În seara zilei de 21 mai 2026, într-un interviu televizat, președintele sârb, Aleksandar Vučić, a făcut cunoscut opiniei publice că Serbia va organiza alegeri parlamentare anticipate între sfârșitul lunii septembrie și mijlocul lunii noiembrie 2026. Mai mult, oficialul sârb a subliniat că dacă o mișcare susținută de studenții protestatari va câștiga alegerile, Partidul Progresist Sârb (SNS), aflat acum la guvernare, va accepta rezultatele. Deși președintele A. Vučić a sugerat în repetate rânduri că alegerile ar putea avea loc înainte de termenul limită obișnuit, adică vor fi organizate alegeri anticipate, autoritățile au evitat până acum să anunțe o dată exactă, alimentând acuzațiile protestatarilor și ale opoziției că guvernul actual prelungește în mod deliberat procesul, încercând în același timp să slăbească mișcarea prin presiune politică și campanii media.

Este semnificativ de menționat că, la începutul vizitei sale în China, în 25 mai 2026, într-o declarație adresată jurnaliștilor de la Beijing, A. Vučić a menționat că nu susține ideea scurtării unui mandat prezidențial, referindu-se la decizia fostului președinte Boris Tadić de a face acest lucru. „O astfel de formulare este lipsită de sens, deoarece fie demisionezi, fie rămâi președinte până la sfârșitul mandatului”. „Așadar, este posibil să demisionez în curând.” a subliniat A. Vučić.

Cel mai probabil, aceste reacții ale lui A. Vučić au survenit în contextul reacțiilor și postărilor din aceeași zi de pe rețelele de socializare, prin care studenții au îndemnat din nou cetățenii să li se alăture la primul lor mare miting din acest an, care a avut loc în Piața Slavija din Belgrad, pe 23 mai, loc marcat și de un protest antiguvernamental uriaș care a avut loc în martie 2025. Studenții care au cerut pentru prima dată în mai 2025 organizarea de alegeri anticipate, au declarat că vor anunța lista pe care intenționează să o susțină odată ce alegerile vor fi convocate oficial. De asemenea, au spus că lista nu va include persoane care au deținut anterior funcții guvernamentale și că mișcarea intenționează să candideze independent, fără partidele de opoziție.

Trebuie evidențiat că, în 23 mai 2026, zeci de mii de oameni conduși de studenți s-au adunat în capitala Serbiei pentru a protesta împotriva guvernului și a cere organizarea de alegeri anticipate. Acest protest este catalogat ca fiind cel de-al doilea mare protest din Serbia de la căderea lui Slobodan Milošević, în octombrie 2000, subliniind amploarea și persistența mișcării conduse de studenți, mișcare care a apărut ca actor politic anul trecut.

Cei care au luat cuvântul în cadrul manifestației au acuzat autoritățile că ignoră luni de revendicări publice și au încadrat protestul ca parte a unei lupte politice mai ample înaintea unor posibile alegeri anticipate. „Transmitem un mesaj întregului popor al Serbiei, de la nord la sud, de la est la vest [...]. Fie că sunteți de stânga sau de dreapta, să știți că studenții câștigă. Alegerile care ne așteaptă sunt șansa noastră de a ne îndeplini în sfârșit promisiunea: un guvern onest, libertate și o viață demnă”, a declarat reprezentantul studenților, Andrej Tanko, student la Universitatea din Belgrad. Procurorul Bojana Savović s-a adresat și ea mulțimii, criticând violența poliției și aplicarea selectivă a legii. „Utilizarea forței împotriva persoanelor care au fost private de libertate sau care nu opun rezistență este o crimă. Nicio uniformă nu ar trebui să fie mai presus de lege”, a mai spus B. Savović. „Un stat în care legile nu sunt aplicate sau sunt aplicate selectiv, încetează să mai fie stat și devine o organizație mafiotă. Ceea ce trăim astăzi, bombe, extorcare, crime în stil mafiot, acesta nu este un stat, aceasta este anarhie”, a mai adăugat B. Savović. Studenții activiști au format coridoare de securitate în jurul scenei și au făcut apel în mod repetat la demonstranți să evite provocările.

La rândul său, președintele Serbiei, A. Vučić, a ripostat cu vehemență împotriva protestatarilor care s-au adunat în Piața Centrală din Belgrad din mai multe direcții, mulți purtând pancarte și tricouri inscripționate cu motto-ul mișcării de tineret „Studenții câștigă”. Coloane de mașini au intrat în Belgrad din alte orașe sârbe mai devreme în cursul zilei. Protestatara Maja Milas Markovic a declarat: „studenții au reușit să ne adune aici cu tinerețea și energia lor minunată; cred cu adevărat că avem dreptul să trăim normal”. Trebuie menționat că un ONG, a estimat prezența la protestele organizate în 23 mai ca fiind între 180.000-190.000 de persoane, în timp ce Ministerul de Interne al Serbiei a susținut că au participat doar aproximativ 34.000 de cetățeni. În același timp, susținătorii guvernului s-au adunat lângă clădirea Președinției și în Parcul Pionierilor, unde anul trecut au fost instalate corturi și standuri.

Protestele se bucură de „un sprijin imens din partea opiniei publice, iar asta pentru că sunt o mișcare de amploare... împotriva guvernului”, așa cum a declarat Tetyana Kekic, o jurnalistă din Belgrad, pentru Al Jazeera. Ea a subliniat că provocarea pentru protestatari este că nu au „o platformă politică sau politici clare... și nu au un lider sau o personalitate care să-l poată contesta cu adevărat pe președinte”. Într-un astfel de context, trebuie semnalat că unele partide parlamentare din opoziție, inclusiv Partidul Democrat (DS), au făcut cunoscut opiniei publice că nu vor candida la alegerile anticipate, ci vor sprijini mișcarea studențească, spre deosebire de alte formațiuni politice, precum Partidul Libertății și Dreptății (SSP), care și-au făcut cunoscută intenția de a participa oficial la alegerile viitoare.

Totuși, așa cum era de așteptat, ca reacție din partea autorităților, Compania Feroviară de stat din Serbia a anulat toate trenurile către și dinspre Belgrad, în încercarea de a împiedica oameni să vină din alte părți ale țării. Seara, au izbucnit ciocniri sporadice între protestatari și poliție în apropierea clădirii președinției și în afara unui parc unde susținătorii lui A. Vučić sunt campați din martie 2025.

Poliția a folosit gaze lacrimogene și grenade asomare[1] în timp ce îi împingea pe protestatari mai departe pe stradă. Protestatarii au dat foc pubelelor pline cu gunoi. Înainte de marș, existau îngrijorări privind un conflict violent între protestatari și loialiștii lui A. Vučić, care sunt adesea mascați și cu glugi și care au mai agresat studenți protestatari în trecut.

Ministrul de Interne, Ivica Dačić, a declarat că 23 de persoane au fost reținute și i-a acuzat pe protestatari că au atacat ofițeri de poliție. Apariția lui I. Dačić la o conferință de presă, care a avut loc târziu în noapte, a atras atenția suplimentară deoarece acesta a rămas în mare parte tăcut în ultimele zile, în urma arestării fostului șef al poliției din Belgrad, Veselin Milić, în legătură cu o anchetă legată de presupuse figuri ale crimei organizate.

Președintele sârb s-a confruntat cu critici și la nivel internațional pentru abordarea sa dură față de demonstranți. Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Michael O’Flaherty, a criticat guvernul Serbiei într-un raport publicat și a declarat că „va monitoriza îndeaproape situația”. Deși Serbia solicită oficial aderarea la Uniunea Europeană (UE), a menținut și continuă să mențină legături strânse cu Rusia și China. Regresul democratic sub conducerea lui A. Vučić recunoscut și la nivel internațional ar putea costa țara sa aproximativ 1,5 miliarde de euro din finanțarea UE, după cum a avertizat luna trecută cel mai înalt oficial al UE pentru extindere.

Conform mass-media, studenții spun acum că intenționează să intensifice contestarea lui A. Vučić în alegerile care se apropie și vor fi organizate la sfârșitul acestui an sau anul viitor, despre care se speră că vor înlătura actuala conducere a Serbiei. Ca urmare, așa cum era de așteptat, A. Vučić, oficialii guvernamentali și presa pro-guvernamentală i-au etichetat pe critici drept „teroriști” și agenți străini care doresc să distrugă țara – o retorică care a amplificat polarizarea politică la nivelul Serbiei.

Vučić, al cărui al doilea mandat de cinci ani se încheie în mai 2027, continuă să se confrunte în plan intern cu presiuni mari pentru a convoca alegeri generale anticipate după accidentul fatal care a avut loc la o gară din orașul Novi Sad, din nordul țării, pe 01 noiembrie 2024, când o copertină de beton a gării s-a prăbușit, ucigând 16 persoane. Accidentul a declanșat un val de proteste conduse de studenți la nivel național, cerându-se stabilirea vinovaților și a responsabilității acestora pentru accident și, în același timp, fiind contestată intens dominația politică a lui A. Vučić. Președinta Parlamentului, Ana Brnabić, membră a conducerii SNS și o apropiată a lui A. Vučić, a declarat luna trecută că SNS va discuta nominalizarea lui A. Vučić drept candidat la funcția de prim-ministru înainte de alegerile parlamentare anticipate. A. Vučić a mai fost prim-ministru între 2014 și 2017. SNS este la putere din 2012.

Nu trebuie omis faptul că actualul cabinet al Serbiei, condus de endocrinologul Đuro Macut, a fost votat de parlament în aprilie 2025, după ce Miloš Vučević, președintele SNS, a demisionat din funcția de prim-ministru, pe fondul protestelor masive în Serbia. Guvernul condus de M. Vučević a fost instalat în mai 2024, în urma alegerilor anticipate organizate în decembrie 2023. În prezent, SNS deține 129 de locuri în Adunarea Serbiei, cu un total de 250 de locuri, și deține majoritatea în coaliție cu Partidul Socialist din Serbia (SPS), care are 18 locuri.

În același context al unei situații șubrede în plan intern, tot în interviul acordat în 21 mai, A. Vučić a mai scos în evidență și problemele cu care se confruntă Serbia în plan extern și a declarat că nu este optimist și că este puțin probabil să se ajungă la un acord privind oferta companiei petroliere maghiare MOL (MOLB.BU), operatorul singurei rafinării din Serbia, termenul limită fiind inițail stabilit în 22 mai. Grupurile rusești Gazprom Neft (SIBN.MM) și Gazprom (GAZP.MM) au vândut participația majoritară de 56% din Naftna Industrija Srbije (NIS) către MOL în ianuarie 2026, după ce SUA au cerut cesionarea acțiunilor deținute de Rusia din cauza sancțiunilor impuse de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Washingtonul a acordat Gazprom Neft (SIBN.MM), Gazprom (GAZP.MM) și MOL termen până pe 22 mai 2026 pentru a finaliza vânzarea, care necesită acordul guvernului sârb, având în vedere participația de 29,9% a statului la NIS. Cu toate acestea, se aștepta ca Washingtonul să acorde părților implicate mai mult timp pentru a încheia un acord, a subliniat A. Vučić.

SUA a impus sancțiuni asupra NIS în octombrie 2025 din cauza procentului deținut de firmele rusești în proprietatea lor, aceste sancțiuni făcând parte dintr-un plan de măsuri mai ample care vizează sectorul energetic al Moscovei. NIS, însă, a obținut o serie de derogări de la Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA. Cu toate acestea, se aștepta ca Washingtonul să acorde părților implicate mai mult timp pentru a încheia un acord, a subliniat A. Vučić. SUA au acordat o prelungire de o lună a derogării de la sancțiuni pentru NIS, după cum a declarat ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedović Handanović, descriind-o ca fiind a cincea și ultima prelungire de acest fel.

Concluzionând, putem spune că protestele și apelurile la reforme electorale și instituționale vor persista și chiar se vor intensifica. Se așteaptă ca tensiunea politică să rămână un element constant pe scena internă din Serbia, fiind din ce în ce mai mult necesară gestionarea presiunilor legate de legitimitate. Serbia se va confrunta cu presiuni și în plan extern tot mai mari pentru a se distanța de aliații tradiționali precum Rusia și a monitoriza îndeaproape legăturile sale cu China. Deși aderarea la UE este declarată o prioritate strategică, progresele în ceea ce privește statul de drept și reformele interne rămân lente, punând la încercare obiectivele de integrare europeană.

Pe măsură ce oboseala extinderii se adâncește în statele membre ale UE, este probabil ca și condiționalitatea să se înăsprească în loc să se relaxeze, în special în ceea ce privește alinierea Serbiei la Politica Externă și de Securitate Comună.

[1] O grenadă de asomare (cunoscută și ca flashbang) este un dispozitiv militar sau tactic neletal care produce o explozie puternică și care provoacă o lumină foarte puternică și un sunet asurzitor. Scopul este de a dezorienta temporar simțurile țintelor fără a provoca daune letale.