1. Uniunea Europeană (UE) dorește accelerarea integrării totale a Balcanilor de Vest, dar și îndeplinirea standardelor și condițiilor cerute

Turneul în regiunea Balcanilor de Vest efectuat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a început în dimineața zilei de 13 octombrie 2025, când s-a întâlnit la Tirana atât cu președintele Albaniei, Bajram Begaj, cât și cu premierul albanez, Edi Rama. Cu ocazia menționată a susținut un discurs la Conferința Regională de Investiții pentru Balcanii de Vest, înainte de a merge în Muntenegru, unde s-a întâlnit cu președintele Jakov Milatović și prim-ministrul Milojko Spajić. În ziua de 14 octombrie, președinta Comisiei Europene a susținut un discurs de deschidere la Conferința de Investiții din Muntenegru, continuându-și apoi programul vizitelor în Bosnia și Herțegovina (BiH) în aceeași zi. Acolo, a vizitat memorialul de la Srebrenica - în anul în care se împlinesc 30 de ani de la genocid - și a participat la o întâlnire la Sarajevo cu membrii Președinției Tripartite. Apoi s-a întâlnit cu președinta Consiliului de Miniștri, Borjana Krišto.

În dimineața zilei de 15 octombrie, Ursula von der Leyen a avut o întâlnire bilaterală la Belgrad cu prim-ministrul Serbiei, Đuro Macut, urmată de discuții cu președintele Aleksandar Vučić. În după-amiaza aceleași zile, președinta Comisiei Europene a mers la Priștina, unde s-a întâlnit cu președintele Kosovo, Vjosa Osmani, și cu prim-ministrul interimar al Kosovo, Albin Kurti. Turneul președintei Comisiei Europene în Balcanii de Vest s-a încheia la Skopje, unde a avut o serie de întâlniri bilaterale cu prim-ministrul Macedoniei de Nord, Hristijan Mickoski, președintele Gordana Siljanovska-Davkova și cu președintele Parlamentului, Afrim Gashi.

Așadar, având în vedere că Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord sunt și membre ale Alianței Nord-Atlantice și doresc cu nerăbdare aderarea cât mai rapidă și la UE, vom căuta acum să evidențiem detaliat vizitele și întâlnirile efectuate în celelalte trei entități (BiH, Serbia și Kosovo) care au strategii și multe obiective diferite.

În 14 octombrie 2025, în timpul vizitei sale în regiunea Balcanilor de Vest, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Bosnia și Herțegovina (BiH), întâlnindu-se la Sarajevo cu șeful Consiliului de Miniștri la nivel de stat, Borjana Krišto, pentru a sublinia progresele înregistrate de această țară din regiune pe calea spre aderarea la UE. Ursula von der Leyen a subliniat că BiH „a parcurs un drum lung” și acum „se află în pragul UE”. În urmă cu doi ani, UE a lansat un fond de șase miliarde de euro pentru Balcanii de Vest, Facilitatea pentru Reformă și Creștere, pentru a sprijini financiar cele șase țări din regiune în perioada 2024 - 2027 pe calea lor spre aderarea la UE. Finanțarea este destinată integrării progresive a regiunii în reglementările stabilite de UE, în special în ceea ce privește statul de drept. Planul de creștere ar trebui să deschidă calea către investiții de un miliard de euro în BiH, dar acestea au fost suspendate din cauza lipsei de progrese în ceea ce privește reformele așteptate. Acum, prioritatea este organizarea unei conferințe interguvernamentale, iar pentru a realiza acest lucru este necesar să se adopte legi privind reforma judiciară, așa cum a subliniat șefa Comisiei Europene.

În 15 octombrie 2025, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Serbia, marcând a patra vizită - după Albania, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina (BiH) - a turneului său efectuat în Balcanii de Vest pentru a discuta cu liderii regionali continuarea procesului de extindere a UE în această regiune. În timpul întâlniri cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a fost organizată o conferință de presă în cadrul căreia Ursula von der Leyen a ținut să sublinieze oficialului sârb că „acum este momentul ca Serbia să devină concretă” în ceea ce privește aderarea la blocul comunitar european.

Este de remarcat că în cadrul conferinței de presă comune Ursula von der Leyen a făcut numeroase remarci. „Acum aproape două decenii, Serbia a făcut alegerea de a adera la UE - nu ca un calcul strategic, ci ca o dorință sinceră a poporului sârb”, a subliniat Ursula von der Leyen care a mai precizat că „astăzi, Bruxelles-ul se așteaptă ca Serbia să avanseze de două ori mai repede pe calea sa către aderarea deplină„ lidera Comisiei Europene adăugând că „trăim într-o lume fragmentată, în care decalajul dintre democrații și autocrații se adâncește”. „Cunoașteți poziția UE - poziția noastră este pentru libertate, nu pentru represiune, inclusiv dreptul la întrunire pașnică. Susținem parteneriatul în loc de dominație și diplomația în loc de agresiune”, a subliniat din nou Ursula von der Leyen care a salutat, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește registrele electorale și numirea Consiliului de reglementare a mass-media (REM), recunoscând eforturile societății civile și ale opoziției politice în Serbia. „Acesta este un bun prim pas”, a mai spus ea, adăugând că implementarea reformelor care vor apropia Serbia de UE este crucială și, în acest context, este semnificativ de subliniat că l-a invitat pe A. Vučić la Bruxelles „peste o lună, astfel încât să poată evalua împreună situația”. Ursula von der Leyen a menționat, de asemenea, că Serbia trebuie să atingă un nivel mai ridicat de aliniere la politica externă a UE, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile adoptate împotriva Rusiei. „Trebuie să vă felicit, Serbia este deja aliniată în proporție de 61% la politica noastră externă, dar este nevoie de mai mult. Trebuie să putem conta pe Serbia ca pe un partener de încredere”, a mai subliniat Ursula von der Leyen.  

În cadrul aceleiași conferințe de presă comune cu A. Vučić, Ursula von der Leyen a mai declarat că „trebuie să vedem progrese în ceea ce privește statul de drept, cadrul electoral și libertatea presei” din partea Serbiei, candidată la aderarea la UE. „Știu că aceste reforme nu sunt ușoare. Necesită răbdare și rezistență. Trebuie să includă toate părțile societății și spectrul politic, dar merită efortul, deoarece te apropie de obiectivul tău”, a mai spus ea.

La rândul său, A. Vučić a ținut și el să comenteze sancțiunile SUA asupra companiei petroliere sârbe, Naftna Industrija Srbije (NIS), deținută în mare parte de Rusia, și un acord recent privind furnizarea de gaze din Rusia, care, potrivit lui A. Vučić, durează doar până la sfârșitul anului, după aceea putând fi cauzate probleme grave în timpul iernii. „Sper că, în ceea ce privește toate problemele importante pentru securitatea energetică a Serbiei, vom avea sprijinul și asistența UE”, a subliniat președintele sârb.

Răspunzând la o întrebare despre protestele aflate în curs de desfășurare și conduse de studenții din Serbia, care se apropie de o durată de un an de când au fost declanșate, Ursula von der Leyen a declarat că acesta este un moment crucial pentru Serbia și un moment în care întreaga națiune trebuie să se unească.

Vučić a abordat și el, de asemenea, discuțiile cu privire la protestele menționate și declanșate de prăbușirea mortală a unei copertine de la gara din Novi Sad, la 1 noiembrie 2024, eveniment care s-a soldat cu moartea a 16 persoane. În contextul în care manifestanții din toată Serbia au cerut diverse reforme politice și economice, atrăgând o atenție semnificativă atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, A. Vučić a ținut să sublinieze că „Serbia este o țară campioană mondială în domeniul libertății de întrunire deoarece a avut peste 25.000 de adunări criminale sau ilegale, neînregistrate, pe care le-a protejat, securizat și a avut grijă de oamenii care le-au organizat ilegal. Doar ca să lămurim lucrurile”, a ținut să precizeze A. Vučić. El a mai adăugat că acuzațiile de forță excesivă din partea poliției sârbe sunt nefondate.

După vizita efectuată la Belgrad, Ursula von der Leyen a mers în Kosovo, unde s-a întâlnit cu liderii kosovari în capitala Priștina. Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat că țara sa este pregătită să avanseze cu reformele și a făcut un angajament ferm față de un viitor european, în urma întâlnirii sale cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Este o plăcere deosebită să o primim din nou pe președinta Ursula von der Leyen în Kosovo”, a subliniat V. Osmani într-o postare pe o rețea de socializare. „Împreună, am discutat despre implementarea Planului de creștere, importanța ridicării măsurilor nedrepte împotriva țării noastre, precum și despre următorii pași pe calea noastră către integrarea în UE”, a mai adăugat V. Osmani. „Sprijinul Comisiei Europene pentru Kosovo în acest proces rămâne esențial.”

UE menține măsurile restrictive impuse în iunie 2023, introduse ca răspuns la acțiunile guvernului din Kosovo, care au provocat, potrivit Bruxelles-ului, tensiuni tot mai mari cu comunitatea etnică sârbă din partea de nord a Kosovo. Ursula von der Leyen s-a întâlnit și cu prim-ministrul interimar kosovar, Albin Kurti, dar nu a făcut nicio declarație publică la încheierea vizitei sale în Kosovo, Macedonia de Nord fiind următoarea și ultima sa oprire pe care a efectuat-o în cadrul efectuării turneului său regional.

Comentarii:

În contextul lunilor de proteste antiguvernamentale care continuă în Serbia, este de remarcat că Ursula von der Leyen a declarat, de asemenea, că UE „susține libertatea în loc de opresiune, inclusiv dreptul la întrunire pașnică”. Protestele conduse de studenți, declanșate inițial de dezastrul din gara Novi Sad, din noiembrie 2024, soldat cu 16 morți, se concentrează acum pe solicitarea de alegeri anticipate. În acest context, A. Vučić a respins cererea protestatarilor.

La conferința de presă organizată cu Ursula Von der Leyen, A. Vučić a ignorat criticile privind acuzațiile de aplicare dură a măsurilor de represiune asupra demonstrațiilor și a declarat că el este „mândru de angajamentul democratic și de comportamentul statului sârb în ceea ce privește protestele”.  

Cu privire la situația creată pentru Naftna Industrija Srbije (NIS), este semnificativ a menționa că în România, NIS deține 19 benzinării sub marca Gazprom (NIS Petrol S.R.L.), iar pe 09 octombrie, toate tranzacțiile financiare au fost suspendate. Situația este aceeași și în Bulgaria, unde Gazprom/NIS are 23 de benzinării - toate sunt închise, conturile bancare blocate și livrările de combustibil suspendate. În Bosnia și Herțegovina (BiH), 42 de benzinării operau prin intermediul companiilor NIS Petrol Banja Luka și G-Petrol Sarajevo și aveau aproximativ 500 de angajați. Băncile au închis conturi, plățile internaționale au fost blocate, livrările de la Rafinăria Pančevo au fost suspendate pentru mai mult de zece zile. În România, NIS înregistrează o pierdere de afaceri de 160 de milioane de euro, iar în Bulgaria, de 90 de milioane de euro. Pierderile în operațiunile filialelor NIS din aceste țări au apărut în urmă cu aproximativ doi ani, când UE a început să înăsprească sancțiunile împotriva sectorului energetic rus (inclusiv Gazprom), ceea ce a îngreunat desfășurarea afacerilor în România și Bulgaria. Gazprom și statul sârb, în calitate de coproprietari ai NIS, au inițiat vânzarea filialelor din România, Bulgaria și BiH în urmă cu doi ani, când SUA și UE au intensificat sancțiunile. Mai mulți cumpărători sunt interesați de achiziție, iar negocierile privind au avansat semnificativ, însă sancțiunile OFAC au oprit orice negocieri ulterioare. Din acel moment, totul stă în loc. Fiecare zi nouă de închidere a benzinăriilor din statele vecine marchează noi pierderi ale NIS și crește probabilitatea celui mai rău scenariu de faliment al companiilor regionale și o pierdere completă a valorii investițiilor.

Verzii Europeni, Democrații Europeni, Liberalii și Democrații pentru Europa și Partidul Socialiștilor Europeni au postat pe o rețea de socializare o declarație comună critică cu privire la vizita și întâlnirea de la Belgrad, îndemnând-o pe Ursula von der Leyen „să fie de partea celor care apără democrația sârbă, să condamne represiunea lui A. Vučić și să sprijine studenții și apelul opoziției pentru organizarea de alegeri anticipate”. „Ne temem că președintele A. Vučić își va folosi vizita primită pentru a pretinde că are sprijinul partenerilor europeni”. „Nu trebuie să recompensăm autocrații”, au mai adăugat în declarațiile lor formațiunile politice menționate. 

 2.Republica Srpska (RS) are acum un președinte interimar până la viitoarele alegeri din 23 noiembrie 2025

În 18 octombrie 2025, Adunarea Națională a Republicii Srpska (RS), în cadrul celei de-a 27-a sesiuni extraordinare, a adoptat Decizia privind numirea Anei Trišić Babić în funcția de președinte interimar al Republicii Srpska (RS). Numirea Anei Trišić Babić în funcția de președinte interimar până la alegerile din 23 noiembrie 2025 vine după demiterea lui Milorad Dodik din funcție, după ce acesta a fost condamnat la un an de închisoare și i s-a interzis ocuparea unei funcții publice timp de șase ani pentru încălcarea deciziilor luate de Înaltul Reprezentant pentru BiH.

Din totalul celor 83 de deputați, 48 au votat în favoarea acestei decizii, în timp ce patru au votat împotrivă. Nu au existat abțineri, iar majoritatea deputaților opoziției, și anume din partea Partidului Democrat Sârb (SDS) și Partidul Progresului Democrat (PDP), nu au participat la vot. Motivația deciziei a fost aceea că, în condițiile acțiunilor neconstituționale și ilegale ale Curții de Justiție a Bosniei și Herțegovinei (BiH) și ale Comisiei Electorale Centrale, ale căror decizii îl împiedică pe președintele ales democratic al RS, Milorad Dodik, să își îndeplinească funcția, Adunarea Națională a RS acționează pentru a proteja Constituția RS.

Liderul Alianței Social-Democraților Independenți (SNSD) din cadrul Adunării Naționale a RS, Srđan Mazalica, a subliniat că partidul îi rămâne loial lui M. Dodik. „Milorad Dodik va fi întotdeauna președintele nostru și am luptat cu toate puterile pentru a apăra această poziție”, a declarat S. Mazalica. El a recunoscut că SNSD nu a reușit să depășească puterea judiciară a instanței de stat sau să lanseze un boicot cu succes al viitorului vot pentru un nou președinte al RS. „Am ratat o oportunitate istorică de a aduce instanța și parchetul din BiH sub control și de a boicota alegerile, dar opoziția a respins acest lucru”, a mai spus el. El a descris-o pe Ana Trišić Babić drept o „patriotă excepțională” care a împiedicat RS și BiH să avanseze spre aderarea la NATO. „Ea a participat la multe procese importante și orice insinuări despre patriotismul ei”, a adăugat S. Mazalica.  

În timpul aceleiași sesiuni a Adunării Naționale, deputații au votat pentru retragerea a șase legi la nivel de entitate care fuseseră deja anulate de Curtea Constituțională la nivel de stat. Printre acestea se număra și legea privind bunurile imobile utilizată de autoritățile RS, care atribuia dreptul de proprietate autorităților entității asupra bunurilor de stat din entitate. M. Dodik a descris această problemă ca fiind o „linie roșie care nu trebuie depășită”. De asemenea, au fost abrogate Legea privind neimplementarea legilor și interzicerea acțiunilor de către instituțiile neconstituționale din BiH – despre care autoritățile RS au susținut că ar împiedica SIPA și Parchetul la nivel de stat să opereze în entitate. Celelalte legi care au fost abrogate au fost Legea privind neimplementarea deciziilor Curții Constituționale a BiH, Legea electorală a RS, Legea privind modificarea Codului penal al entității și Legea privind Înaltul Consiliu Judiciar și al Procurorilor din RS.

Adunarea Națională a decis, de asemenea, să abroge un total de 13 rezoluții legate de Acordul de pace de la Dayton, care au pus capăt războiului din 1992-1995. Aceste rezoluții au criticat acțiunile Înaltului Reprezentant, au solicitat anularea decretelor sale, au descris instituțiile judiciare la nivel de stat drept „entități neconstituționale” și au îndemnat reprezentanții RS în instituțiile la nivel de stat să își înceteze activitățile decizionale. Rezoluțiile au fost adoptate inițial de Adunarea Națională, în decembrie 2024, când la instanța de stat erau în desfășurare proceduri împotriva președintelui de atunci, M. Dodik, și a directorului interimar al Monitorului Oficial al entității, Miloš Lukić.

Comentariu:

Dodik nu va putea reveni la conducere nici după expirarea interdicțiilor impuse, deoarece legea bosniacă prevede că oricine este condamnat la mai mult de șase luni de închisoare nu mai poate ocupa nicio funcție publică pe termen nelimitat.

Numirea Anei Trišić Babić în funcția de președinte interimar al RS până la alegerea unui nou președinte ar trebui să permită buna funcționare a instituției președintelui RS, după cum relatează și mass-media. Pentru majoritatea parlamentară, numirea este o mișcare forțată, care reprezintă o încercare de a ieși din cea mai mare criză din BiH.

La rândul său, președintele Adunării Naționale a RS, Nenad Stevandić, a explicat că această situație nu este recunoscută în Constituția RS și a BiH și că preambulul Constituției definește Adunarea Națională ca fiind instituția competentă să rezolve astfel de probleme.

Ana Trišić Babić a lucrat pentru Biroul Înaltului Reprezentant și pentru agenția americană de ajutor umanitar USAID înainte de a intra în politică – ambele fiind considerate de M. Dodik și SNSD suspecte din punct de vedere politic sau anti-sârbești. Din 2010 până în 2014, a ocupat și funcția de ministru adjunct al afacerilor externe. În această perioadă, în conformitate cu deciziile luate de autoritățile RS, a participat la negocierile privind consolidarea cooperării cu alte țări din regiune și privind cooperarea BiH cu NATO. Ea va deține funcția până la alegerea noului președinte la alegerile programate pentru 23 noiembrie 2025. Născută și educată în Banja Luka, Ana Trišić Babić are o diplomă în Relații Internaționale și a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe al BiH, din 2001.

În ultimii 15 ani, a fost unul dintre cei mai apropiați consilieri ai lui M. Dodik.