Cel mai mare și mai îndepărtat stat al Americii este locul unde președintele american, Donald Trump, și președintele rus, Vladimir Putin, urmează să se întâlnească mâine, 15 august 2025, pentru una dintre cele mai importante întrevederi pentru întreaga lume.

O întâlnire deosebită, esențială pentru bine-cunoscuta evoluție a procesului de reformare accelerată și confirmare a unei noi ordini mondiale se va dovedi a fi cea dintre președintele american, D. Trump, și președintele rus, V. Putin, întâlnire care a fost întâmpinată până acum și este percepută mai ales la nivelul Europei cu scepticism și anxietate.

De ce? Pentru că percepția rușilor este că „nimeni nu mai vorbește despre izolarea internațională a Rusiei sau despre înfrângerea lor strategică”, așa cum a scris Alexander Kots, un blogger militar pro-Kremlin pe canalul său de socializare. El a adăugat că întâlnirea din Alaska are „toate șansele să devină istorică”. Cu siguranță că nu putem exclude acest lucru, mai ales că întâlnirea de mâine, care constituie de fapt un summit prezidențial, îi va permite lui V. Putin să fie văzut din nou la vârful diplomației internaționale, chiar și în contextul atât al evitării sale masive de către majoritatea liderilor statelor, cât și a cererilor din ce în ce mai ample de a fi chiar arestat sub acuzațiile de crime de război în Ucraina.

Liderii europeni au părut ca fiind foarte precauți chiar și după ce au avut o întâlnire virtuală cu D. Trump, în 13 august 2025, cu două zile înainte de a se întâlni cu omologul său rus, V. Putin, în Alaska, pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina. Se pare că D. Trump le-ar fi spus europenilor că obiectivul său pentru summit este obținerea unui armistițiu între Moscova și Kiev. După cum foarte bine se cunoaște, europenii au fost excluși de la summit-ul organizat în Alaska, iar conversațiile și consultările care au avut loc, în 13 august 2025, au fost catalogate ca o ultimă încercare de a menține interesele Ucrainei și securitatea Europei în prim-planul preocupărilor lui D. Trump. Într-o oarecare măsură, se pare că îndeplinirea acestui obiectiv a funcționat, D. Trump acordând întâlnirii un calificativ maxim și spunând că Rusia se va confrunta cu consecințe „foarte grave” dacă nu își oprește războiul din Ucraina, declarația fiind făcută în urma unei convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu liderii europeni. Casa Albă a declarat că D. Trump se așteaptă să se concentreze în mod direct pe încheierea războiului din Ucraina, lăsând alte probleme despre care Moscova a spus că ar putea fi discutate după aceea și cu alte ocazii.

Însă, până acum, au existat puține semne de compromis real din partea Kremlinului, care se consideră a avea avantajul pe câmpul de luptă ucrainean. Chiar și luna trecută, într-o convorbire telefonică cu D. Trump, V. Putin ar fi reiterat că Rusia va „continua să-și urmărească obiectivele de a aborda cauzele profunde” ale conflictului din Ucraina - aceste „cauze profunde” incluzând anterior nemulțumirile rusești de lungă durată, printre care existența Ucrainei ca stat suveran și extinderea NATO spre est de la sfârșitul Războiului Rece. În 13 august 2025, un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe rus a declarat că poziția țării față de Ucraina a rămas „neschimbată”.

Așa cum era de așteptat, pe lângă alte diversiuni și dezinformări, această diferență clară de opinii reprezintă o oportunitate pentru V. Putin de a-i prezenta și la summit-ul din Alaska pe ucraineni și Europa în integralitatea ei – și nu pe Rusia – drept adevăratul obstacol în calea păcii.

Subminând potențial sprijinul deja redus al lui D. Trump pentru efortul de susținere a forțelor ucrainene, Kremlinul se pare că a observat că, în urma reducerii masive a ajutorului militar american și a schimbul de informații făcut de Washington cu Kievul, Ucraina s-ar confrunta cu o situație mai dificilă și mai grea - continuarea luptei chiar și cu sprijin european sporit, nerealizat prin consens, după cum foarte bine se cunoaște după poziția diferită a unor state europene.

La urma urmei, se pare că totuși, Kremlinul a solicitat summit-ul, potrivit Casei Albe - posibil ca o modalitate de a preveni o amenințare cu tarife vamale și sancțiuni secundare americane despre care D. Trump a spus că vor intra în vigoare. Menținerea conversației și negocierilor cu D. Trump ar putea fi o modalitate aleasă de V. Putin ca fiind eficientă pentru a amâna termenul limită destinat impunerii unor tarife vamale crescute și noi sancțiuni economice, având un termen nelimitat pentru negocieri. Mai pe larg, V. Putin vede o oportunitate unică la D. Trump de a reseta fundamental relațiile cu Washingtonul și de a separa multe din relațiile Rusiei cu SUA în diverse domenii, față de soarta și viitorul Ucrainei, un scenariu care ar diviza și aliații europeni. De mai multe luni, oficialii Kremlinului au discutat despre posibilitățile de cooperare economică, tehnologică și spațială cu SUA, precum și despre acorduri profitabile privind infrastructură și energie în Arctica și în alte părți. Faptul că principalul trimis economic al Kremlinului, Kirill Dmitriev - un interlocutor cheie al administrației D. Trump - face parte din delegația rusă în Alaska sugerează că pe ordinea de zi vor fi discuții mai ample despre încheierea de acorduri între SUA și Rusia. Și, dacă V. Putin își propune să obțină succesul în cadrul acestui summit, „chestiunea Ucrainei” s-ar putea afla pe agenda subiectelor de discuție dintre liderii a două mari puteri.

Spunem acest lucru, deoarece un alt mare actor internațional, China, a lansat declarații oficiale prin Ministerul de Externe, în 12 august, că este „bucuroasă să vadă că Rusia și SUA mențin contactul, își îmbunătățesc relațiile și promovează soluționarea politică a crizei din Ucraina”. Aceste declarații și posibilele comentarii au fost promovate cum era de așteptat după laudele liderului chinez, Xi Jinping, în timpul unei convorbiri telefonice cu V. Putin, în care se pare că a încurajat ambele părți să se promoveze o decizie politică pentru soluționarea dosarului războiul din Ucraina.

Nu trebuie omis faptul că pentru Xi, summit-ul D. Trump-V. Putin are loc în contextul în care Beijingul și Washingtonul lucrează pentru a-și îmbunătăți propriile relații, prelungind procesul negocierilor cu 90 de zile, la sfârșitul zilei de 11 august 2025, pentru a ajunge la un acord comercial și, se pare, pregătindu-se pentru un summit de mare anvergură între Xi și D. Trump în toamna anului 2025, la care s-ar putea pregăti încheierea unui acord și mai amplu între China și SUA.

La nivelul mass-media internaționale și la cel al think-tank-urilor din diverse părți ale globului a fost lansată ideea că summit-ul din Alaska este urmărit îndeaproape și de Xi, deoarece îi va permite să „studieze precedentul privind modul în care s-ar putea înainte de a se angaja” cu D. Trump, eventual la propriul lor summit, unde este probabil să fie discutate probleme precum relațiile comerciale și  cea a Taiwanului, un teritoriu pe care China îl revendică ca fiind al său. „Beijingul interpretează Alaska ca o validare a instinctului de negociere al lui D. Trump, de mare putere: Rusia, China și SUA tratate ca poli egali, cu logica sferelor de influență din nou în joc”, așa cum a subliniat Craig Singleton, cercetător la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, un think-tank cu sediul la Washington. „Dacă Washingtonul este perceput ca «trădând» Ucraina, Beijingul va învăța o lecție simplă: coerciția este rentabilă, iar costurile sunt controlabile”, a mai subliniat C. Singleton.

Ca o percepție teoretică, China a devenit cel mai puternic partener al Rusiei de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Moscova, în 2022, sprijinind și stimulând economia rusă prin achiziții de petrol și gaze, aprovizionându-i mașina sa de război cu produse cu dublă utilizare, civilă și militară, și căutând să creeze o puternică percepție că oferă Rusiei un sprijin diplomatic pe scena mondială, mai ales la nivelul organizațiilor internaționale. Și, bineînțeles, așa cum i-a spus și ministrul chinez de externe, Wang Yi, Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, în iulie 2025, Beijingul nu poate accepta înfrângerea Rusiei în Ucraina.

Totuși, la nivel internațional se discută tot mai intens și se caută răspunsul la întrebarea: Se va întâlni D. Trump cu Xi după summit-ul său cu V. Putin? Trebuie să recunoaștem că, în prezent, există încă o mulțime de variabile și necunoscute cu privire la evoluțiile întregii lumii după întâlnirea lui D. Trump cu V. Putin, evoluții care ar putea crea precedente descurajante, inclusiv pentru Xi.  

Putem spune că indiferent de rezultatele summit-ului din Alaska, din 15 august 2025, D. Trump și Xi vor ține să anunțe „un nou «mare parteneriat» menit să schimbe tonul și caracterul relației SUA-China într-o direcție mai pozitivă”, așa cum a subliniat și Graham Allison, profesor și cercetător în domeniul Chinei, la Harvard, într-o postare pe X, din 11 august. Este foarte clar că nu a fost stabilită o dată oficială pentru o întâlnire între D. Trump și Xi, dar mai multe relatări din presă, care citează oficiali americani și chinezi anonimi, spun că se discută mai multe posibilități în timp ce D. Trump urmează să călătorească în Asia în octombrie 2025. Atât D. Trump, cât și Xi urmează să participe la un summit al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), la Kuala Lumpur, în perioada 26-28 octombrie, și ar putea dori să organizeze propria întâlnire în Malysia.

O altă posibilitate menționată de oficiali este întâlnirea celor doi lideri în marja Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), din Coreea de Sud, între 31 octombrie și 01 noiembrie. D. Trump și Xi Jnping ar putea, de asemenea, să încerce să organizeze propria lor întâlnire în China în cele câteva zile dintre cele două summit-uri, în timp ce președintele SUA se va afla deja în Asia.

Concluzionând, putem spune că, având în vedere că inclusiv D. Trump a părut să recunoască faptul că și atunci când îl va întâlni pe V. Putin față în față, s-ar putea să nu reușească să-l convingă să înceteze războiul în Ucraina, Europa se va declara disponibilă să joace un rol mai activ, inclusiv prin creșterea susținerii Ucrainei, cu toate că, încă nu se cunoaște disponibilitatea și rolul decizional al fiecărui stat membru al UE și al NATO. Afirmăm creșterea rolului Europei pentru că este foarte important să vedem care vor fi și viitoarele poziții adoptate de China și, de ce nu, poziția adoptată de India, două state intrate semnificativ în competiția marilor puteri.