În 25 octombrie 2026, în Serbia vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate, pentru alegerea membrilor Adunării Naționale. Deși erau programate inițial să aibă loc până în decembrie 2027, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a adoptat, în septembrie 2026, decizia pentru convocarea alegerilor parlamentare anticipate.

Partidul Progresist Sârb (SNS) a ajuns la putere în 2012, după formarea unui guvern împreună cu Partidul Socialist din Serbia (SPS). În urma alegerilor parlamentare din 2023, SNS și-a recâștigat majoritatea parlamentară. Imediat după alegeri, au avut loc proteste cauzate de acuzații de fraudă electorală. Miloš Vučević a devenit prim-ministru al Serbiei în mai 2024. În urma prăbușirii copertinei gării din Novi Sad, în noiembrie 2024, au început proteste anticorupție conduse de studenți, iar în ianuarie 2025, M. Vučević și-a anunțat demisia din funcție. Acesta a fost succedat de Đuro Macut, în luna aprilie 2026. Este semnificativ de menționat aici că, în 2026, Adunarea Națională a adoptat modificări la mai multe legi electorale.

Este semnificativ a menționa aici că, înaintea organizării alegerilor, SNS l-a desemnat pe A. Vučić drept candidat pentru funcția de prim-ministru și cap de listă al formațiunii „Serbia Unită”. Într-un astfel de context, A. Vučić a demisionat din funcția de președinte al Serbiei pe 27 septembrie 2026. Studenții și-au anunțat și ei participarea la alegeri sub denumirea de „Lista Studenților”, beneficiind de susținerea unor partide politice parlamentare și extraparlamentare. Ilija Srdanović este primul candidat pe lista acestora.

În contextul geopolitic și geostrategic care marchează evoluțiile în toate domeniile din întreaga lume, Uniunea Europeană (UE) și observatorii internaționali și-au exprimat îngrijorări serioase cu privire la corectitudinea alegerilor parlamentare anticipate din Serbia, programate pentru 25 octombrie, pe fondul escaladării tensiunilor politice. Observațiile misiunii UE în Serbia, alături de cele ale delegațiilor din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, subliniază faptul că scrutinul se desfășoară într-un climat caracterizat printr-o polarizare profundă între guvernul populist condus de fostul președinte A. Vučić și facțiunile opoziției.

În 13 octombrie 2026, misiunea UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la mai multe incidente violente raportate, inacceptabile în contextul unui proces electoral. Declarația a îndemnat toate instituțiile relevante să acționeze cu promptitudine în cazul oricăror nereguli apărute în timpul campaniei sau în ziua alegerilor.

Unul dintre marile semne de întrebare este acela care face referire la faptul dacă aceste alegeri cruciale vor stabili dacă A. Vučić va reveni în funcția de prim-ministru, după aproape doi ani de proteste conduse de studenți. El a demisionat în septembrie 2026 – cu mai mult de șapte luni înainte de încheierea celui de-al doilea și ultim mandat al său – pentru a coordona campania partidului său naționalist, Partidul Progresist Sârb (SNS), în vederea obținerii unei majorități în parlamentul Serbiei (care numără 250 de locuri) și pentru a prelungi guvernarea populistă, aflată la putere de 14 ani.

Majoritatea analiștilor anticipează o competiție strânsă, o prezență ridicată la vot și o atmosferă similară unui referendum între partidul lui A. Vučić (SNS) și „Lista Studenților” – o formațiune care reprezintă mișcarea tinerilor implicați în protestele declanșate după un incident tragic într-o gară, la 01 noiembrie 2024, soldat cu 16 victime. Protestele în curs au subminat semnificativ autoritatea lui A. Vučić, care, până acum, a deținut o putere incontestabilă în Serbia.

Criticii susțin că A. Vučić a utilizat mass-media favorabile guvernului și a exercitat un control total asupra instituțiilor statului pentru a-și menține puterea. În numeroase medii internaționale se susține că suprimarea principiilor democratice și a libertăților civile de către acesta a frânat aspirațiile Serbiei de a adera la UE. A. Vučić și aliații săi au etichetat frecvent protestele studențești, presa critică și organizațiile societății civile drept „agenți străini” care urmăresc să provoace dezordine în ziua alegerilor, fără a prezenta însă dovezi în acest sens.

În cel mai recent comunicat de presă transmis în 14 octombrie 2026, delegația parlamentară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a tras un semnal de alarmă privind corectitudinea și siguranța viitoarelor alegeri din Serbia fiind subliniat că: „campania electorală din Serbia se desfășoară într-un mediu extrem de polarizat, fapt care ar putea compromite condițiile de competiție echitabilă pentru toți candidații”. Declarația a atras atenția asupra unei „retorici ostile și agresive îndreptate împotriva activiștilor din opoziție, a reprezentanților societății civile și a jurnaliștilor”, precum și asupra unor „acuzații persistente și credibile de supraveghere” și a unor „îngrijorări privind siguranța alegătorilor și a observatorilor”.

Într-un raport intermediar, oficialii OSCE au semnalat că mai multe recomandări-cheie privind alegerile din 2023 au rămas neabordate. Aceste recomandări vizau aspecte precum intimidarea alegătorilor, siguranța jurnaliștilor, corectitudinea listelor electorale și eficiența autorității de reglementare a mass-mediei. Alegerile parlamentare din 2023, precum și alegerile locale desfășurate anterior, în acest an, în zece municipalități sârbe, au fost umbrite de acuzații de fraudă, proteste și incidente violente. Potrivit delegației APCE, îngrijorările persistente legate de „corectitudinea listelor electorale și de modalitățile de vot din străinătate” au ridicat semne de întrebare cu privire la posibile manipulări electorale.

Centrul pentru Cercetare, Transparență și Responsabilitate (CRTA), o organizație non-profit locală, a declarat că scrutinul din 25 octombrie este deja „neregulat”, din cauza amenințărilor la adresa dreptului de vot, generate de „intimidare, violență și supraveghere ilegală”.

CRTA a calificat drept „fără precedent” decizia comisiei electorale de stat de a alinia programul de vot din străinătate la fusul orar din Europa Centrală (cel utilizat în Serbia) și de a accepta o listă contestată a secțiilor de votare din afara țării. Această decizie a stârnit controverse politice semnificative, întrucât ar putea obliga mii de alegători aflați în străinătate să voteze târziu în noapte sau să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la cea mai apropiată secție de votare.

Autoritățile sârbe nu au formulat nicio declarație oficială ca răspuns la observațiile observatorilor. Cu toate acestea, presa favorabilă guvernului a scos în evidență aspectele pozitive ale legislației electorale, subliniind, printre altele, faptul că ședințele comisiei electorale sunt acum publice și transmise în direct.

Delegația UE a subliniat că alegerile libere și corecte reprezintă o condiție fundamentală pentru avansarea în procesul de aderare la blocul comunitar. Deși Serbia este, în mod oficial, stat candidat la aderarea la UE, A. Vučić a menținut legături strânse cu Rusia și China.

În acest context fragil din Serbia în care urmează a se desfășura alegerile parlamentare anticipate, printre numeroasele probleme constate sunt și următoarele:

1. Program comercializat ca instrument de control parental – posibil folosit în Serbia în mod clandestin ca program de spionaj pe telefon

În data de 06 octombrie 2026, avocații uneia dintre cele 14 persoane vizate de așa numitul program spion Pegasus[1] au depus o plângere penală împotriva unor oficiali din cadrul serviciilor de informații sârbe, ai poliției și a companiei israeliene care a creat tehnologia de supraveghere, după ce instituțiile vizate nu au luat nicio măsură.

Avocații o reprezintă pe activista studentă J.K. și au depus plângerea penală la Parchetul pentru Criminalitate Informatică, în legătură cu instalarea programului spion Pegasus pe telefonul acesteia – acțiune atribuită forțelor de securitate sârbe. „Plângerea a fost depusă împotriva unor persoane din cadrul Agenției de Informații și Securitate (BIA) și ai Poliției din Serbia, ale căror identități nu au fost încă stabilite, precum și împotriva unor responsabili din cadrul NSO Group, compania israeliană care produce Pegasus”, după cum a precizat într-un comunicat de presă fundația sârbă pentru drepturi digitale, SHARE Foundation.

J.K. este una dintre cele 14 persoane – membri ai mișcării studențești, politicieni din opoziție și activiști – care au fost vizate de un program spion avansat. SHARE Foundation și The Citizen Lab, o unitate de cercetare din cadrul Universității din Toronto, au dezvăluit aceste presupuse atacuri pe 02 septembrie 2026.

SHARE Foundation a adăugat că, în cazul lui J.K., este vorba despre prima infectare cu programul spion Pegasus confirmată în Serbia. Având în vedere acest precedent, J.K. a declarat pentru mass-media din Serbia că „se așteaptă ca expertiza tehnică a telefonului său și instrumentarea cazului să reprezinte o provocare pentru procurori”. J.K. a aflat că a fost vizată abia după ce a primit o notificare de la Apple. Analiza tehnică a confirmat că dispozitivul său a fost compromis de la distanță, printr-un așa-numit atac de tip „zero-click” (care nu necesită nicio interacțiune din partea utilizatorului). „Atacul a exploatat o vulnerabilitate în aplicația iMessage de pe iPhone-ul său, fără ca ea să știe și fără nicio acțiune din partea sa”, după cum a precizat SHARE Foundation.

Plângerea vizează cinci infracțiuni: colectarea neautorizată de date cu caracter personal, interceptarea și înregistrarea neautorizată, crearea și introducerea de viruși informatici, accesul neautorizat la un sistem informatic protejat și abuzul în serviciu. Avocații lui J.K, citați de SHARE Foundation, au susținut că parchetul ar fi trebuit să ia măsuri imediat ce cazul a devenit public, subliniind totodată că aceste fapte se pedepsesc cu închisoarea.

În luna septembrie 2026, mass-media din Serbia a solicitat Parchetului pentru Criminalitate Informatică informații cu privire la deschiderea unei anchete privind presupusele atacuri, însă nu a primit niciun răspuns. Însă, în data de 03 septembrie — la o zi după ce mișcarea studențească a publicat informații despre cele 14 persoane vizate de un program spion — BIA a respins aceste acuzații, calificându-le drept „senzaționalism banal”.

Comisarul Serbiei pentru Informații de Interes Public și Protecția Datelor cu Caracter Personal a declarat pentru mass-media, pe 17 septembrie 2026, că nu a deschis un dosar, întrucât îi lipsesc informații esențiale. „Comisarul nu a inițiat o nouă procedură, deoarece, în acest moment, nu deține informații și dovezi concrete privind circumstanțele unor cazuri individuale care să permită stabilirea temeiurilor pentru a interveni în limitele competenței sale”, după cum a precizat acesta.

Cu toate acestea, în colaborare cu Fundația SHARE, Citizen Lab a analizat urmele digitale (artefacte) extrase de pe iPhone-ul persoanei membră al mișcării studențești de protest din Serbia, după ce acesta a primit o notificare de la Apple privind amenințările de securitate, prin care era avertizat că a fost vizat de un program spion (spyware) comercial. Analiza făcută a confirmat utilizarea unui exploit de tip „zero-click” (care nu necesită interacțiunea utilizatorului) prin intermediul iMessage, pentru a infecta dispozitivul cu programul spion Pegasus, creat de NSO Group. În acest context, s-a confirmat că au fost identificate indicii clare ale unei infectări în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026, dar totuși, nu poate fi exclusă posibilitatea existenței și a altor infectări. A fost făcută aprecierea că exploit-ul de tip „zero-click” utilizat în acest atac a vizat serviciul iMessage de la Apple și că, ulterior, Apple a remediat vulnerabilitatea începând cu versiunea iOS 18.4.1.

O infectare de tip „zero-click” cu programul spion Pegasus nu ar fi fost vizibilă pentru persoana vizată și i-ar fi oferit atacatorului acces total la dispozitiv. Pegasus îi permite atacatorului să efectueze orice acțiune pe care o poate face un utilizator legitim – de la accesarea datelor private, precum notițe și fotografii, până la citirea mesajelor criptate. De asemenea, Pegasus poate activa în mod discret microfonul și camera telefonului.

2. Exprimarea votului diasporei sârbe pentru alegerile din 25 octombrie – o nouă decizie adoptată, dar contestată, cu privire la respectarea intervalului orar standard bazat pe Ora Europei Centrale

Conform deciziei adoptate, în 05 octombrie 2026, de Comisia Electorală a Republicii (RIK) din Serbia, cetățenii sârbi care votează în străinătate la viitoarele alegeri din 25 octombrie 2026 vor trebui să respecte un program de vot bazat pe Ora Europei Centrale. Aceasta a stabilit un interval orar standardizat pentru vot: de la ora 07:00 la ora 20:00.

Această decizie înseamnă că, deși unele secții de votare din străinătate vor funcționa simultan cu cele din Serbia (dacă se află pe același fus orar), alegătorii din alte țări – inclusiv SUA, Australia și Indonezia – ar putea fi nevoiți să voteze în timpul nopții, după ora locală.

Propunerea a fost adoptată cu 20 de voturi „pentru” din partea membrilor RIK, în timp ce șapte membri au votat „împotrivă”. Mai mulți membri ai RIK au criticat măsura, argumentând că aceasta ar putea îngreuna exercitarea dreptului la vot pentru cetățenii sârbi aflați în străinătate. De asemenea, aceștia au pus la îndoială implicarea Ministerului de Externe – inițiatorul propunerii – în stabilirea programului de vot. Ivan Sebek, membru al RIK, a declarat că o astfel de măsură nu a mai fost aplicată niciodată de când Serbia a început să organizeze votul în străinătate și că nicio problemă semnalată anterior nu o justifică. „Restrângeți și mai mult drepturile alegătorilor și, practic, înjumătățiți timpul disponibil pentru exercitarea dreptului la vot”, a concluzionat I. Sebek. Alți membri ai RIK și-au exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța alegătorilor care ar trebui să voteze pe timpul nopții. Vladimir Dragaš a calificat decizia drept „complet ilegală” și a avertizat că aceasta i-ar putea nemulțumi pe unii alegători din diaspora, forțați să voteze în toiul nopții.

Decizia menționată vine într-un moment în care formațiunea de guvernământ, Partidul Progresist Sârb (SNS), se confruntă cu cea mai serioasă provocare de la preluarea puterii în 2012: „Lista Studenților”, o grupare de opoziție recent înființată, apărută din mișcarea de protest a studenților. Unii comentatori au sugerat că există o susținere puternică pentru cauza studenților în rândul sârbilor din diaspora.

Modificarea programului de vot a stârnit îngrijorare în rândul unor alegători sârbi din diverse colțuri ale lumii. O sârboaică stabilită în China, a declarat pentru mass-media – sub protecția anonimatului – că programul de funcționare a ambasadei Serbiei în ziua alegerilor va fi unul incomod, începând de la ora 14:00. ...până la ora trei dimineața. O altă problemă este că, pentru întreaga Chină, a fost aprobată o singură secție de votare, la Beijing. „Având în vedere totuși că, China este un teritoriu vast, distanța pe care trebuie să o parcurgă oamenii este uriașă... Să nu uităm de familiile care trebuie să aloce două ore pentru zbor, să rezerve cazare, să mănânce în Beijing și să se întoarcă acasă în aceeași zi. De asemenea, legile locale sunt foarte stricte în ceea ce privește adunările de persoane, mai ales în zona San Li Tun (unde se află majoritatea ambasadelor)”, a ținut să precizeze ea, specificând și faptul: „Când am contactat inițial autoritățile cu privire la solicitarea noastră de a vota în străinătate, nu am primit răspunsuri în timp util la email-uri. În unele cazuri, a trebuit să așteptăm o zi sau două pentru un răspuns. Au existat, de asemenea, întârzieri semnificative în ceea ce privește documentele pe care trebuia să le primim de la autoritățile din Serbia, care confirmau că avem dreptul de a vota în afara țării, în special aici, în China.” Ea a mai menționat că se așteptau la deschiderea unor secții de votare oriunde se înregistraseră cel puțin 100 de cetățeni. Cu toate acestea, în cele din urmă, a fost aprobată o singură secție de votare, la Beijing.

Aceeași problemă a apărut și în Australia, unde au fost aprobate secții de votare doar în Melbourne și Sydney, deși peste 100 de alegători sârbi s-au înregistrat și în Perth, și în Brisbane. Nemanja Djurovic a precizat pentru mass-media că alegătorii din Brisbane au fost direcționați să voteze în Melbourne, deși Sydney se află mai aproape. El a adăugat că decizia de a deschide secții de votare doar în aceste două orașe va duce la situația în care mulți cetățeni sârbi nu vor putea vota, întrucât călătoria reprezintă o povară financiară, iar unii cetățeni – de exemplu, femeile însărcinate – nu vor putea efectua zborurile necesare. „Statul, practic, le dă o palmă cetățenilor sârbi care locuiesc în Brisbane și Perth. Suntem profund dezamăgiți și ne simțim ca niște cetățeni de mâna a doua, deoarece drepturile noastre sunt ignorate în mod deschis. Statul ne transmite un mesaj clar: nu dorește ca diaspora să voteze”, a mai spus D. Nemanja. El a adăugat că intervalul orar de vot ar putea afecta semnificativ prezența la urne în Australia, întrucât votul acolo s-ar desfășura de duminică, de la ora 17:00, până luni, la ora 06:00 – moment în care mulți oameni s-ar pregăti deja pentru a merge la serviciu. „Transportul public încetează să mai circule în jurul miezului nopții, iar unele linii de autobuz își opresc activitatea chiar mai devreme. Acest lucru va reduce semnificativ prezența la vot”, a estimat el. „Autoritățile vor să împiedice situația în care primele rezultate, venite de la secțiile de votare din diaspora aflate în est, ar putea fi nefavorabile pentru ele”, a mai adăugat el.

3. Belgrad acuză Zagreb de amestec în organizarea alegerilor ce urmează a avea loc în 25 octombrie 2026

În data de 15 octombrie 2026, premierul croat, Andrej Plenković, a respins o notă de protest diplomatică din partea Belgradului, prin care se susține că există o ingerință în procesul electoral ce urmează a avea loc în 25 octombrie, calificând acuzația drept „o absurditate totală” și sugerând că partidul de guvernământ din Serbia, aflat sub presiune, folosește această acuzație pentru a-și mobiliza proprii alegătorii. „Este o absurditate absolută să sugerezi că Croația – acționând, chipurile, atât ca un inamic extern, cât și ca unul intern – s-ar amesteca în procesul politic și în cursa electorală din Serbia”, a declarat A. Plenković.

A. Vučić, cap de listă al formațiunii „Serbia Unită”, a afirmat că nicio țară nu a mai intervenit vreodată în alegerile altei națiuni într-o măsură atât de amplă precum o face Croația în cazul viitoarelor alegeri parlamentare din Serbia. A. Vučić a salutat decizia Ministerului sârb de Externe de a trimite o notă de protest Croației, adăugând că acest lucru ar fi trebuit făcut „poate de o mie de ori până acum”. „Este important să rămână consemnat faptul că am fost conștienți că Croația s-a amestecat în procesul nostru electoral într-un mod cât se poate de fățiș. Prin urmare, am transmis o notă de protest”, a spus A. Vučić.

Radioteleviziunea publică sârbă (RTS) a precizat că nota subliniază faptul că tentativele de a influența procesele electorale din Serbia sunt inacceptabile, la fel ca și anumite aspecte ale modului în care presa croată a relatat despre situația politică din Serbia. „Acest narativ este promovat de ceva vreme. Cât despre protestele legate de relatările presei croate, nu știu ce aș mai putea adăuga. Din câte îmi amintesc, presa noastră este liberă – oamenii scriu ce doresc”, a replicat A. Plenković. „Croația nu se amestecă în astfel de chestiuni și nici nu este o problemă care să ne privească. Există, însă, valori fundamentale în privința cărora Serbia ar trebui să facă progrese, în loc să ne trimită note ridicole”, a mai adăugat A. Plenković.

În 15 octombrie 2026, Tomo Medved, ministrul croat al Veteranilor și membru al partidului de guvernământ, Uniunea Democrată Croată (HDZ) a subliniat: „Din păcate, ne amintim rolul lui A. Vučić în agresiunea militară din anii '90 împotriva Croației, iar 35 de ani mai târziu, suntem martorii aceleiași retorici. Acest lucru arată că nu s-au înregistrat progrese în direcția normalizării relațiilor în Serbia”.

Joško Klisović, din partea Partidului Social-Democrat (aflat în opoziție), a descris nota diplomatică drept „complet nefondată și eronată din punct de vedere diplomatic.” „Croația nu se amestecă în campania electorală din Serbia. Cu toate acestea, se pare că A. Vučić dorește să atragă Croația în acest proces”, a spus J. Klisović, adăugând că scopul este clar: „A. Vučić vrea să-și mobilizeze electoratul pentru a se prezenta la urne într-un număr cât mai mare și a-i oferi un nou mandat”. „Sper că cetățenii Serbiei vor recunoaște această manipulare a lui A. Vučić și se vor prezenta la vot având în minte realitatea vieții lor actuale, precum și viața pe care și-o doresc în viitor”, a subliniat J. Klisović.

Marijana Puljak, deputată din partea partidului Centar[2], a declarat că această dispută trădează nervozitatea lui A. Vučić și faptul că mișcarea studențească de opoziție din Serbia exercită presiuni asupra sa, determinându-l să caute vinovați peste tot.

Drept urmare a acestei situații și cum era de așteptat, Parlamentul European trimite o delegație formată din șapte deputați europeni pentru a monitoriza alegerile parlamentare din Serbia, programate pentru data de 25 octombrie. Instituția a anunțat acest lucru, precizând că deputații europeni se vor afla în țară în perioada 22–26 octombrie și vor face parte din misiunea internațională de observare organizată de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR).

Delegația, care reunește parlamentari din cinci țări și șase grupuri politice, va avea sarcina de a verifica dacă alegerile se desfășoară în conformitate cu legislația națională sârbă și cu standardele internaționale. Pe durata șederii lor, membrii misiunii se vor întâlni cu reprezentanți ai partidelor politice, ai instituțiilor, ai mass-media, ai administrației electorale și ai societății civile.

O delegație formată din aproximativ 80 de parlamentari și membri ai personalului din 29 de țări se deplasează în Serbia pentru a observa alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie. Aceasta reprezintă cea de-a 12-a misiune de observare a alegerilor desfășurată de Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE) în această țară, subliniind eforturile constante ale Adunării de a sprijini procesele democratice și de a promova procesele electorale în întreaga regiune OSCE. Gilles Baum (Luxemburg) deține rolul de Coordonator Special al OSCE și lider al observatorilor pe termen scurt, în timp ce Federica Onori (Italia) – Reprezentantul Special al AP OSCE pentru Inteligența Artificială – ocupă funcția de șefă a delegației AP OSCE.

„Având în vedere polarizarea accentuată și peisajul politic în schimbare, aceste alegeri survin într-un moment deosebit de crucial pentru Serbia”, a declarat Coordonatorul Special, Gilles Baum. „Așteptăm cu interes o colaborare strânsă cu ODIHR, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Parlamentul European și suntem încrezători că, prin eforturile noastre comune de observare, putem contribui la susținerea proceselor democratice și la consolidarea încrederii publicului în alegerile din Serbia.”

Echipa AP OSCE va colabora strâns cu Misiunea de Observare a Alegerilor a OSCE/ODIHR, condusă de Eoghan Murphy (Irlanda), alături de delegații partenere din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), condusă de Piero Fassino (Italia), și a Parlamentului European, condusă de Andreas Schieder (Austria).

Înainte de ziua alegerilor, observatorii vor beneficia de o informare detaliată din partea reprezentanților autorităților electorale, ai partidelor politice, ai societății civile, ai mass-mediei și ai unor experți independenți. După două zile de discuții aprofundate, parlamentarii OSCE se vor deplasa în diverse zone ale Serbiei pentru a evalua procesul electoral. O primă evaluare este prevăzută pentru a doua zi după alegeri. Șefii delegațiilor din partea Parlamentului European, Adunării Parlamentare a OSCE și Adunării Parlamentare a Consiliului Europei vor prezenta, împreună cu ODIHR, o declarație comună în cadrul unei conferințe de presă, expunând constatările și concluziile preliminare.

[1] Software care permite unui utilizator să obțină, în mod clandestin, informații despre activitățile informatice ale unei alte persoane, prin transmiterea ascunsă a datelor de pe hard disk-ul acesteia. Un program de spionaj pe telefon (cunoscut în termeni tehnici sub numele de stalkerware sau spyware) este o aplicație software concepută pentru a monitoriza, înregistra și transmite în secret activitatea de pe un smartphone către o altă persoană. În mod legal și oficial, aceste programe sunt comercializate ca instrumente de control parental sau de monitorizare a dispozitivelor companiei. Cu toate acestea, instalarea lor pe telefonul unei persoane adulte fără acordul explicit și informat al acesteia este ilegală în majoritatea țărilor (inclusiv în România) și reprezintă o încălcare gravă a dreptului la viață privată.

[2] Centar (Centru) este un partid politic liberal-centrist din Croația, fondat în noiembrie 2020 prin fuziunea partidului Pametno („Inteligent”) cu Partidul cu Nume și Prenume (Stranka s imenom i prezimenom).