În ziua de 28 decembrie 2025 au fost organizate și s-au desfășurat alegerile parlamentare anticipate în Kosovo după o perioadă lungă a unei competiții acerbe între partidele politice din cauza căreia s-au înregistrat blocaje instituționale și o retorică polarizantă. Dar iată că, acum, s-a înregistrat o surpriză printr-o victorie neașteptat de convingătoare care se profilează pentru Mișcarea Vetëvendosje (LVV).

Alegerile din 28 decembrie i-au adus partidului LVV, al cărui lider este Albin Kurti, o victorie spectaculoasă pe care a obținut-o în principal datorită slăbiciunilor partidelor din opoziție așa cum se percepe și la nivel internațional. Drept urmare, este semnificativ a sublinia că LVV a obținut 49,30% din voturi, fără a lua în considerare voturile condiționate și cele ale diasporei, conform rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale (CEC). „Aceasta este o victorie spectaculoasă pentru LVV, pe care opoziția politică din Kosovo că i-a acordat-o din cauza lipsei totale de idei despre cum să gestioneze populismul puternic al lui A. Kurti”, așa cum a subliniat analistul Artan Muhaxhiri.

Datele preliminare făcute cunoscute de CEC arată că partidele de opoziție au înregistrat rezultate care pot fi catalogate ca fiind sub așteptări, având în vedere evoluțiile din Kosovo de la ultimul scrutin al alegerilor parlamentare și până în prezent: Partidul Democrat din Kosovo (PDK) a obținut 21,01% din voturi, Liga Democrată din Kosovo (LDK) 13,59%, în timp ce Alianța pentru Viitorul Kosovo (AAK) 5,68%. Inițiativa Social-Democrată, cu doar 1,72% din voturi, nu a reușit să treacă pragul electoral. Lista Sârbă (LS), cel mai mare partid al sârbilor kosovari, a obținut 4,74% din voturi. Profesorul Dritëro Arifi[1] consideră victoria LVV ca fiind rezultatul mai multor factori interconectați - „propaganda puternică” a acestui partid, precum și slăbiciunile partidelor de opoziție, care nu au reușit să fie suficient de active și să prezinte expertiza așteptată. „Cel mai important lucru este că cetățenii au observat lipsa conducerii în partidele de opoziție, precum și a unei persoane care ar putea schimba situația”, așa cum a subliniat D. Arifi pentru mass-media.

Pe baza rezultatelor preliminare, se așteaptă ca LVV să aibă 56 de locuri în Adunarea din Kosovo, PDK 23 de locuri, LDK 15 locuri și AAK 6 locuri. LS susține că a câștigat toate cele zece locuri rezervate comunității sârbe în Adunarea din Kosovo, dar rămâne sub semnul întrebării dacă celălalt partid sârb, Partidul pentru Libertate, Justiție și Supraviețuire[2] al lui Nenad Rašić[3], va reuși să câștige un loc. În urma analizelor făcute pe baza discuțiilor în plan politic, a reieși că LVV este pe cale să repete sau să depășească rezultatul alegerilor din 2021, când a obținut 50,28% din voturi. La acea vreme, a creat o majoritate parlamentară fără o coaliție cu alte partide albaneze, ci doar cu parlamentari din cadrul celorlalte minorități non-sârbe, care au, de asemenea, 10 locuri garantate în Adunarea Kosovo. Liderul LVV, A. Kurti, după anunțarea rezultatelor preliminare de către CEC, a declarat: „cu cât rezultatele alegerilor sunt certificate mai repede, cu atât instituțiile vor fi înființate mai repede”. El a invitat alte partide să coopereze în ceea ce privește acordurile internaționale, spunând că acest pas va fi un test pentru o posibilă cooperare ulterioară, inclusiv în chestiunea alegerii președintelui țării în primăvara anului 2026. „Desigur, trebuie să discutăm această problemă cu opoziția. Dar, mai întâi, trebuie să discutăm despre acordurile internaționale”, a ținut să sublinieze A. Kurti.

Este semnificativ a menționa aici și reacțiile și pozițiile exprimate de liderii celorlalte partide politice care au participat la alegerile parlamentare anticipate din Kosovo. Liderul PDK, Bedri Hamza, nu a reacționat după încheierea procesului de votare. Liderul LDK, Lumir Abdixhiku, l-a felicitat pe câștigătorul alegerilor, afirmând: „Kosovo are nevoie de o democrație funcțională”. Și-a asumat responsabilitatea pentru rezultatul slab al partidului său, neexcluzând posibilitatea demisiei sale. Liderul AAK, Ramush Haradinaj, imediat după închiderea secțiilor pentru votare și-a exprimat satisfacția față de rezultatul obținut de formațiunea sa politică. Liderul LS, Zlatan Elek, după publicarea rezultatelor preliminare de către CEC, a ținut să sublinieze că formațiunea sa politică a câștigat peste 90% din voturile comunității sârbe și „toate cele zece mandate” de deputați au fost rezervate acestei comunități. Cu toate acestea, el a subliniat că, pentru rezultatul final, LS așteaptă evaluarea CEC. Totuși este de remarcat că, potrivit evoluțiilor pe scena politică în 2025 în Kosovo și declarațiilor politice, provocările care așteaptă noua majoritate parlamentară, dar și noul guvern, inclusiv alegerea președintelui țării în primăvara anului 2026, nu vor mai permite crearea unui mediu favorabil adoptării unor poziții arogante la nivelul LVV, poziții care au fost distribuite de A. Kurti și recepționate de adversarii politici după alegerile parlamentare din 2021 și după cele din 09 februarie 2025. „Nu suntem obișnuiți să-l vedem pe A. Kurti în acest fel. Dar, acesta este un lucru pozitiv. Totuși, din punctul meu de vedere, limbajul corpului său l-a trădat. În mod normal, limbajul era cel al unui câștigător, dar el nu avea entuziasmul unui câștigător”, așa cum a subliniat acum politologul D. Arifi, acesta considerând că A. Kurti, despre care se așteaptă să fie prim-ministru pentru a treia oară, poate forma un nou guvern doar cu partidul său și minoritățile non-sârbe. O coaliție cu un alt partid albanez ar fi un rezultat dezirabil pentru A. Kurti, așa cum au estimat D. Arifi și alți analiști politici.

În contextul evoluțiilor din ultimii ani în Kosovo, se poate estima că disensiunile și decalajul politic creat deja între principalele formațiuni politice din Kosovo, LVV, PDK și LDK face imposibil orice sprijin și formarea unei coaliții de către LVV cu cel puțin una din cele două formațiuni politice din opoziție. „Va fi foarte dificil pentru A. Kurti să convingă PDK și LDK să rămână în sală, să atingă cvorumul de 80 de deputați pentru alegerea președintelui. LDK și PDK consideră că președinta V. Osmani, cu multe dintre acțiunile sale, a ajutat LVV”, așa cum a subliniat analistul politic Artan Muhaxhiri care este de acord că această schimbare ar putea facilita formarea de alianțe dacă partidul lui A. Kurti nu va obține din nou o majoritate absolută. El a adăugat că refuzul cooperării dintre partidele politice pentru alegerea președintelui ar putea duce țara la alegeri din nou, chiar în primăvara aceasta, când mandatul lui V. Osmani se încheie în aprilie 2026. Politologul D. Arifi își exprimă opinia că, dacă LVV depășește rezultatul din 2021, A. Kurti va analiza dacă are nevoie de un alt mandat pentru președintele V. Osmani sau intenționează să propună un alt candidat. Potrivit acestuia, cadrele stabilite pentru partidele politice de opoziție albaneze, pe baza numărului de locuri câștigate în Adunarea din Kosovo, nu le lasă prea mult spațiu de manevră atunci când vine vorba de alegerea președintelui pentru următorul mandat. „Opoziția va face un cvasi-pragmatism, în acest caz forțat, să rămână în sală, deoarece cealaltă alternativă sunt alegerile anticipate, în care, dacă opoziția iese ca fiind problematică, atunci A. Kurti ar putea câștiga 60-70% din totalul voturilor”, așa cum a subliniat D. Arifi.

Concluzionând putem spune că, alegerile parlamentare anticipate din 28 decembrie 2025 au fost rezultatul situației precare formate pe scena politică din Kosovo ca urmare a dezacordurilor și ciocnirilor înregistrate între partidele politice, care, după alegerile din 09 februarie 2025, nu au reușit să constituie Adunarea Kosovo până la 10 octombrie 2025. A. Kurti nu a reușit apoi să obțină suficiente voturi în Adunarea Kosovo pentru a forma un nou guvern. Nici cel de-al doilea candidat mandatat, Glauk Konjufca, tot din partea LVV, nu a primit numărul de voturi necesare și nu a reușit să formeze un nou guvern, ceea ce a obligat pe președintele Kosovo, V. Osmani, să anunțe alegeri parlamentare anticipate.

În contextul situației create în Kosovo pe parcursul anului 2025, nu trebuie să omitem că, în timp ce A. Kurti își propune să formeze un nou guvern, CEC mai are de lucru până la anunțarea rezultatelor finale ale alegerilor anticipate din 28 decembrie, deoarece trebuie numărate voturile pentru deputați, cele din diaspora, voturile condiționate și cele ale persoanelor cu nevoi speciale. Toți acești pași au și termene limită pentru reclamații, ceea ce poate fi motivul pentru care va mai dura câteva zile până la anunțarea rezultatelor finale și câteva săptămâni până la formarea noului executiv de la Pristina.

[1] Dr. Dritero Arifi este profesor la Departamentul de Științe Politice - Universitatea pentru Afaceri și Tehnologie - UBT din Pristina. De asemenea, a primit de două ori o bursă WUS-Austria. Expertiza sa include probleme de securitate, politica externă europeană și democratizare. Deține un doctorat în științe politice de la Universitatea din Viena; Dr. D. Arifi a lucrat ca și consilier la Ministerul Integrării Europene din Kosovo timp de peste cinci ani.

[2] Pentru Libertate, Justiție și Supraviețuire este un partid politic minoritar sârb din Kosovo și este condus de Nenad Rašić. Această formațiune politică a fost fondată ca o inițiativă civică și a participat la alegerile parlamentare din Kosovo din 2021. Printre candidații săi s-au numărat Rada Trajković, fost ministru al familiei și serviciilor în guvernul Serbiei, din 1998 până în 2000, și Cvetko Veljković, fost șef al Biroului pentru Comunități în guvernul lui A. Kurti. Organizația a fost susținută de Nenad Rašić și Partidul său Progresist Democrat. În timpul campaniei electorale, C. Veljković și N. Rašić, împreună cu A. Kurti, au vizitat Štrpce.

[3] Nenad Rašić (născut pe 27 ianuarie 1973) este un politician sârb kosovar care, în 2006, a fost unul dintre fondatorii Partidului Liberal Independent (SLS), un partid al minorității sârbe din Kosovo. Pe 09 ianuarie 2008, N. Rašić a fost numit ministru al Muncii și Asistenței Sociale din Kosovo, ca parte a cabinetului lui Hashim Thaçi, și a ocupat această funcție până în 2014. N. Rašić a afirmat că cea mai bună perioadă de dezvoltare a „ființei politice a sârbilor” a fost între 2008 și 2012. A fost numit în funcția de ministru pentru comunități și repatriere în Kosovo, la 01 decembrie 2022. Anterior, a fost ministru al muncii și bunăstării sociale din Kosovo, din 2008 până în 2014, și membru al Adunării din Kosovo, din 2014 până în 2017. Cunoscut pentru opiniile sale moderate, N. Rašić a fost unul dintre fondatorii Partidului Liberal Independent (SLS) și membru de rang înalt al acestuia până la înlăturarea sa din partid în 2013. Din 2014 până în 2024, a fost președintele Partidului Democrat Progresist (PDS), pe care l-a condus până la înregistrarea partidului Pentru Libertate, Dreptate și Supraviețuire (SPO).