicției impuse de UE pentru zborurile rusești, orice rută posibilă pentru un avion rusesc de la Moscova la Skopje ar fi mult mai complicată și ar depinde de voința individuală a statelor membre ale UE și NATO, pentru a permite zborul. Singura alternativă posibilă ar putea fi o rută comercială către țara vecină a Macedoniei de Nord, Serbia, care încă permite zborurile aeronavelor rusești prin spațiul său aerian, restul călătoriei urmând să fie finalizat terestru. S. Lavrov și-a exprimat deja dorința de a participa, potrivit lui B. Osmani. În acest context, ministrului macedonean de externe i s-a specificat că dacă S. Lavrov va participa, asta ar însemna că ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, își va anula vizita, B. Osmani arătându-și speranța că nu va fi cazul și declarând: „De aceea, acum două sau trei săptămâni, am vizitat Kievul, pentru a asigura prezența lui D. Kuleba. Suntem încă în discuții”.

Este de remarcat că, B. Osmani a subliniat că totuși conferința de la Skopje s-ar putea dovedi a fi de o importanță cheie pentru viitorul OSCE, care în ultimii doi ani a cunoscut provocări serioase din cauza invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Provocarea cheie pentru organizație, care ia decizii prin consens, va fi alegerea unei noi președinții pentru 2024, precum și adoptarea unui nou buget.

2. Sârbii kosovari vor vota pe teritoriul Serbiei în cadrul procesului electoral din 17 decembrie 2023

În 23 noiembrie 2023, Comisia Electorală din Serbia a făcut anunțul oficial conform căruia sârbii kosovari vor vota la alegerile, din 17 decembrie 2023, pe teritoriul Serbiei, nu în Kosovo.

Pentru sârbii kosovari cu drept de vot vor fi deschise secții de votare în orașele Vranje, Kuršumlija, Raška și Tutin, din sudul și sud-vestul Serbiei. Conform justificării oficiale, în prezent nu este posibil să se organizeze alegeri pe teritoriul Kosovo într-un mod care să fie în conformitate cu reglementările legale de stat și interesele naționale ale Serbiei, stat în care încă se susține că totuși Kosovo este o „provincie de sud” a sa, nu o țară independentă.  

Conform declarațiilor OSCE pentru mass-media, organizarea alegerilor pe teritoriul Kosovo „ar avea nevoie, de asemenea, de sprijin din partea instituțiilor din Kosovo și, în mod esențial, de securitate din partea Poliției din Kosovo, ca prim furnizor de securitate… aceste condiții nefiind în vigoare”.

Sârbii din Kosovo cu drept de vot în Serbia au votat anterior în municipalitățile în care locuiau, OSCE ocupându-se de procesul logistic de transferare a buletinelor de vot în Serbia.

În 23 noiembrie 2023, directorul Oficiului pentru Kosovo și Metohija, Petar Petković[3], s-a întâlnit cu reprezentanții sârbilor kosovari și „a discutat pașii suplimentari pentru a le permite sârbilor kosovari să-și exercite dreptul civil de vot, pe 17 decembrie 2023”.

Tot în 23 noiembrie 2023, prim-ministrul kosovar, Albin Kurti a declarat pentru OSCE că, pentru a organiza alegeri sârbe pe teritoriul Kosovo, „este necesar un acord interstatal, iar cererea pentru un astfel de acord trebuie să vină din partea Serbiei în calitate de parte interesată”.

Comentariu:

Încă din 13 octombrie 2023, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat că solicită organizarea de alegeri parlamentare anticipate, pe 17 decembrie 2023, alegeri care vor fi pentru a treia oară în situația când alegătorii din țară se vor prezenta la urne numai după trei ani și jumătate. În același context, vor avea loc alegeri locale în 66 de orașe și municipalități din Serbia, care vor fi organizate tot pe 17 decembrie 2023.

Serbia organizează simultan alegeri parlamentare și alegeri locale în unele municipalități. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a făcut cunoscut opiniei publice că „ar avea nevoie de consens din partea tuturor partidelor” pentru ca votul să aibă loc în interiorul Kosovo.

În 2022, sârbii din Kosovo au votat de două ori în Serbia, mai întâi la un referendum constituțional și a doua oară la alegerile generale din 2022.

3. Ministerul de externe de la Zagreb a condamnat ferm decizia Serbiei de a expulza un oficial al ambasadei Croației pentru o încălcare nespecificată a normelor diplomatice

În 21 noiembrie 2023, ministerul croat al afacerilor externe și europene a făcut cunoscut mass-media că decizia Serbiei de a-l declara persona non grata pe diplomatul croat, Hrvoja Šnajdera, a fost un „pas către deteriorarea relațiilor reciproce”.  

„Respingem complet temeiul expulzării diplomatului croat acreditat”, a fost specificat de oficialii croați într-un comunicat oficial. În comunicat s-a mai adăugat că „decizia Republicii Serbia reprezintă un pas către deteriorarea relațiilor reciproce, precum și destabilizarea în continuare a situației politice și de securitate regionale sensibile într-un moment în care stabilitatea în sud-estul Europei este de o importanță excepțională pentru întreaga Europă.”.

Ministerul de externe al Serbiei a anunțat că a decis să-l declare pe H. Šnajdera persona non grata „în conformitate cu articolul 9 din Convenția de la Viena”, care permite statelor să înceteze acceptarea prezenței diplomaților străini. „În timpul angajamentului său profesional în Republica Serbia, H. Šnajdera s-a îndepărtat grav de cadrul normelor diplomatice și a încălcat convenția menționată mai sus”, a fost specificat în comunicatul ministerial fără a se oferi detalii despre presupusa încălcare comisă de diplomatul croat.

Hidajet Biščević[4], ambasadorul Croației la Belgrad, a refuzat să explice situația creată. „Chiar dacă aș ști ce a făcut H. Šnajdera, nu ar trebui să spun, nu pot intra în detalii pentru că este în afara jurisdicției mele. Niciun comentariu”, a subliniat H. Biščević pentru mass-media din Zagreb.

Ministerul croat al afacerilor externe și europene a legat această decizie a Belgradului de alegerile parlamentare care urmează să aibă loc în Serbia, în 17 decembrie 2023. Oficialii croați au susținut că expulzarea reprezintă o „presiune suplimentară asupra angajaților ambasadei Croației, la Belgrad, care se manifestă în special în perioada preelectorală în Republica Serbia”.

Comentariu:

Expulzarea diplomatului croat a venit după o perioadă în care relațiile dintre cele două țări, care au fost inamici în timpul războaielor din anii 1990, s-au îmbunătățit oarecum. În iunie 2023, prim-ministrul croat, Andrej Plenković, s-a întâlnit cu omologul său sârb, Ana Brnabić, la Subotica, în nordul Serbiei, la inaugurarea unei noi clădiri care găzduiește sediul Consiliului Național Croat, organismul reprezentativ al croaților din Serbia, editura ziarului în limba croată, Hrvatska Rijec, și Institutul pentru Cultura Croaților Vojvodinei, guvernul croat finanțând întregul proiect.   

Cei doi premieri s-au întâlnit și la Zagreb, în aprilie 2023, în timp ce A. Plenković, s-a întâlnit cu președintele sârb, Aleksandar Vučić, la Davos, în timpul Forumului Economic Mondial, din ianuarie 2023. Această serie de întâlniri a venit după o inițiativă a liderilor sârbilor din Croația și croaților din Serbia, Milorad Pupovac (politician croat) și Tomislav Žigmanov (politician sârb), de a construi punți între oficialii celor două țări.

Relațiile au început să se dezghețe la o recepție oficială organizată cu ocazia Crăciunului ortodox, la Zagreb, în ianuarie 2023, la care au participat premierul croat, A. Plenković, ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dačić, și ministrul integrării UE din Serbia, Tanja Miščević.

În contextul acestor multe evenimente și întâlniri pentru reconciliere, relațiile dintre Serbia și Croația sunt totuși afectate de efectele generate de evenimentele care au avut loc în timpul războiului și de problema nerezolvată a persoanelor dispărute în timpul conflictului din 1991-1995.

De asemenea, cele două țări nu au rezolvat încă o dispută la frontieră care nu este legată de război. Granița dintre Croația și Serbia în zona Dunării este încă disputată.

În timp ce Serbia este de părere că thalweg-ul[5] văii Dunării și linia centrală a fluviului reprezintă granița internațională dintre cele două țări, Croația nu este de acord și susține că granița internațională se află de-a lungul granițelor municipalităților situate de-a lungul fluviului – plecând de la cursul în mai multe puncte de-a lungul unei secțiuni de 140 de kilometri. Limita bazată pe cadastru reflectă cursul Dunării care a existat în secolul al XIX-lea, înainte ca lucrările de meandre[6] și inginerie hidrotehnică  să-i schimbe cursul. Dimensiunea suprafeței teritoriului în litigiu este raportată diferit, până la 140 de kilometri pătrați. Disputa a apărut pentru prima dată în 1947, dar a rămas nerezolvată în timpul existenței Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și a devenit o problemă controversată după dezintegrarea Iugoslaviei. O importanță deosebită a fost acordată disputei la momentul aderării Croației la Uniunea Europeană (UE). Disputa rămâne încă nerezolvată, iar linia de control corespunde în mare parte revendicărilor Serbiei.

Se pare că pentru o bucată de pământ, de aproximativ șapte kilometri pătrați, care este situată lângă Dunăre, între Croația și Serbia, guvernele celor două țări se bat pentru a trece sub propriul nume suprafața respectivă, dar până se va întâmpla acest lucru, aceasta rămâne un „teren al nimănui”. Din cauza acestei dispute, un ceh a încercat să profite și s-a autoproclamat președintele țării, denumită Liberland. Cehul, Vit Jedlicka, s-a autoproclamat președintele Republicii, și i-a făcut un site, un drapel și chiar și o stemă.

[1] Cel de-al 30-lea Consiliu Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) va avea loc în perioada 30 noiembrie - 1 decembrie 2023, la Skopje, Macedonia de Nord. Consiliul Ministerial este organul central de decizie și de conducere al OSCE.

[2]Forumul Internațional „Lecturile Primakov” este o întâlnire anuală a experților în domeniul relațiilor internaționale și al economiei mondiale. Primul astfel de eveniment organizati în onoarea lui Yevgeny Maksimovici Primakov au avut loc pe 29 octombrie 2015, de ziua lui. Evenimentul a fost inițiat și organizat de Institutul Primakov de Economie Mondială și Relații Internaționale al Academiei Ruse de Științe, World Trade Center și Camera de Comerț și Industrie a Federației Ruse. Forumul ocupă un loc proeminent printre cele mai autorizate și reprezentative conferințe internaționale, atrăgând atenția factorilor de decizie, diplomaților, experților de seamă și jurnaliștilor din întreaga lume. „Mulți participanți străini spun că le place foarte mult amploarea discuțiilor, ciocnirea diferitelor opinii și libertatea de exprimare a acestor opinii. Mulți oameni mi-au spus că astăzi în SUA o astfel de discuție este aproape imposibilă, iar în Europa nu este posibil peste tot”, spune președintele IMEMO, vicepreședintele Comitetului de Organizare a Forumului, academicianul Alexander Dynkin. Forumul „Lecturi Primakov” este una dintre cele mai importante conferințe de experți din lume în clasamentul Programului Global Think Tank de la Universitatea din Pennsylvania.

[3] Petar Petković (născut la 12 iulie 1980) este un politician sârb, care este în prezent director al Oficiului pentru Kosovo și Metohija, din 8 octombrie 2020. Anterior a fost director adjunct al biroului și a fost Membru al Adunării Naționale. A fost membru al Partidului Democrat din Serbia (DSS) până când s-a alăturat Partidului Progresist Sârb (SNS).

[4]Hidajet „Hido” Biščević (născut la 18 septembrie 1951, la Sarajevo) este un diplomat croat, fost secretar general al Consiliului Regional de Cooperare. În prezent lucrează ca ambasador al Croației în Serbia.

[5] O linie care leagă punctele cele mai joase ale secțiunilor transversale succesive de-a lungul cursului unei văi sau al unui curs de apă.

[6] Un meandru (meandru, plural meandre) este bucla, cotitura, sinuozitatea sau taola accentuată unei ape curgătoare, mai ales în zonele cu pante de curgere foarte puțin înclinate și care de obicei conțin terenuri aluvionare. Astfel de meandre sunt, de cele mai multe ori, instabile. Apariția meandrelor este frecvent determinată de existența unor zone relativ plate prin care râul sau fluviul își croiește albia sa majoră, iar debitul apei este suficient de mare pentru ca fenomenele geomorfologice care determină crearea meandrelor, eroziunea malurilor și depunerea aluviunilor să se poată întâmpla cu relativ sincronism. În meandre firul apei este împins spre malul concav care este supus eroziunii, în timp ce spre malul convex au loc depuneri, adâncimea apei fiind mai mică.