În 19 noiembrie 2025, președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a convocat alegeri parlamentare anticipate pentru 28 decembrie 2025. Anterior, V. Osmani s-a întâlnit la Pristina cu liderii formațiunilor politice parlamentare după ce a emis un decret de dizolvare a Adunării Kosovo, deoarece Glauk Konjufca, al doilea politician desemnat ca și candidat al Mișcării pentru Autodeterminare (Vetëvendosje / LVV - nu deține majoritatea având numai un număr de 48 de parlamentari reprezentanți din totalul de 120) și nominalizat de V. Osmani, în 04 noiembrie, pentru ocuparea funcției de prim-ministru, nu a reușit să obțină numărul necesar de voturi parlamentare. Este semnificativ de menționat că, în cadrul sesiunii Adunării Kosovo, din 19 noiembrie, 56 de deputați au votat în favoarea numirii lui G. Konjufca ca prim-ministru al Kosovo, 53 au votat împotrivă, iar patru deputați s-au abținut. După cum foarte bine se cunoaște, pe 26 octombrie, liderul LVV, Albin Kurti, nu a reușit nici el să obțină minimul de voturi necesare pentru a fi numit premier și, implicit, pentru a forma un nou guvern la Priștina.

Este de remarcat că în discursul său adresat parlamentarilor înainte de a se trece la vot, G. Konjufca i-a îndemnat pe parlamentari să evite trimiterea Kosovo înapoi la urne, avertizând că aprobarea guvernului este esențială pentru asigurarea adoptării rapide a bugetului de stat pentru 2026. „Fără un nou guvern, țara noastră are un singur lucru sigur - o adâncire a crizei actuale”, le-a spus G. Konjufca parlamentarilor în timp ce le prezenta cabinetul și principalele puncte ale platformei sale. Cu toate acestea, partidele de opoziție nu au fost impresionate de solicitările LVV. „Am fost invitați la o sesiune care, în esență, este un non-sens, deoarece îi cunoaștem cu toții rezultatele. Însuși G. Konjufca nu crede că poate fi un adevărat prim-ministru cu A. Kurti ca adjunct”, a declarat Uran Ismajli, din partea PDK. „Această sesiune nu este convocată pentru alegerea unui prim-ministru, ci pentru a da vina pe opoziție”, a mai adăugat acesta.

Drept urmare, Kosovo continuă să aibă un guvern cu mandat tehnic și provizoriu, rezultat în urma alegerilor parlamentare din 09 februarie. După cum se poate observa, cele mai mari partide politice albaneze din Kosovo, LVV, Partidul Democrat din Kosovo (PDK), Liga Democrată din Kosovo (LDK, Alianța pentru Viitorul Kosovo (AAK) și Inițiativa Social Democrată (NISMA) nu au reușit să ajungă la un consens asupra unei serii de probleme, inclusiv desfășurarea procesului electoral, ceea ce a dus la întârzieri majore până în prezent. Nu trebuie omis faptul că, la alegerile din 09 februarie, LVV a obținut 42,3% din voturi, urmat de PDK cu 20,9%, LDK cu 18,3% și AAK-NISMA cu 7,8%. Înainte de stabilirea datei de 28 decembrie, partidele de opoziție PDK, LDK și AAK au pledat pentru data de 21 decembrie ca dată a noilor alegeri parlamentare, în timp ce partidele aflate încă în guvernul interimar au susținut data de 28 decembrie. Această dată este, de asemenea, data la care diaspora, care în mod tradițional favorizează LVV, se va afla în Kosovo. Cu toate acestea, V. Osmani a respins sugestiile jurnaliștilor la o conferința de presă din data de 20 noiembrie, conform cărora ar fi ales o dată favorabilă partidului lui A. Kurti. „De ce presupuneți că diaspora susține un singur partid?”, a răspuns printr-o întrebare V. Osmani.

În consecință, Kosovo se îndreaptă acum către organizarea de noi alegeri parlamentare fără a se fi adoptat decizii cu privire la acorduri internaționale în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, cu privire la bugetul de stat pentru anul 2026, cu privire la bugetul Radio și Televiziunii din Kosovo (RTK) și cu privire la bugetele a trei municipalități - Pristina, Gjilan și Zubin Potok. Înainte de încercarea de a alege un nou premier și de a forma un nou guvern, parlamentul kosovar a ținut o sesiune extraordinară pentru a se ocupa de acordurile internaționale restante și de aprobarea unui buget pentru postul public de radiodifuziune, RTK, dar și această sesiune a eșuat din cauza lipsei de cvorum. Deputații din PDK, LDK și AAK au refuzat să participe.

Noile alegeri parlamentare anticipate vor constitui al doilea scrutin parlamentar într-un an după nereușirea formării unui nou guvern din cauza inexistenței unei formațiuni politice sau a unei alianțe politice care să dețină majoritatea în Adunarea Kosovo. Președinta Kosovo a ținut să sublinieze că a încercat să convingă partidele politice să se întoarcă în parlament pentru o sesiune finală pentru a vota bugetul de anul viitor, unele acorduri cu Uniunea Europeană (UE) și împrumuturi cu Banca Mondială și alți creditori internaționali. „Vorbim despre peste un miliard de euro care vor rămâne acum înghețați”, a declarat președinta Kosovo pentru mass-media.

Deci, într-un astfel de context, V. Osmani a apelat la ultima soluție avută la dispoziție și a dizolvat Adunarea Kosovo și a cerut partidelor politice să desfășoare o campanie electorală la „cele mai înalte standarde politice”. „Cetățenii noștri au nevoie urgentă de instituții stabile și responsabile care să ia decizii în interesul lor”, a mai spus V. Osmani.

Partidele politice din opoziție au refuzat, în primul rând, să guverneze cu A. Kurti, criticând modul în care acesta a gestionat relațiile Kosovo cu aliații săi occidentali și acțiunile sale în nordul Kosovo divizat etnic, unde trăiește o minoritate sârbă. În contextul evoluțiilor din ultima perioadă, iată că primul tur al alegerilor locale din Kosovo, care a avut loc pe 12 octombrie 2025, a marcat și revenirea Listei Sârbe (LS) în municipalitățile cu majoritate sârbă din nordul Kosovo, după boicotarea alegerilor anticipate din 2023.

În acest context, este de remarcat că deputatul LVV, Hekuran Murati, a acuzat opoziția că s-a unit cu LS doar pentru a-l bloca pe A. Kurti, susținând că este dispusă să pună în pericol salariile angajaților publici și beneficiile pentru copii și pensionari. LVV a dat vina pe eșecul alegerii unui nou premier și formarea unui nou guvern în Kosovo pe seama celorlalte partide politice care s-au unit împotriva liderului său, A. Kurti, care a condus guvernul din 2021. „Partidele de opoziție s-au baricadat timp de mai bine de nouă luni împotriva lui A. Kurti. Singurul lor scop este să se opună lui A. Kurti, fără a oferi o alternativă, lăsând deoparte orice interes pentru țară și cetățeanul său”, a declarat mass-media, după sesiunea parlamentară, Hekuran Murati, un deputat LVV.

Liderul AAK, Ramush Haradinaj, l-a criticat pe G. Konjufca pentru că a solicitat sprijin parlamentar fără a prezenta mai întâi un program de guvernare.

Deputatul PDK, Memli Krasniqi, a declarat că eșecul celei de-a doua încercări de a forma un guvern a fost previzibil. Este semnificativ de evidențiat că el a subliniat necesitatea ca președinta kosovară, V. Osmani, să stabilească o dată a alegerilor cât mai curând posibil, insistând că finanțele Kosovo, inclusiv fondurile UE și salariile, nu sunt în pericol, în ciuda afirmațiilor făcute de LVV.

Al doilea candidat respins pentru ocuparea funcției de premier în Kosovo, G. Konjufca a subliniat și el că eșecul alegerii unui nou guvern va avea consecințe grave. „Anul 2025 va rămâne în amintire ca un an a cărui mare parte a fost pierdută în încercarea de a stabili instituțiile noastre constituționale – un parlament și un guvern”, le-a spus el parlamentarilor în timp ce își prezenta propunerile pentru un nou cabinet. „Cu această animozitate de-a lungul spectrului politic, va fi dificil să se găsească un consens pentru alegerea unui nou președinte în martie 2026”, a mai adăugat el, sugerând că totuși Kosovo ar putea fi nevoit să meargă din nou la urne dacă parlamentarii nu reușesc să aleagă un nou șef de stat la sfârșitul mandatului de cinci ani al V. Osmani.

Analistul politic, Nexhmedin Spahiu, consideră că rezultatele din decembrie 2025 vor rămâne mai mult sau mai puțin aceleași. „Cineva poate câștiga sau pierde câteva voturi, dar, în esență, nimic nu se va schimba. Acesta este un semn că totuși criza se va adânci, deoarece cu acest tip de mentalitate politică nu se poate realiza nimic. Bugetul nici măcar nu a fost adoptat, iar dacă nu există guvern până în martie 2026, angajații nu vor putea primi salarii, nicio plată nu va fi posibilă, ceea ce reprezintă un risc uriaș pentru societatea din Kosovo”, a declarat N. Spahiu pentru mass-media. El presupune că organizarea alegerilor pe 28 decembrie, când mulți oameni din diaspora ajung în Kosovo, va fi în beneficiul lui A. Kurti. „Diaspora i-a oferit sprijin până acum, dar vom vedea odată ce vor avea loc alegerile. Diaspora ar putea aduce câteva procente în plus, permițându-i, eventual, să formeze un guvern singur. Cu toate acestea, atunci când va veni momentul alegerii președintelui Kosovo - scrutin care are loc imediat în martie 2026 și necesită o majoritate de două treimi - cu această mentalitate politică vom fi în continuare în criză și ne vom confrunta cu noi alegeri. Acest lucru este de neconceput pentru oricine observă lucrurile rațional. Încăpățânarea depășește interesul politic și național și chiar interesele indivizilor”, a mai subliniat el.

Într-un astfel de context, este semnificativ a sublinia că președintele Kosovo nu este ales direct de către popor, ci este ales de Adunarea Kosovo. Alegerile se desfășoară mai întâi în două tururi: în primele două tururi, un candidat trebuie să primească voturile a două treimi din numărul de 120 de deputați pentru a fi ales. Dacă niciun candidat nu este ales după două tururi, se organizează un al treilea tur, iar atunci un candidat are nevoie doar de votul majorității deputaților.

Potrivit lui Stefan Surlic, profesor asistent la Facultatea de Științe Politice din Belgrad, scenariul de care se tem acum oamenii din Kosovo este că noile alegeri nu vor rezolva nimic: raportul de forțe va rămâne același și nu va exista o majoritate calificată care să susțină un guvern.

El vede două soluții potențiale pentru o astfel de situație. Prima este un acord între LVV și un alt partid, care ar putea implica o concesie majoră - cum ar fi permiterea alegerii unui nou premier care să nu facă parte din LVV. „Aceasta este o opțiune, care ar fractura unitatea deja fragilă a opoziției. A doua opțiune este formarea unei coaliții largi de partide de opoziție, lăsând deoparte toate diviziunile pentru a crea un bloc anti-A. Kurti. Dar, în acest caz, ar putea apărea o situație similară alegerilor anterioare - în care LS devine factorul decisiv și ar trebui să fie inclusă. Și aceasta este cea mai mare problemă pentru aceste partide, deoarece A. Kurti a reușit să prezinte orice coaliție cu LS ca o alianță cu Serbia și împotriva Kosovo”, așa cum a subliniat S. Surlic pentru mass-media. Dacă partidele de opoziție își vor păstra distanța față de LS, spune el, va depinde de presiunea internațională. „Depinde dacă rolul LS este redenumit și prezentat ca un pas dureros, dar necesar, pentru a realiza cel puțin o oarecare unitate socială și pentru a permite sârbilor și albanezilor să formeze un guvern împreună. Acest lucru ar fi cu siguranță în beneficiul reprezentanților sârbi, deoarece aceștia ar fi din nou parte a instituțiilor și a sistemului și ar reseta tot ceea ce guvernul lui A. Kurti a demontat în perioada anterioară. Cu toate acestea, A. Kurti are mai mult spațiu de manevră. Sunt sigur că, dacă ar oferi ministere cheie și președinția, ar putea intra și el în joc, ar putea convinge cel puțin unul dintre partidele de opoziție să-i susțină guvernul după alegeri”, a spus S. Surlic.

Jurnalistul Lazar Stevic din Mitrovica de Nord nu crede nici el că vor avea loc schimbări dramatice în ceea ce privește sprijinul electoral pe care partidele îl vor primi în 28 decembrie, dar spune că opoziția ar putea beneficia de sprijin electoral, deoarece LVV nu a realizat nimic în perioada trecută. L. Stevic consideră că LS va fi un factor foarte important în formarea noului guvern. „Indiferent cât de ciudat ar suna acest lucru pentru albanezi, cel mai mare câștigător al alegerilor parlamentare și locale anterioare a fost LS. Este important ca LS să participe și la nivel central de guvernare, pentru a revoca deciziile luate în perioada anterioară, în special în nordul Kosovo. Numai atunci poate fi asigurată supraviețuirea și o viață mai bună a oamenilor care locuiesc în aceste zone”, a declarat L. Stevic.

Și opinia publică internațională începe să-și exprime punctele de vedere, unul dintre acestea fiind cel exprimat de fostul secretar de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice și fost ambasador al SUA în Macedonia de Nord, Philip Reeker. Comentând criza politică de luni de zile din Pristina, a declarat recent pentru mass-media că totuși Kosovo are nevoie de un guvern capabil să coopereze cu SUA și dispus să pună în aplicare ceea ce s-a convenit, opinie care cu siguranță este similiară și cu cea exprimată la nivelul UE și de aceea trebuie luată în seamă de liderii de la Priștina.