1. Cooperarea și influența Beijingului a scăzut în majoritatea entităților din Balcanii de Vest, dar a crescut în Serbia și Republica Srpska

Conform unui nou raport publicat în 10 septembrie de China in the World (CITW), o inițiativă de cercetare, se sugerează că influența Beijingului este în scădere în majoritatea entităților din Balcanii de Vest, cu excepția Serbiei și entității sârbe Republica Srpska (RS), una din cele două entități care formează Bosnia și Herțegovina (BiH), unde a crescut influența Chinei în special în domeniul economic. „Aceasta este prima dată când putem compara sistematic influența Chinei între țări și în timp”, a declarat Tim Navan, director executiv adjunct al Doublethink Lab, un think tank taiwanez și parte a aceleiași rețele de ONG-uri.

„Datele nu numai că arată unde se adâncesc vulnerabilitățile, dar și unde societățile se dovedesc rezistente”, a adăugat el. Raportul Indexului Chinei 2024 subliniază faptul că schimbările în rândurile opiniei publice și dezbaterile privind investițiile chineze au contribuit la scăderea influenței sale în diferite țări europene, tendința fiind deci similară în întreaga regiune a Balcanilor. Serbia rămâne una dintre entitățile din regiunea Balcanilor de Vest cele mai expuse politicilor Beijingului, conform China Index 2024. Spunem acest lucru pentru că Serbia și-a păstrat locul 34 în clasamentul celor 101 țări aflate într-o astfel de situație. „Principalele canale de comunicare și cooperare dintre Serbia și China sunt guvernul și elitele partidului de guvernământ. Tot privind Balcanii de Vest, este semnificativ a menționa aici că Muntenegru se află acum pe locul 100 (a ocupat locul 77, în 2022), iar Macedonia de Nord și Albania se află ambele țări pe locul 101 - la coada listei la nivel global.

Multe alte instrumente de influență ale Chinei sunt aparent neglijate, deoarece majoritatea problemelor importante pot fi gestionate în acest fel”, se arată în China Index 2024. Se observă că mediul economic rămâne domeniul crucial al relațiilor Serbia-China, cu tendințe de intensificare a cooperării și în mediul academic și în cel al apărării.

Așa cum a fost remarcat și anterior, BiH este singura țară din Balcanii de Vest care a urcat în clasament, ajungând pe locul 54, în 2024, față de locul 70, în 2022, în ceea ce privește influența Chinei. „Investițiile semnificative din partea Chinei, în special în proiecte de infrastructură din RS, demonstrează legăturile economice în creștere dintre China și BiH. Accentul pus pe RS evidențiază o dinamică regională în evoluție, mai strâns aliniată cu interesele chineze în Serbia”, se arată în raport. De asemenea, se remarcă legăturile în creștere dintre China și partidul sârb bosniac aflat la guvernare. „Parteneriatul strategic dintre Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD) și Partidul Comunist din China subliniază un angajament politic mai profund dincolo de legăturile economice. Astfel de parteneriate indică o aliniere geopolitică mai largă și o cooperare între anumite entități politice din BiH (din nou, în principal în RS) și China, influențând deciziile politice și dinamica regională”, așa cum se arată în raport.

Într-un astfel de context, analizând și evoluțiile din Serbia, este semnificativ a menționa aici că sectorul financiar sârb a prognozat în august 2025 că inflația în 2026 se va situa la 4%, în creștere de la 3,8% estimat în luna precedentă, dar situată tot în intervalul țintă al Băncii Centrale, de 1,5-4,5%. În august 2025, așteptările sectorului financiar privind inflația au crescut pentru orizontul de trei ani la 3,3% de la 3,1%, după cum a declarat Banca Centrală într-un comunicat de presă din 10 septembrie, citând rezultatele unui sondaj realizat de Agenția de cercetare a pieței și a opiniei publice, Ninamedia, cu sediul la Belgrad. Așteptările sectorului corporativ din Serbia, privind inflația pe anul următor, au scăzut la 5%, în august, de la 6%, în iulie, în timp ce așteptările sectorului pentru următorii doi și trei ani au rămas neschimbate pentru ambele perioade la 5%. În august 2025, inflația anuală a prețurilor de consum din Serbia a încetinit la 4,7%, de la 4,9%, în iulie. La începutul acestei luni, Banca Centrală a declarat că se așteaptă la o scădere semnificativă a inflației anuale în septembrie 2025, după ce guvernul a plafonat marjele de profit ale comercianților cu amănuntul la 20%, și că inflația va rămâne în intervalul țintă până la sfârșitul anului.

Comentariu:

Indexul Chinei, realizat de Doublethink Lab și rețeaua globală CITW, este primul proiect inter-regional care măsoară obiectiv influența externă a Chinei prin date comparabile, bazându-se pe date din 101 țări și examinând influența chineză în nouă domenii cheie: mediul academic, politica internă, economia, politica externă, aplicarea legii, mass-media, apărare, societatea și tehnologia.

2. Scena și clasa politică din Kosovo se află într-un semnificativ blocaj

Termenul limită pentru adoptarea unei decizii temporare impusă de Curtea Constituțională din Kosovo se apropie de sfârșit, iar odată cu aceasta se înmulțesc semnele de întrebare și cresc așteptările cu privire la ce se va întâmpla după 30 septembrie 2025:

• va fi declarată Adunarea Kosovo ca fiind constituită;
• va reveni totul la zero;
• vor fi anunțate noi alegeri parlamentare sau va apărea un scenariu complet nou.

În urma solicitării Listei Sârbe, Curtea Constituțională a impus o măsură temporară pentru perioada 5-30 septembrie 2025 și, prin urmare, orice acțiune a membrilor aleși ai Adunării Kosovo, precum și orice procedură de formare a noului guvern kosovar, a fost interzisă.

Expertul în domeniul constituțional Mazllum Baraliu a proiectat trei scenarii cu privire la ce s-ar putea întâmpla după 30 septembrie 2025 ca urmare a conținutului noului verdict, care se anunță a fi al treilea consecutiv privind sesiunea constitutivă a Adunării Kosovo. Două hotărâri preliminare privind dilemele cu privire la desfășurarea sesiunii constitutive a Adunării Kosovo au fost emise de Curtea Constituțională, dar acestea nu au făcut nimic pentru a debloca situația.

Pe baza experienței sale, M. Baraliu spune că variantele a ceea ce va implica următoarea hotărâre judecătorească pot varia de la declararea Adunării Kosovo ca fiind constituită până la declararea organizării unor noi alegeri parlamentare extraordinare.

Potrivit acestuia, prima opțiune ar fi – „dacă hotărârea va avea o astfel de orientare încât să considere Adunarea Kosovo constituită –, așa cum a anunțat președintele formațiunii parlamentare kosovare, Dimal Basha, „Curtea Constituțională să dea instrucțiuni ca într-una dintre ședințele Adunării Kosovo constituite [...], alegerea vicepreședintelui partidelor sârbe nemajoritare să poată fi pusă pe ordinea de zi”.

Numai după ce nu există nicio îndoială că Adunarea Kosovo a fost constituită, se deschide și calea pentru ca președintele să mandateze candidatul la funcția de prim-ministru în consultare cu partidul care are cel mai mare număr de deputați, care în cazul de față este Mișcarea Vetëvendosje sau Mișcarea pentru Autodeterminare. Titularul mandatului, în termen de cel mult 15 zile de la numire, este obligat să prezinte componența noului guvern kosovar și să solicite votul și aprobarea Adunării Kosovo. Guvernul este considerat ales dacă primește majoritatea voturilor tuturor deputaților sau cel puțin 61 de voturi. Cu toate acestea, posibilitățile nu au ajuns încă în acest punct.

Al doilea scenariu, potrivit lui M. Baraliu, dacă Curtea Constituțională evaluează că Adunarea Kosovo nu a fost constituită ar putea anula alegerea celor doi vicepreședinți ai partidelor nemajoritare și într-un astfel de context ar putea anula votul pentru candidatul din rândul partidelor minorității sârbe. Din partea formațiunilor politice ale celorlalte minorități, altele decât minoritatea sârbă, a fost aleasă ca vicepreședinte Emilja Rexhepi[1].

Între timp, al treilea scenariu, spune M. Baraliu, ar putea fi organizarea de noi alegeri anticipate. „Constituția Kosovo poate sta la baza deciziei președintelui kosovar să convoace din nou alegeri, fără a se prevedea în Constituție că trebuie să existe un acord al majorității, un vot în sesiune plenară și dacă ⅔ sunt pentru dizolvarea Parlamentului. Într-un astfel de caz, se vehiculează ideea că în conformitate cu Constituția, președintele Kosovo are autoritatea de a convoca alegeri extraordinare”, a mai spus M. Baraliu. Constituția prevede că Adunarea Kosovo este dizolvată dacă guvernul kosovar nu poate fi format în termen de 60 de zile de la data numirii titularului mandatului de către președintele Republicii Kosovo.

Totuși, cele mai mari speranțe sunt ca Adunarea Kosovo să fie declarată constituită, astfel încât noile instituții să poată fi formate cât mai curând posibil.

Cu toate acestea, nu este exclusă posibilitatea organizării unor noi alegeri parlamentare. Președinta Kosovo, V. Osmani, exprimându-se că, totuși, Curtea Constituțională va lua o decizie de declarare a Adunării Kosovo constituite și că vor fi înființate noile instituții cât mai curând posibil, a declarat că va numi candidatul la funcția de prim-ministru al țării imediat după verdict, dacă decizia Curții Constituționale va fi una pozitivă. „Imediat după 30 septembrie... cu speranța că va exista o decizie în spiritul pozitiv al Constituției, în aceeași zi voi convoca primul partid și voi proceda imediat la numirea titularului mandatului. Și apoi celelalte chestiuni sunt în mâinile partidelor, cine creează majoritatea, cum creează majoritatea, cum este votat guvernul, acestea sunt apoi în afara acestei instituții” – a mai subliniat V. Osmani, care a mai specificat că statul nu ar trebui să rămână ostatic al unui vicepreședinte, ci că activitatea instituțiilor ar trebui să continue.

Președinția a trimis două comentarii Curții Constituționale cu privire la solicitarea Listei Sârbe. Primul comentariu este: „Principiul neabuzului față de drepturile garantate de Constituție”, iar al doilea: „Adunarea din Kosovo nu poate fi blocată ca urmare a vreunui partid sau comunitate”. „În condițiile în care activitatea Adunării este blocată, în ciuda faptului că Președinția are cvorum, exercitarea suveranității este imposibilă.

Comentariu:

Ca urmare a eșecurilor consecutive înregistrate în procesul de constituire a Adunării Kosovo, după eșecul din 15 aprilie 2025, profesorul universitar, Mazllum Baraliu, a adoptat o poziție fermă și a descris situația ca fiind rezultatul incapacității părților de a ajunge la un acord și de a avansa procesele de constituire a noilor instituții. Într-un interviu acordat Ekonomia Online, M. Baraliu a considerat întârzierea o manevră politică, un joc cu cetățenii și instituțiile statului. „Aceasta este o incapacitate de a negocia între ele pentru a ajunge la un acord și a avansa procesul de constituire a organelor Adunării, un acord, așa cum s-a făcut pentru votul raportului Comisiei pentru verificarea mandatelor. Aceasta este pur și simplu o manevră politică, un joc cu electoratul, cu sine însuși, cu statul și instituțiile sale. Nu reflectă nici cultura politică, nici maturitatea politică, nici responsabilitatea față de stat și față de cetățeni, față de toți fără distincție”, a mai subliniat M. Baraliu. El a apreciat că acest comportament dăunează imaginii statului și împiedică gestionarea problemelor urgente care așteaptă noul guvern. „Pe căi separate, cu manevre politice și cu obiective și jocuri, ca să nu mai vorbim de diverse manipulări, sunt complet lipsiți de milă față de alegătorii lor și față de opinia publică, față de imaginea pe care ne-o creăm ca stat care se laudă a fi o democrație avansată în raport cu ceilalți. Mai ales, când avem responsabilități care au de lucru urgent în acest stat, din partea noului guvern”, a spus el. M. Baraliu a numit aceste acțiuni o manifestare de imaturitate și iresponsabilitate totală, descriindu-le ca fiind improprii și necinstite. „Deși spun manevre, ele sunt și orice altceva. Cât despre resentimente, acestea sunt continue și sunt clar vizibile. De fapt, se exprimă unii împotriva altora în fiecare zi chiar și după alegeri și nu se opresc. Cu acțiunile, vedem o imaturitate și o iresponsabilitate totală. Acesta este un comportament impropriu, necinstit, până la punctul nerușinării”, a mai subliniat M. Baraliu.

Blocarea și acum a Adunării Kosovo prin nealegerea celui de al doilea vicepreședinte pare a submina grav sesiunea constitutivă a Adunării Kosovo după ce a fost închisă pe 28.08.2025 de către președintele Dimal Basha. „Noi, ca Adunare, nu avem altă opțiune cu privire la modul de procedare în ceea ce privește vicepreședintele care provine din comunitatea sârbă nemajoritară, prin urmare, cu această ocazie, consider că am epuizat al patrulea punct de pe ordinea de zi a sesiunii constitutive și, întrucât nu există nicio altă opțiune obiectivă cu privire la modul de procedare în continuare, consider că această sesiune constitutivă este considerată închisă”, a declarat Președintele Adunării Kosovo, Dimal Basha[2], în timpul închiderii sesiunii.

Într-un astfel de context creat, noi putem spune că rămâne de văzut prin ce modalități va fi identificată calea ieșirii din blocajul în care se află în prezent scena și clasa politică din Kosovo.

3. Acțiuni de spionaj și dezinformare a organizațiilor internaționale cu privire la situația din nordul Kosovo

În 16 septembrie 2025, Jelena Djukanovic, angajată a Misiunii OSCE în Kosovo, a pledat nevinovată pentru acuzațiile de spionaj în favoarea Serbiei, după ce a fost adusă încătușată într-o sală de judecată din Priștina pentru a fi audiată și pentru a i se prezenta acuzațiile care i se aduc. J. Djukanovic a fost arestată pe 28 februarie și este acuzată că a furnizat informații sensibile Agenției de Informații și Securitate a Serbiei (BIA), procurorul Bekim Kodraliu declarând instanței că aceasta și-a folosit poziția în cadrul Misiunii OSCE pentru a furniza informații BIA. B. Kodraliu a subliniat că, „de la o dată nespecificată până la arestare, inculpata a comis în mod conștient și intenționat acțiuni repetate, care au constat în acțiuni de informare către un serviciu de informații străin, și anume Agenția de Informații și Securitate a Serbiei, BIA”.

Potrivit acuzării, J. Djukanovic a furnizat BIA documente legate de ordinea constituțională din Kosovo, siguranța instituțională și activitățile interne ale instituțiilor sale. Se susține că „în unele cazuri” suspecta a organizat întâlniri la birourile BIA din Belgrad. „Ea a oferit date, documente și informații sensibile obținute în timpul îndeplinirii atribuțiilor sale în cadrul activităților din cadrul Misiunii OSCE. Ajutorul a fost realizat prin comunicări cu Aleksandar Vlajić, un agent rezident BIA care este deja condamnat pentru spionaj”, a mai adăugat B. Kodraliu.

Un tribunal din Priștina l-a condamnat pe 05 iunie pe A. Vlajić la cinci ani de închisoare pentru spionaj în calitate de agent și colaborator al BIA. A. Vlajić a primit, de asemenea, o amendă de 1.000 de euro pentru deținere ilegală de arme. Conform rechizitoriului, A. Vlajić a transmis aceste informații prin telefon și în cadrul întâlnirilor fizice unui înalt oficial BIA și a filmat și înregistrat în secret mișcările Poliției din Kosovo și ale structurilor comunității internaționale în nordul Kosovo, zona majoritar sârbă. Actul de acuzare mai menționa că A. Vlajić a colectat informații despre sârbii kosovari care ar fi colaborat cu structurile de securitate din Kosovo și a dezvăluit identitatea unui oficial al Agenției de Informații din Kosovo (KIA) despre care aflase că era membru activ al Poliției din Kosovo. La câteva zile după arestarea lui J. Djukanovic, Misiunea OSCE din Kosovo a declarat că este în contact cu avocații suspectei și că „monitorizează îndeaproape bunăstarea acesteia, în conformitate cu obligația sa de diligență”. „Deși Misiunea nu poate comenta mai multe cu privire la acest caz din cauza anchetei în curs, își menține angajamentul de a coopera cu autoritățile relevante”, conform declarațiilor Misiunii OSCE.

Având în vedere natura cazului, OSCE nu va face alte comentarii până la finalizarea procedurilor judiciare. Misiunea OSCE își menține pe deplin angajamentul față de mandatul său în Kosovo, lucrând pentru promovarea drepturilor omului și a drepturilor comunităților, consolidarea mecanismelor de democrație participativă și îmbunătățirea securității și stabilității tuturor comunităților. Aceasta este o chestiune individuală care nu va afecta activitatea în curs a Misiunii OSCE sau parteneriatul său puternic cu instituțiile din Kosovo și cu toate comunitățile.

Comentariu:

La prima vedere, este clar că Jelena Djukanovic, angajată a Misiunii OSCE în Kosovo, este acuzată pentru abuz în funcția deținută și furnizare de informații sensibile către BIA. Totuși, activitatea infracțională pentru care este acuzată nu se limitează numai la acest lucru. În acuzațiile care i se aduc J. Djukanovic sunt incluse și cele de abuz de funcția deținută în mod conștient și cu un scop precis, acționând în direcția furnizării în mod special de informații privind situația de securitate, politică și socială din cadrul celor patru municipalități ale sârbilor kosovari din nordul Kosovo. Mai mult, Jelena Djukanovic este acuzată că a aranjat și distorsionat informațiile furnizate cu privire la situația din teren, pentru a prezenta o situație mult mai agravată a comunității sârbe din municipalitățile din nordul Kosovo. Acuzațiile care i se aduc de fapt J. Djukanovic sunt acelea că împreună cu A. Vlajić, această suspectă angajată a OSCE a prelucrat și distorsionat aceste informații care apoi au fost transmise ambasadorilor statelor QUINT[3] și celor ai organizațiilor de securitate internaționale, cum ar fi OSCE, ONU, UE etc., în cadrul unor întâlniri organizate de mai multe ONG-uri care își extind activitățile în municipalitățile din nordul Kosovo.

Mai mult, este foarte important de menționat aici că, pe lângă angajatul OSCE, A. Vllajić, condamnat la 5 ani de închisoare pentru spionaj, a mai exploatat și alți sârbi angajați în cadrul altor organizații internaționale din Kosovo, cum ar fi EULEX, UNMIK și KFOR.

Vlajić este unul dintre cei patru acuzați de atacul executat asupra sediilor Comisiei Electorale Municipale din Mitrovica de Nord, din 2022. Potrivit Procuraturii, A. Vlajić, de la o dată nespecificată până în momentul arestării sale la 26.06.2024, a colectat și a furnizat BIA informații și documente importante care încalcă ordinea constituțională din Kosovo și viața funcționarilor statului și a cetățenilor săi. „Din probele obținute, a reieșit că inculpatul A. Vlajić își crease o rețea de angajați de naționalitate sârbă în cadrul organizațiilor internaționale din Kosovo, de la care primise informații și rapoarte despre activitatea acestor organizații legate de aspectele politice și de securitate din Kosovo și colectase informații despre persoane de naționalitate sârbă, cu scopul de a le prezenta drept colaboratori ai structurilor de securitate din Kosovo”, a precizat Parchetul Special într-un comunicat.

4. În cadrul Adunării Generale a ONU, Belgradul și Priștina și-au intensificat competiția

Belgradul a avertizat oficial cu privire la desfășurarea unei ofensive diplomatice împotriva Kosovo în timpul celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite, de la New York, care se desfășoară între 23 și 29 septembrie. Nici guvernul kosovar, nici președinția kosovară nu au indicat ce acțiuni vor întreprinde ca răspuns la campania desfășurată de Serbia. Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, se află în prezent în SUA și a postat recent despre mai multe întâlniri pe care le-a avut cu comunitatea albaneză din SUA.

De asemenea, a împărtășit pe rețelele de socializare că s-a întâlnit cu secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit. „Am subliniat importanța cooperării dintre Kosovo și Liga Arabă, precum și necesitatea sprijinului în procesul de recunoaștere a Kosovo de către statele membre ale acestei organizații care nu au făcut încă acest pas”, a subliniat V. Osmani pe una din rețelele de socializare.

Oficialii sârbi au vorbit despre posibilitatea de a profita de ceea ce au numit „eșecurile diplomatice ale Priștinei” pentru a-și consolida poziția, în principal în relațiile cu SUA, dar și cu partenerii occidentali. Ministrul sârb de externe, Marko Đurić[4], a declarat că se pregătesc pentru o schimbare a atitudinii unei părți a comunității internaționale față de Kosovo. „Interesant este că, conectându-ne cu factorii cheie din comunitatea internațională, am ajuns în punctul în care acele țări care au susținut puternic așa-numita independență a Kosovo se exprimă acum tare și clar împotriva a ceea ce face regimul A. Kurti”, a subliniat Marko Đurić, însă acesta, așa cum relatează mass-media, nu a indicat ce înseamnă acest lucru în mod specific, „având în vedere că factorii cheie, indiferent cât de mult vorbesc în favoarea Belgradului, nu au anunțat nicio întoarcere drastică împotriva Priștinei”.

Această abordare a Belgradului este contrară Acordului de la Bruxelles și Anexei Ohrid, din 2023, conform cărora Serbia nu se va opune aderării Kosovo la nicio organizație internațională. Președintele sârb, Aleksandar Vučić a anunțat, de asemenea, că va merge la New York și că are pe agendă și o întâlnire cu secretarul de stat american, Marco Rubio.

Comentariu:

Este semnificativ de menționat aici că tensiunile interetnice au crescut din nou în Kosovo, autoritățile din Pristina intervenind din nou cu scopul de a contracara ceea ce consideră a fi „structuri paralele” ale Belgradului, care operează în nordul Kosovo pentru a deservi populația sârbă locală. În seara zilei de 18 septembrie 2025, Poliția din Kosovo a efectuat razii la două unități medicale din sectorul nordic (sârb) al orașului Kosovska Mitrovica, preluând controlul și provocând proteste imediate din partea sârbilor locali și a guvernului de la Belgrad. Lista Sârbă (LS), cel mai mare partid care reprezintă comunitatea sârbă din Kosovo, a scris și a transmis mesaje pentru informare reprezentanților locali ai UE, QUINT, UNMIK, OSCE și KFOR, solicitându-le să intervină ca răspuns la comportamentul guvernului de la Priștina.

5.Unor cetățeni muntenegreni li se interzice accesul în SUA

Departamentul de Stat al SUA i-a sancționat pe fostul primar al orașului Budva și parlamentar din Muntenegru, Milo Božović, și pe fosta președintă a Curții Supreme de Justiție din Muntenegru, Vesna Medenica, interzicându-le intrarea în țară pentru presupusa implicare în acte de corupție semnificativă legată de traficul de droguri. M. Božović, o figură proeminentă în orașul de coastă Budva și membru al alianței Frontului Democrat, a fost arestat în 2023 pentru trafic de droguri și este acum judecat. V. Medenica, care a condus sistemul judiciar din Muntenegru timp de aproape două decenii și a fost unul dintre cei mai influenți oficiali ai țării, a fost arestată în 2022 sub suspiciunea de formare a unei organizații criminale și abuz în serviciu.

Procurorii au acuzat-o de acceptare și luare de mită, divulgare de informații judiciare sensibile și influențarea deciziilor instanțelor în favoarea unui grup de contrabandiști condus de fiul ei. „Aceste decizii reafirmă angajamentul SUA de a combate traficul ilicit de droguri, organizațiile criminale transnaționale și corupția care amenință interesele de securitate națională ale SUA în Balcanii de Vest și nu numai”, a declarat Departamentul de Stat. Sancțiunile au fost impuse în temeiul Secțiunii 7031-c din Legea privind creditele pentru operațiuni externe și programe conexe, din 2024, astfel cum a fost extinsă prin Legea privind creditele continue.

SUA i-a desemnat, de asemenea, pe membrii familiei apropiate ca fiind neeligibili pentru intrarea în SUA: Dragana, Balsa și Pavle Božović, precum și pe Milos și Marija Medenica.

Comentariu:

Medenica este în prezent judecată în Muntenegru. În noiembrie 2024, Înalta Curte a condamnat-o la șase luni de închisoare pentru abuz de funcție oficială, dar Curtea de Apel a dispus o rejudecare a procesului, ea negând acuzațiile. V. Medenica a fost arestată în aprilie 2022 după ce presa a publicat transcrieri ale schimburilor de mesaje dintre fiul ei, Milos, și un ofițer de poliție, Darko Lalović, prin care aceștia aranjau achiziționarea de cocaină și contrabandă cu țigări în portul Bar.

În transcrieri, folosind aplicația de mesagerie criptată Sky ECC, Milos Medenica a susținut că mama sa era conștientă de afacerile lor ilegale și a spus că se pot aștepta la protecție din partea ei. Ea a fost acuzată de abuz de putere în acel caz, dar a fost eliberată pentru a se apăra după ce a petrecut șase luni și jumătate în arest. Milos Medenica se află în arest din mai 2022. Este suspectat că el conduce un grup criminal format din 16 membri, inclusiv mama sa, care face contrabandă cu droguri și țigări și că exercită influență ilegală. V. Medenica a demisionat din funcția de președintă a Curții Supreme în decembrie 2021, la câteva luni după ce decizia de a-i acorda un al treilea mandat de președinte a fost criticată de Comisia Europeană și de ONG-urile din Muntenegru. Ea a fost aleasă pentru prima dată președintă a Curții Supreme de Justiție din Muntenegru în 2007 și a fost realeasă în 2014 și 2019. Înainte de primul său mandat, a fost procuror suprem de stat.

În timp ce se afla la conducerea Curții Supreme, opoziția și ONG-urile au acuzat-o că a obținut rezultate slabe în reformele judiciare și că avea la vremea respectivă legături politice cu președintele muntenegrean de la acea vreme, Milo Đukanović[5], și Partidul său Democrat al Socialiștilor care a condus Muntenegru timp de trei decenii.

[1] Emilija Redžepi (în albaneză Emilija Rexhepi; născută la 15 iulie 1973) este un politician bosniac kosovar care este membru al Noului Partid Democrat.

[2] Dimal Basha (născut pe 12 octombrie 1979) este un analist, manager și politician kosovar, al șaselea președinte al Adunării din Kosovo, ales la 26 august 2025. Anterior, a fost membru al Adunării Kosovo timp de trei mandate, reprezentând Mișcarea Vetëvendosje sau Mișcarea pentru Autodeterminare (LVV).

[3] QUINT este un grup decizional informal format din SUA, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, toate aceste state făcând parte și din NATO, OCDE și G7/G20.

[4] Marko Đurić (născut pe 25 iunie 1983) este un politician și diplomat sârb, ministru al afacerilor externe din 2024. Înainte de a deveni ministru, M. Đurić a fost ambasadorul Serbiei în SUA, din 2020 până în 2024, și ambasador nerezident al Serbiei în Columbia, din 2021 până în 2024.

[5] Milo Đukanović (născut pe 15 februarie 1962) este un politician muntenegrean care a fost președintele Muntenegrului din 1998 până în 2002 și din 2018 până în 2023. De asemenea, a fost prim-ministru al Muntenegrului (1991–1998, 2003–2006, 2008–2010 și 2012–2016) și a fost președinte pe termen lung al Partidului Democrat al Socialiștilor din Muntenegru.