(Sursă: bulgariaanalytica.org)

Parlamentul Bulgariei a adoptat o declarație în care critică politica Ucrainei față de minoritatea bulgară din provincia Odesa (vezi EDM, 26 mai). Această acțiune ar putea indica faptul că Bulgaria este pe cale să urmeze Ungaria sau România, care, fiecare în felul său (Ungaria mai persistent și mai dur) a criticat în ultimii ani politica Ucrainei față de minoritățile maghiară și, respectiv, română.

Aceste plângeri au apărut ca răspuns la reformele Ucrainei în sistemul de educație și în sistemul de administrație locală, unde modelele moştenite din epoca sovietică sunt, în sfârșit, înlocuite cu cele europene. Și, îndeosebi, aceste nemulţumiri apar - dacă nu ca intenţie, cel puţin ca efect - ca o completare la propaganda Rusiei, care denunţă tratamentul discriminatoriu al „populației vorbitoare de limbă rusă” din Ucraina. Demersurile de la Budapesta, București sau, acum, Sofia, sunt minore ca tonalitate şi intensitate, în comparație cu propaganda Moscovei. Şi ele nu sunt nici coordonate și nici instigate de Moscova (suspiciunile în acest sens rămân în mare parte nefondate). Cu toate acestea, reproșurile neîntemeiate față de Ucraina cu privire la problemele minorităților etnice de pe teritoriul acesteia sunt derutante atunci când vin din țări central si est europene ale comunității euro-atlantice cu mize importante în stabilitatea și coeziunea Ucrainei.

Declarația Adunării Naționale a Bulgariei din 20 mai referitoare „La reforma administrativ-teritorială a Ucrainei și la protejarea drepturilor și integrității comunității bulgare” exprimă „dezacord categoric cu modificările administrative planificate” care afectează minoritatea bulgară din districtul Bolhrad al provinciei Odesa. Parlamentul „obligă guvernul Bulgariei să întreprindă toate acțiunile posibile” pentru păstrarea limitelor administrative existente ale districtului Bolhrad. Parlamentul „insistă asupra faptului că aceasta este o problemă prioritară” și solicită guvernului „să organizeze urgent o întâlnire interguvernamentală bulgaro-ucraineană” pe acest subiect. În plus, parlamentul bulgar face referire la protocoalele interministeriale (a se vedea mai jos) privind sprijinul acordat școlilor cu predare în limba bulgară din Ucraina (Parlament.bg, 20 mai).

Declaraţia a fost iniţiată de doi membri ai parlamentului aparţinând grupului naţionalist-conservator „Patrioţii Uniţi”- unul din partidul populist de extremă-dreapta Volya și unul din partidul de centru-dreapta, de guvernământ, Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB). Iniţiativa a fost votată cu 109 voturi pentru, niciunul împotrivă, 19 abțineri și 102 neparticipări, din totalul de 240 locuri ale camerei (Parlament.bg, 20 mai; Dumskaya.net, 20 mai).

Declarația vine ca răspuns la reforma administrativ-teritorială a Ucrainei în această parte a regiunii Odesa, în același spirit ca în toată ţara. În cadrul descentralizării administrative a Ucrainei, districtele centralizate organizate în stil sovietic  -„raioanele” - urmează să fie înlocuite de comunități mai mici, auto-guvernate  -„hromada”. Această reformă, care se pregătește de ani de zile, urmează să intre în vigoare înainte de alegerile locale programate în toată țara în octombrie.

Raionul Bolhrad (în roşu), judeţul Odesa din sud-vestul Ucrainei (Sursă: Wikimedia Commons)

Minoritatea bulgară din Ucraina este concentrată în mai multe raioane din judeţul Odesa - inclusiv raionul Bolhrad, unde formează o majoritate locală de 61%. Orașul Bolhrad funcționează drept capitală informală a minorității bulgare. În cadrul reformei iminente, această unitate teritorială la nivel raion ar urma să fie înlocuită cu cinci hromada - unități (la nivel de comunitate), fiecare cuprinzând mai multe sate într-o unitate auto-guvernată. Nimic nu se va schimba pentru minoritatea bulgară în ceea ce privește votul pentru primarii bulgari locali și alți lideri ai comunității sau conducerii instituțiilor sale culturale. Declarația parlamentului bulgar pare să înțeleagă greșit situația locală, presupunând că reforma amenință cumva identitatea minorității. Declarația parlamentului pare, în plus, să confunde raionul Bolhrad cu întreaga minoritate bulgară din această parte a provinciei Odesa. Bulgarii mai locuiesc mai mult sau mai puțin compact (deși nu ca majorități) în trei raioane din apropiere: Artsiz, Tarutino și Izmail (și în număr mai mic în alte raioane), toate urmând a fi înlocuite cu hromade de sate amalgamate (vezi articolul  „Arlechinul etnografic” al Basarabiei într-o perspectivă regională).

 Declarația din 20 mai a parlamentului bulgar se îndepărtează de tonul general non-polemic și cooperant care a caracterizat dialogul interguvernamental bulgaro-ucrainean cu privire la impactul reformei școlare din Ucraina asupra școlilor minorităţii bulgare (din Ucraina). Declarația este departe de spiritul prietenos al discuțiilor pe care prim-ministrul bulgar Boyko Borissov le-a purtat cu Petro Poroșenko, președintele Ucrainei, în 2018, când Borissov a vizitat de două ori Ucraina, inclusiv comunitatea bulgară din provincia Odesa. Borissov a pus problema școlii în contextul mai larg al proiectelor de cooperare bilaterală și al relațiilor ambelor țări cu Uniunea Europeană (BTA, Novinite, 26-28 mai 2018 și 4-5 octombrie 2018).

 Neînțelegerile pe tema școlilor minoritare au fost soluționate ulterior prin intermediul unor protocoale de cooperare între ministerele educației din cele două țări, pentru anii școlari 2020-2024 (Ukrinform, 20 mai 2020). Borissov l-a invitat pe președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy să viziteze Bulgaria (Novinite, 31 ianuarie 2020). În contrast, președintele României, Klaus Iohannis, nu a vizitat niciodată Ucraina vecină și a anulat o vizită a președintelui Poroșenko în România, ca protest împotriva reformei școlare a Ucrainei afectând școlile românești din provincia Cernăuți.

Se crede că Anton Kisse, vice-preşedintele parlamentului ucrainean provenit din districtul electoral cu un singur mandat centrat pe Bolhrad și Tarutino (a se vedea mai sus), a contribuit la redactarea declarației parlamentului bulgar. Aparent, el este interesat să păstreze limitele nu numai pentru raioane, ci și pentru circumscripția sa electorală.

Kisse a fost un lider peren și nemuritor al acestei comunități etnice în ultimele trei decenii. El prezidează Asociația Bulgarilor din Ucraina și este vice-preşedinte veteran al Parlamentului Ucrainei - Verkhovna Rada - (2004-2006 și 2012 până în prezent). Kisse a fost întotdeauna afiliat cu partidele aflate la putere la Kiev, făcând tranzacții cu acestea - sau cu grupuri apropiate lor - în timp ce se rotesc la președinție și la guvernare. El s-a distanțat de încercările Rusiei de a controla provincia Odesa în perioada de vârf a proiectului Novorossiya și a dezavuat în mod special proiectele „Consiliul Popular Basarabean” și „Republica Basarabiei” - pentru provincia Odesa, din 2015 - instigate de Moscova (vezi EDM, 9 aprilie 13 , 2015). Membru al Partidului Regiunilor, Kisse a devenit în 2015 vicepreşedintele uneia dintre ramurile acestuia, partidul Nash Krai (Țara noastră), pe baza unui acord informal cu administrația Poroshenko. În 2019, Kisse s-a alăturat grupului parlamentar Za Maibutne (Pentru Viitor), apropiat de Ihor Kolomoysky - mișcare prin care Kisse s-a apropiat şi de tabăra președintelui Zelenskyy. Kisse este un reprezentant prudent și conservator al vechii nomenklaturi, un politician orientat spre status quo, interesat să-și păstreze poziția-cheie de broker de putere în comunitatea bulgară, precum și între aceasta și autoritățile centrale.

Comisia parlamentului ucrainean pentru administrația de stat, auto-guvernare locală și dezvoltare regională a purtat discuții pe 22 mai, la Kiev, cu primarii locali și conducătorii comunității din provincia Odesa, inclusiv cu cei din Bolhrad și alte localități cu populaţie bulgară. Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a respins declarația parlamentului bulgar ca fiind „o ingerință inacceptabilă în afacerile interne ale Ucrainei”, admiţând totuși că „statutul districtului Bolhrad va fi rezolvat în ultimă instanță luând în considerare opiniile cetățenilor locali”. Ministerul a inițiat discuții cu ambasada bulgară la Kiev pe această temă, în vederea unui dialog interministerial cu Sofia (Ukrinform, 20, 22 mai; vezi articolul Arlechinul etnografic” al Basarabiei într-o perspectivă regională).

NB. Articolul a fost publicat pentru prima dată în Eurasia Daily Monitor Volum: 17 Ediția: 75 la 28 mai 2020