Din punct de vedere geografic, România este situată în Europa de Sud-Est, având deschidere la Marea Neagră și acces la Dunăre până la vărsarea fluviului în Marea Neagră. Din punct de vedere militar și geopolitic, România este membră a NATO, din anul 2004, și membră a Uniunii Europene (UE), din anul 2007, fiind parte integrantă a sistemului de apărare euro-atlantic

În noaptea de 28 spre 29 mai, Federația Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor ținte civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România. Una dintre aceste drone a intrat în spațiul aerian românesc, a fost urmărită de radar până în partea de sud a orașului Galați și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de locuințe, impactul declanșând un incendiu. Blocul de apartamente a fost evacuat, o femeie și copilul ei au fost transportați la spital cu răni minore, în timp ce alte două persoane au fost tratate la fața locului pentru atacuri de panică.

Este semnificativ a aminti aici că Rusia a atacat în repetate rânduri portul ucrainean Reni de pe Dunăre, lângă Galați, în timpul războiului său cu Ucraina. Potrivit autorităților, o altă dronă rusească s-a prăbușit la Galați în urmă cu o lună, lovind anexele unei case de locuit. Nimeni nu a fost rănit atunci.

Autoritățile din România, de la nivelul UE și de la NATO condamnă cu fermitate Rusia pentru incursiunea cu drone, Ministerul român de Externe numind incidentul ca fiind o „escaladare gravă și iresponsabilă din partea Rusiei”. În același context, autoritățile române au făcut cunoscut opiniei publice internaționale că „România a informat aliații și secretarul general al NATO despre circumstanțe și a solicitat măsuri pentru accelerarea transferului de capacități anti-drone către România”.

Președintele român, Nicușor Dan, a declarat într-o postare pe X, în dimineața zilei de 29 mai, că a convocat o reuniune a CSAȚ, ca răspuns la ceea ce el a numit „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național” de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, la începutul anului 2022. „Vom dispune măsuri proporționale în raport cu Federația Rusă”, a mai declarat el, adăugând că atacul a provocat și răniți. „Natura fără precedent a evenimentului necesită un răspuns ferm, coordonat și adecvat - la nivel național, aliat și internațional.” N. Dan a adăugat că întreaga responsabilitate revine Rusiei și „modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de arme în imediata vecinătate a frontierelor NATO, precum și ignorarea sistematică a dreptului internațional”. El a mai adăugat că forțele armate ale României au acționat în conformitate cu procedura stabilită și au primit ordine ferme de a doborî drona imediat ce condițiile o permit. Dar, în cele din urmă, s-a luat decizia de a nu doborî aeronava fără pilor din cauza „riscului sporit de a pune în pericol siguranța civililor” din regiune.

La rândul său, Guvernul României a solicitat desfășurări suplimentare de capabilități anti-drone NATO în România și va alerta Consiliul de Securitate al ONU cu privire la „încălcarea repetată a dreptului internațional” de către Rusia.

Liderii UE au denunțat vehement escaladarea militară „nepăsătoare” a Moscovei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Rusia a „trecut încă o linie” după ce una dintre dronele sale a încălcat spațiul aerian românesc. „O incursiune a unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili. Pe teritoriul UE”, a subliniat ea. „Suntem pe deplin solidari cu România și poporul său. Pe măsură ce continuăm să ne consolidăm securitatea și descurajarea, în special la frontiera noastră estică, vom continua să creștem presiunea asupra Rusiei.” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mai adăugat că UE pregătește un al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, chiar în contextul în care ultimul pachet a fost aprobat în luna aprilie.

António Costa, președintele Consiliului European, a criticat comportamentul „iresponsabil” al Rusiei și și-a exprimat solidaritatea cu poporul român. „Escaladarea Rusiei pe teritoriul UE este imprudentă și iresponsabilă. Condamn în termenii cei mai fermi această încălcare a spațiului aerian național al României și a dreptului internațional”, a declarat Costa pe rețelele de socializare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat, la rândul său, că Alianța Nord-Atlantică va apăra „fiecare centimetru” al teritoriului său, promițând „solidaritate absolută” cu România. Oficialul NATO a mai adăugat: „Comportamentul imprudent al Rusiei este un pericol pentru noi toți”. „Vom continua să ne consolidăm capacitatea de descurajare și apărarea pe plan intern și vom continua să sprijinim Ucraina în timp ce se apără împotriva agresiunii Rusiei”. El a mai adăugat că pagubele produse în România „au demonstrat încă o dată că implicațiile războiului Rusiei ilegal de agresiune nu se opresc la graniță”. „Războiul Rusiei trebuie să se încheie, la fel ca și ignorarea Rusiei pentru siguranța civililor”, a mai spus el.

În același context declanșat de evenimentul produs de drona rusească la Galați, este semnificativ de menționat aici că o altă dronă a fost găsită în nord-vestul României, în zona localității Bășești, lângă Baia Mare, în județul Maramureș, zona fiind securizată. Autoritățile investighează originea dronei și modul în care a ajuns în zonă. Conform raportului, drona avea o anvergură a aripilor de aproximativ 3 metri.

România, membră atât a NATO, cât și a UE, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a fost martora încălcării spațiului său aerian de 28 de ori de când Moscova a început să atace porturile Kievului de la Dunăre, conform datelor și informațiilor furnizate opiniei publice de autoritățile române.

Totuși, incidentul s-a dovedit a fi pentru prima dată când o dronă a lovit o zonă dens populată din România și a provocat rănirea a două persoane și era probabil să crească tensiunile pe flancul estic al NATO, într-un moment în care aliații Ucrainei sunt îngrijorați de extinderea războiului peste granițele sale. Nu trebuie omis faptul că, în conformitate cu datele statistice, fragmente de dronă au căzut în România de cel puțin 47 de ori.

Concluzionând, este semnificativ a evidenția faptul că în întreaga Europă, președinții și prim-miniștrii au apelat la rețelele de socializare pentru a se alătura atitudinii de condamnare a Rusiei. Printre cei mulți care s-au pronunțat s-au numărat și Alexander Stubb (Finlanda), Péter Magyar (Ungaria), Andrej Babiš (Republica Cehă), Gitanas Nausėda (Lituania), Kristen Michal (Estonia) și Christian Stocker (Austria). La rândul său, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a declarat: „Rusia este un pericol pentru toți și trebuie oprită”.

Un exemplu elocvent este și cel al ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin HADDAD, care a subliniat: „Rusia nu numai că a atacat Ucraina, dar a amenințat și arhitectura de securitate europeană.”

La rândul său, ministrul italian al apărării, Guido CROSETTO a sublinait: „Aceasta reprezintă o escaladare periculoasă și iresponsabilă care nu poate fi tolerată. În fața acestor amenințări, coeziunea NATO rămâne de nezdruncinat: securitatea unui membru al NATO și a UE este securitatea noastră, a tuturor.”

Ministrul belgian de externe, Maxime PREVOT a spus: „O armă de război care lovește un bloc de apartamente dintr-un stat membru al UE și aliat al NATO este o escaladare periculoasă care ne privește pe toți.”

Vicepremierul ungar, Anita Orbán a subliniat la rândul său: „Atacul cu drone rusești din România subliniază încă o dată faptul că unitatea, forța și capacitatea de descurajare a Europei și a NATO sunt mai importante ca niciodată.”

Ministrul ucrainian de externe, Andrii SYBIHA a spus: „Ucraina este ferm alături de România. Suntem pregătiți să colaborăm îndeaproape pentru a consolida protecția împotriva unor astfel de amenințări.”