1. Grecia, unul din statele membre ale UE care nu recunosc independența Kosovo, vrea să își aducă contribuția la integrarea europeană a întregii regiuni a Balcanilor de Vest

În data de 12 martie 2023, ministrul grec de externe, Nikos Dendias, a efectuat o vizită oficială în Kosovo și a avut întâlniri separate cu președintele kosovar, Vjosa Osmani, și cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti.

Această vizită a unui înalt oficial din Grecia, stat membru al UE care nu recunoaște independența Kosovo, a avut loc înaintea unei foarte importante runde de discuții ce urmează a avea loc în Macedonia de Nord, în 18 martie 2023. Cu ocazia evenimentului menționat, principalul obiectiv al Uniunii Europene (UE) este soluționarea dosarului Kosovo, așteptându-se semnarea unui acord de normalizare a relațiilor între Pristina și Belgrad, care să fie în conformitate cu constituția Kosovo și care să contribuie la pacea și stabilitatea pe termen lung în regiune și la normalizarea relațiilor dintre cele două țări.

Dendias s-a întâlnit mai întâi cu V. Osmani și după aceea cu A. Kurti la o cină de lucru, premierul kosovar informându-l pe înaltul oficial grec despre așteptările liderilor kosovari de la procesul de negociere Kosovo-Serbia care va avea loc la Ohrid, Macedonia de Nord, pe 18 martie 2023. În cadrul vizitei sale, N. Dendias s-a întâlnit și cu omologul său din Kosovo, Donika Gervalla-Schwarz.

Comentariu:

Grecia se numără printre țările care nu recunosc independența Kosovo față de Serbia, independență declarată unilateral în 2008. În prezent, Kosovo aspiră la aderarea la UE și își propune să obțină un regim fără vize pentru cetățenii kosovari care vor circula în zona UE. Se cunoaște foarte bine că Serbia manifestă o atitudine fermă și nu recunoaște independența declarată unilateral a Kosovo și consideră această fostă provincie a fostei Iugoslavii drept propriul său teritoriu.

În acest context, UE a cerut permanent și continuă să ceară Kosovo și Serbiei să se ajungă la un acord final și să se rezolve disputele pentru a progresa în procesul de integrare a lor în bloc. Majoritatea statelor membre ONU, inclusiv SUA, Marea Britanie, Franța, Germania și Turcia, au recunoscut Kosovo ca țară separată după ce și-a declarat independența față de Serbia, în urmă cu 15 ani.

Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a declarat, în octombrie 2022, că Germania și Franța s-au oferit să accelereze procesul de aderare a Serbiei la UE dacă recunoaște independența Kosovo și îi permite și acestei entități să devină membru al organizațiilor internaționale. Potrivit propunerii făcute și cunoscute, Kosovo ar trebui, la rândul său, să permită înființarea unei uniuni a municipalităților sârbe din nord, unde sunt majoritari etnicii sârbi. Ca urmare, oficialii UE speră să se finalizeze negocierile în această primăvară, Bruxelles-ul facilitând și mediind discuțiile liderilor de la Pristina și Belgrad.

2. Macedonia de Nord dezvoltă intens cooperarea cu statele partenere din cadrul NATO în domeniile amenințărilor hibride, infrastructurii de transport și resurselor energetice

În 07 martie 2023, NATO a trimis o delegație de nivel superior în Macedonia de Nord pentru acordarea sprijinului acestei țări membre a Alianței Nord-Atlantice pentru a face față consecințelor atacurilor hibride. Delegația a fost condusă de James Appathurai, secretarul general adjunct al NATO pentru provocări emergente de securitate, echipa de experți acordând sprijin omologilor lor macedoneni să evalueze recentele atacuri hibride, care au inclus o serie de amenințări cu bombă și atacuri cibernetice, și să discute în continuare despre NATO. „Macedonia de Nord se confruntă cu un atac hibrid deliberat, susținut și cinic. Dar, în calitate de membru al NATO, nu se confruntă singur cu această provocare, ci ca parte a unei familii de democrații unite și care se sprijină reciproc”, a subliniat J. Appathurai în urma discuțiilor cu prim-ministrul macedonean, Dimitar Kovačevski, la Skopje (08 martie). J. Appathurai a subliniat că salută pașii substanțiali întreprinși de guvernul Macedoniei de Nord pentru a apăra și a consolida rezistența împotriva atacurilor hibride.

În 08 martie 2023, guvernul de la Skopje a semnat un acord în valoare de 1,3 miliarde de euro cu firma turcă Enka și partenerul său, firma americană Bechtel, pentru construcția de autostrăzi care vor conecta Macedonia de Nord cu porturile din Albania, Bulgaria și Grecia. Coridorul paneuropean 8 leagă Marea Adriatică și Marea Neagră, în timp ce Coridorul 10 leagă Austria, Ungaria, Slovenia, Croația, Serbia, Bulgaria, Macedonia de Nord și Grecia. Firma Enka a făcut cunoscut că, construcția proiectului menționat va începe în 2023 și va fi finalizată în cinci ani, subliniind complexitatea proiectului, care va necesita construirea a „34 de poduri, 34 de pasaje supraterane și 24 de pasaje subterane”. Noile autostrăzi vor avea o lungime totală de 110 km. „Suntem încântați să lucrăm cu guvernul Macedoniei de Nord la acest nou proiect interesant de transport, care va îmbunătăți conectivitatea în regiune și va extinde economia locală”, a declarat Mark Allison, director general al afacerii de infrastructură civilă grea a Bechtel. „Bechtel-ENKA are o istorie lungă de a realiza cu succes proiecte complexe de autostrăzi în regiune și ne luăm foarte în serios responsabilitatea de a menține cele mai înalte standarde posibile.”

Prim-vicepremierul macedonean, Artan Grubi, și-a declarat și el satisfacția și acordul: „Acesta este cel mai mare proiect de infrastructură din țara noastră și suntem extrem de recunoscători că, la doi ani de la semnarea memorandumului cu Bechtel și Enka, am finalizat toate procedurile și negocierile necesare pentru semnarea contractului. și încep lucrările de construcție în săptămânile următoare.”

Mai mult, prim-ministrul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovačevski, a declarat, după semnarea acordului, că cele două coridoare „vor face din Macedonia de Nord o rută de transport regională și internațională mai importantă și mai vizibilă pe harta investițiilor globale”.

În timpul unei misiuni la Skopje din 9 și 10 martie, directorul adjunct din cadrul Secretariatului Comunităţii Energetice, de la Viena, Dirk Buschle a discutat despre stadiul reformelor în sfera energiei și climei cu ministrul economiei macedonean, Kreshnik Bekteshi și ministrul mediului, Kaja Shukova.

Discuțiile s-au concentrat pe lansarea pieței organizate pentru distribuție de energie electrică, în luna mai 2023, separarea operatorului de sistem de transport al gazelor NOMAGAS și integrarea regională a Macedoniei de Nord.

Într-un discurs adresat Comisiei pentru afaceri economice a Parlamentului Macedoniei de Nord, prezidată de Dime Velkovski, directorul adjunct, D. Buschle, s-a concentrat asupra viitoarelor provocări ale țării și ale Comunității Energetice. „Ca și în alte țări europene, accelerarea tranziției ecologice va ajuta Macedonia de Nord să depășească efectele crizei prețurilor la energie și ale dependenței. Cu o creștere semnificativă a energiei regenerabile în ultimul timp și apariția unui al doilea interconector pentru distribuția de gaze aflat în pregătire, țara este în stare bună pentru a trece la următorul nivel. Tranziția va fi facilitată în continuare de o integrare regională mai puternică a piețelor, proiectelor și politicilor din cadrul Comunității Energiei.”

Rozeta Karova, Country Desk Officer și avocat senior în domeniul energiei, s-a alăturat directorului adjunct în misiunea sa.

Comentariu:

În ultimele luni, NATO și aliații au diseminat informații și au oferit sprijin tehnic Macedoniei de Nord pentru a face față unei serii de atacuri hibride, iar J. Appathurai a spus că discuțiile purtate s-au concentrat asupra a ceea ce NATO ar putea face pentru a sprijini Macedonia de Nord. În timp ce s-a aflat la Skopje, J. Appathurai a purtat discuții și cu ministrul apărării, ministrul de interne și alți înalți oficiali macedoneni.

Compania de construcție a conductelor de gaze naturale din Macedonia de Nord, Nacionalni Energetski Resursi (NER) și compania de transport de gaze naturale GA MA, ambele deținute de stat, și-au finalizat fuziunea, așa cum a declarat în 18 ianuarie 2023 noua entitate, NOMAGAS. Noua companie va fi activă în transportul gazelor naturale, a declarat NOMAGAS într-o bursă. Capitalul social al NOMAGAS se ridică la 58,4 milioane de euro (63,2 milioane de dolari) și este format din 583.570 de acțiuni ordinare cu o valoare nominală de 100 de euro fiecare, conform datelor anterioare publicate de Depozitarul Central de Valori Mobiliare din țară. Noua companie a fost înregistrată de organismul de reglementare pe 12 ianuarie 2023. Nacionalni Energetski Resursi este responsabil pentru dezvoltarea și construcția conductelor de gaz natural și a interconexiunilor în Macedonia de Nord. GA MA gestionează sistemul de transport al gazelor naturale din țară. 

3. Italia sprijină puternic perspectiva integrării în UE a Bosniei și Herțegovinei (BiH)

În data de 10 martie 2023, viceprim-ministrul italian și ministrul afacerilor externe și cooperării internaționale, Antonio Tajani s-a aflat la Sarajevo, pentru efectuarea unei vizite comune cu ministrul federal austriac pentru afaceri europene și internaționale, Alexander Schallenberg. Ordinea de zi a inclus întâlniri cu Președinția BiH (un organism compus din trei membri: Željka Cvijanović, Denis Bećirović și Željko Komšić), președintele Consiliului de Miniștri, Borjana Krišto și ministrul de afaceri externe, Elmedin Konaković.

Viceprim-ministrul A. Tajani și ministrul A. Schallenberg au vizitat, de asemenea, Camp Butmir, sediul misiunii militare europene, EUFOR Althea, pentru o întâlnire cu comandantul structurii, generalul-maior Helmut Habermayer, și contingentul național italian. Prin această misiune, guvernul italian a dorit să arate sprijinul puternic al Italiei față de perspectiva europeană a BiH după acordarea statutului de țară candidată la UE în decembrie 2022, precum și angajamentul său de a consolida cooperarea cu o țară care este catalogată ca fiind cheia pentru stabilitatea regiunii, așa cum o demonstrează și contribuția importantă a Italiei la Operațiunea EUFOR Althea.

„Acordarea statutului de țară candidată BiH este un rezultat important din punct de vedere strategic, care a fost atins și datorită angajamentului neclintit al guvernului italian”, a comentat viceprim-ministrul, A. Tajani.„Războiul din Ucraina a dat un nou sens extinderii UE către Balcanii de Vest.Este o investiție în pace, securitate și stabilitate pentru țara noastră.” „Consolidarea cooperării dintre Italia și Balcanii de Vest”, a adăugat A. Tajani, „este o prioritate absolută a guvernului italian.Relansarea rolului nostru în zonă a început cu misiunea pe care am mers, împreună cu ministrul Crosetto, la Belgrad și Pristina, care a fost urmată de Conferința națională „Italia și Balcanii de Vest: creștere și integrare”, desfășurată la Trieste, pe 24 ianuarie 2023.

„Pe 21 martie 2023, vom fi la Belgrad pentru primul „Forum de afaceri și știință” italo-sârb, urmat de o întâlnire la Roma cu miniștrii de externe ai Balcanilor de Vest” așa cum a subliniat A. Tajani.

Comentariu:

Liderul sârb bosniac, Milorad Dodik, a afirmat, în 09 martie 2023, că entitatea Republica Srpska (RS) își va declara independența față de BiH dacă integritatea sa teritorială este amenințată.

"Dacă încercați să ne luați proprietățile de la noi, vom separa RS. Dacă aceasta este o situație de a lua sau de a lăsa, o vom lua pentru a o păstra", a spus M. Dodik. La începutul lunii martie, Curtea Constituțională a BiH a abrogat o lege controversată a proprietății imobile în entitatea RS. Potrivit lui M. Dodik, decizia instanței este împotriva entității și nu va avea succes. El a adăugat că se elaborează o nouă lege. "De data aceasta, intenționez să includ toate proprietățile din cadrul entității. Dacă ni se solicită o listă de proprietăți, veți desființa BiH", a mai spus M. Dodik.

4. Serbia acordă prioritate integrării în UE

În seara zilei de 13 martie 2023, Maria Zakharova, purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a lansat un mesaj surprinzător pe aplicația Telegram: „O poziție ciudată: America pune presiune asupra Serbiei, iar ministrul sârb solicită o acțiune împotriva Rusiei”. Această poziție adoptată și declarație oficială transmisă opiniei publice internaționale vine după ce, tot în ziua de 13 martie 2023, Rade Basta, ministrul sârb al economiei, a declarat că Belgradul plăteşte „un preţ mare” pentru refuzul său de a se alătura unui embargo internaţional împotriva Rusiei.

În acest context, Maria Zakharova a subliniat că Serbia se află sub presiune fără precedent pentru a impune sancțiuni Rusiei după ce ministrul sârb menționat a spus că țara sa ar trebui să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei.

Dar iată că, în 16 martie 2023, Comisia Europeană și Comisia pentru Refugiați din Serbia au semnat un Aranjament Administrativ pentru a colabora în cadrul Rețelei Europene de Migrație (REM) și a face din Serbia o țară observatoare în cadrul rețelei. Ambele părți au convenit să facă schimb de informații actualizate, obiective, fiabile și comparabile privind azilul și migrația în Serbia și în statele membre ale UE. Aranjamentul administrativ este un pas important către o cooperare consolidată și un schimb eficient de informații. Scopul rețelei este de a răspunde nevoilor de informare ale instituțiilor UE și ale autorităților și instituțiilor statelor membre cu privire la migrație, azil și afaceri interne, în vederea sprijinirii procesului de elaborare a politicilor. Încheierea și semnarea acordului a avut loc în cadrul întâlnirii dintre comisarul UE pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și comisarul sârb pentru refugiați și migrație, Nataša Stanisavljević.

Comentariu:

Așa cum spuneam și în Buletinul informativ săptămânal din 24 februarie 2023, a devenit foarte clar că Serbia conștientizează că, în calitatea sa de țară candidată la aderarea la UE, se află sub o mare presiune, de la începutul invaziei devastatoare a Ucrainei de către Rusia. Deși Serbia a votat împotriva Rusiei de trei ori la ONU, de la invazie și până în prezent, guvernul de la Belgrad a refuzat până acum să se alăture sancțiunilor occidentale adoptate împotriva Moscovei.

Serbia a condamnat în repetate rânduri invadarea Ucrainei de către Rusia, dar a rezistat presiunii occidentale de a impune sancțiuni. Rusia, un aliat tradițional slav și creștin ortodox, a susținut și sprijinit Belgradul în acțiunile și opoziția sa față de independența Kosovo și după cum foarte bine se cunoaște, sentimentul pro-rus din Serbia este totuși unul ridicat.

Cu toate acestea, prin atitudinea manifestată în ultimul an, Serbia demonstrează din ce în ce mai intens că vrea să adere la UE, principalul său investitor și partener comercial, dar trebuie mai întâi să normalizeze legăturile cu Kosovo în discuțiile mediate de UE și să alinieze politicile sale externe la cele ale Occidentului, inclusiv aderarea la sancțiunile împotriva Rusiei. Iată că Serbia va contribui la obiectivele REM participând la toate reuniunile REM și contribuind la studiile și rapoartele REM.

În acest context, a devenit obligatoriu pentru Serbia să realizeze că se află într-o situație foarte dificilă, fiind în totalitate dependentă de UE, dar și de importurile de gaze din Rusia, deși a început să-și diversifice aprovizionarea cu energie. Cu toate acestea, nu trebuie omis faptul că Belgradul a oprit cooperarea militară cu Rusia, în urma invaziei asupra Ucrainei în urmă cu un an.

5. În ajunul alegerilor prezidențiale din 19 martie 2023, președintele Muntenegrului a dizolvat parlamentul muntenegrean

În 19 martie 2023, în Muntenegru vor avea loc alegerile prezidențiale, cu șapte candidați pentru ocuparea funcției de președinte al Muntenegrului, printre aceștia aflându-se și actualul președinte, Milo Đukanović.

Este de remarcat că, în ziua de 16 martie 2023, actualul președinte muntenegrean și viitor candidat la alegerile prezidențiale, M. Đukanović, a emis un decret de dizolvare a parlamentului de la Podgorica, cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale. O astfel de decizie a survenit la expirarea unui termen legal de trei luni acordat prim-ministrului desemnat, Miodrag Lekić, pentru a forma un nou guvern.

Conform constituției țării, viitoarele alegeri parlamentare ar trebui stabilite și convocate la o zi după dizolvarea parlamentului. Președintele trebuie să stabilească o dată pentru un nou scrutin parlamentar la un termen de 60 și 100 de zile după adoptarea decretului. Parlamentul a fost demis înainte ca muntenegrenii să meargă duminică, 19 martie 2023, la vot pentru a alege un nou președinte al Muntenegrului. 

Comentariu:

Đukanović, care a ocupat funcții politice de rang înalt în Muntenegru în ultimii 30 de ani, este unul dintre cei șapte candidați la funcția de președinte. Tulburările politice din Muntenegru s-au agravat de la alegerile parlamentare din 2020, în care Partidul Democrat al Socialiștilor, al lui M. Đukanović, a suferit o înfrângere istorică. Două guverne s-au prăbușit de atunci, ultimul în august 2022, care totuși a rămas, declanșând un val de proteste și solicitări pentru alegeri anticipate. Procesul electoral prezidențial de duminică este perceput la nivel internațional ca un potențial punct de cotitură în problemele politice interne și externe ale țării.

Đukanović, arhitectul independenței Muntenegrului față de Serbia în 2006, rămâne candidatul favorit. Cu toate acestea, el este o figură controversată care a fost acuzată de corupție, legături cu crima organizată și atacuri asupra jurnaliștilor independenți, acuzații pe care le neagă și care, în vârstă de 61 de ani, se va confrunta cu o concurență puternică a celorlalți șase candidați la ocuparea funcției de președinte.