1 Opinii diferite exprimate și decizii adoptate la nivel înalt în Serbia

Într-un interviu publicat pe 25 iulie 2025 în mass-media austriacă, ministrul sârb al Integrării Europene, Nemanja Starović[1], a sugerat că Serbia ar lua în considerare alinierea la sancțiunile adoptate de Uniunea Europeană (UE) împotriva Rusiei odată ce aderarea țării la UE el o consideră a fi una iminentă. Este foarte bine cunoscut la nivel internațional că, Serbia, candidată oficială la UE, din 2012, și-a exprimat în repetate rânduri obiectivul de a adera la blocul comunitar. Cu toate acestea, progresul procesului de aderare a stagnat semnificativ din cauza îngrijorărilor continue cu privire la regresul democratic și la tensiunile persistente cu privire la soluționarea dosarului Kosovo. N. Starović a subliniat că refuzul actual al Belgradului de a impune sancțiuni Rusiei provine și este condiționat de necesitatea economică, mai degrabă decât de loialitatea politică. „Rusia nu ar fi afectată deloc, dar economia sârbă ar fi afectată într-o măsură enormă”, a subliniat N. Starović.  

În același context, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a respins remarcile făcute, numindu-le „nepăsătoare”. „Îmi pare rău că unii dintre prietenii noștri din presa rusă abia așteaptă să găsească ceva pentru care să critice Serbia”, a spus A. Vučić. „Și îmi pare rău că avem mulți oameni în arena noastră politică internă care ar prefera să se grăbească să apere rușii decât să se grăbească vreodată să apere Serbia. Trebuie să-i dezamăgesc: Serbia nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei.”  

Serbia va continua să adere la politica sa stabilită în această chestiune, a declarat președintele A. Vučić, răspunzând la comentariile recente ale ministrului sârb al Integrării Europene, N. Starović, conform mass-media sârbă, din 27 iulie. „Vom continua politica noastră, care a fost principială și care s-a dovedit a fi corectă până acum și care nimănui nu a plăcut, nici celor din Occident, nici celor din Est”, a subliniat A. Vučić, adăugând că cetățenii sârbi aprobă politica deoarece este „politica unui stat independent și suveran”.

În altă ordine de idei, Ministerul Afacerilor Externe, din Serbia, a recomandat cetățenilor sârbi să se abțină de la călătoriile în Croația, în perioada 01-10 august 2025, așa cum s-a făcut cunoscut în mass-media din Serbia. „Ministerul Afacerilor Externe sfătuiește cetățenii Republicii Serbia, dacă se află în Croația în perioada specificată, să evite adunările și alte evenimente publice care prezintă risc de incidente”, a declarat ministerul menționat într-un comunicat. Ziarul croat „Jutarni vijesti” notează că avertismentul este probabil legat de demonstrațiile planificate în această perioadă, în legătură cu celebrarea celei de-a 30-a aniversări a Operațiunii Furtună. O mare paradă militară a fost în prealabil planificată la Zagreb, în zilele de 29 și 31 iulie, pentru a marca aniversarea operațiunii, prin care s-a obținut o victorie decisivă în războiul de independență al Croației față de fosta Iugoslavie, între 1991 și 1995.

La rândul său, Serbia marchează, de asemenea, aniversarea așa numitei „suferințe și persecuție a poporului sârb” în cadrul așa numitei „criminala Operațiune Furtună”. 

Comentariu:

În Buletinul Balcanii de Vest, din 29 mai 2025, am subliniat că A. Vučić a fost criticat pentru că a creat percepția unei atitudini duplicitare ca urmare a menținerii unor relații strânse cu Rusia și China, deși președintele Serbiei a declarat oficial că dorește ca Serbia să adere la UE. Actualmente, nu trebuie omis a se sublinia că Serbia se bazează aproape în întregime pe Rusia pentru obținerea resurselor de energie necesare, refuzând să se alăture sancțiunilor occidentale impuse Rusiei din cauza invaziei la scară largă declanșate în Ucraina.

Mai mult, instituțiile europene au indicat adesea anul 2030 ca dată țintă pentru primele aderări la UE, în special cele ale Albaniei, Muntenegrului și Serbiei. Cu toate acestea, Bruxelles-ul vorbește acum doar despre Albania și Muntenegru. „Nu am o dată fixă. De ce 2030? Și de ce nu înainte? Aderarea este un proces bazat pe merit. Dacă țările realizează reformele, ar putea chiar să adere înainte de 2030”, a subliniat președintele Consiliului European, António Costa. „Dar tocmai meritele se pot schimba. Albania și Muntenegru sunt în mod clar mai avansate decât celelalte țări.”

Pe timpul mandatului său, A. Vučić a parcurs mult timp o linie diplomatică delicată între Occident și Rusia. În luna mai 2025, serviciile secrete rusești au acuzat Serbia că furnizează arme Ucrainei - o afirmație pe care Belgradul a negat-o. Totuși, a anchetă făcută în mass-media internațională, în 2024, a constatat că muniția sârbă a ajuns în Ucraina prin intermediul unor intermediari terți, deși se pare că a fost destinată ambelor părți ale războiului. Confruntat cu o anchetă sporită, A. Vučić a anunțat, pe 23 iunie, că Serbia suspendă toate exporturile de arme, invocând preocupări legate de securitatea națională și economie.   

În altă ordine de idei, este necesar a sublinia aici că, prin Operațiunea Furtună, Croația a recâștigat teritoriile unde în 1991 sârbii croați și-au proclamat statul sub numele de Republica Srpska Krajina. Ofensiva a început la ora 05 dimineața, pe 04 august 1995, iar în următoarele 84 de ore, 10.400 de kilometri pătrați (18,4% din teritoriul Croației) au fost eliberați.

2. Compania sârbă Naftna Industrija Srbije (NIS) se apropie de un moment critic al evoluției sale

Trezoreria SUA a amânat pentru a cincea oară aplicarea sancțiunilor împotriva companiei NIS, sau Naftna Industrija Srbije[2], care este o companie sârbă de petrol și gaze, fiind una dintre cele mai mari companii energetice integrate pe verticală din Europa de Sud-Est, companie controlată de Rusia, așa cum a declarat ministrul minelor și energiei, Dubravka Đedović Handanović[3]. Implementarea restricțiilor, care urmau să intre în vigoare pe 29 iulie 2025, a fost amânată cu 30 de zile. O amânare mai lungă nu a fost posibilă, a declarat Dubravka Đedović Handanović într-un comunicat de presă, în seara zilei de 28 iulie 2025, menționând că sancțiunile împotriva NIS, singura rafinărie din Serbia (amplasată în orașul Pancevo, chiar lângă Belgrad), sunt o chestiune de „politică globală, relații și negocieri ale puterilor mondiale, care sunt foarte complexe”.

Totuși, trebuie menționat că, Dubravka Đedović Handanović a subliniat cu ocazia celei de a IV-a amânări anterioare, în iunie 2025, că sancțiunile au fost amânate printr-un efort diplomatic dificil și intens. „Am purtat negocieri dure, așa cum a menționat președintele Serbiei, dar am reușit să obținem o altă amânare. Aceasta este o veste bună pentru cetățenii Serbiei”, a subliniat ea. Sancțiunilor împotriva NIS au fost impuse pe 10 ianuarie 2025 din cauza deținerii majoritare de către Rusia a numărului de acțiuni ale NIS.   

Guvernul Serbiei a solicitat anterior o amânare de 180 de zile a sancțiunilor. Situația este încă foarte incertă, dar NIS continuă să aprovizioneze în mod regulat piața internă cu toate tipurile de derivate din petrol și își menține angajamentul de a menține stabilitatea energetică a Serbiei, a declarat Dubravka Đedović Handanović.  

Ministrul minelor și energiei a subliniat că se iau măsuri pentru a diminua incertitudinea legată de NIS, menționând că firma a numit pentru prima dată un candidat guvernamental în funcția de vicepreședinte al consiliului de administrație și lucrează la numirea a doi membri independenți în consiliul de administrație pentru a îndeplini cerințele de management ale Oficiului pentru Controlul Activelor Străine, din SUA.

Comentariu:

Cu o rețea de peste 300 de benzinării în Serbia, NIS este o companie cheie pentru aprovizionarea pieței sârbe cu petrol și derivate din petrol. Instalația are o capacitate anuală de 4,8 milioane de tone și acoperă cea mai mare parte a nevoilor țării. Sancțiunile ar putea pune în pericol aprovizionarea cu țiței. NIS importă aproximativ 80% din necesarul său de petrol prin intermediul operatorului de conducte croat Janaf. Restul este acoperit de producția sa de țiței din Serbia.

În 2024, cota sa de piață pe piața totală de combustibili pentru motoare din Serbia era de 80%, în timp ce cota de piață cu amănuntul era de 48%.

Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA a impus inițial sancțiuni asupra sectorului petrolier rus, pe 10 ianuarie 2025, și a acordat Gazprom Neft 45 de zile pentru a-și retrage dreptul de proprietatea asupra NIS.

Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat sancțiunile împotriva NIS ca parte a măsurilor care vizează sectorul energetic rus, invocând controlul Gazprom Neft asupra companiei NIS. La acea vreme, Gazprom Neft deținea o participație de 50% în NIS, în timp ce compania-mamă Gazprom deținea o participație de 6,15%. Ulterior, Gazprom Neft a transferat o participație de 5,15% în NIS către Gazprom, care nu a fost vizată de sancțiuni. Guvernul Serbiei este al doilea cel mai mare acționar al NIS, cu 29,87%. În martie 2025, NIS a solicitat să fie scoasă de pe lista de sancțiuni OFAC[4]( Office of Foreign Assets Control). În 28 iulie 2025, Dubravka Đedović Handanović a declarat că progresul în discuțiile dintre SUA și Rusia este esențial pentru ca acest lucru să se întâmple.

3. Muntenegru pune în aplicare decizii și planuri împotriva crimei organizate și sprijinirii misiunii UE în Ucraina

În cadrul unor întâlniri separate cu organismele de securitate, președintele și prim-ministrul Muntenegrului s-au angajat să abordeze violența tot mai mare a bandelor de crimă organizată din țară, după ce două persoane au fost ucise pe fondul conflictelor continue între clanurile criminale.

În 24 iulie 2025, prim-ministrul muntenegrean, Milojko Spajić[5], a promis, după ce a prezidat o sesiune a Consiliului de Securitate Națională, în seara zilei de 23 iulie 2025, că vor fi luate măsuri în urma unui val de violență înregistrat în capitală, care a renăscut temerile cu privire la conflictele de lungă durată ale bandelor criminale. Reuniunea Consiliului de Securitate Națională a avut loc după ce președintele muntenegrean, Jakov Milatović,[6] a convocat, în 21 iulie 2025, o sesiune a Consiliului pentru Securitate și Apărare, un organism separat, avertizând asupra escaladării violenței și a tensiunilor dintre clanurile criminale rivale, după cele două crime comise la Podgorica în doar patru zile. Muntenegru are două organisme de securitate națională, Consiliul pentru Securitate și Apărare, condus de președinte, și Consiliul de Securitate Națională, prezidat de prim-ministru.   

În 24 iulie 2025, M. Spajić a anunțat că, în cadrul sesiunii Consiliului de Securitate Națională (CNS), a fost făcută o propunere de a efectua o verificare urgentă a sistemului judiciar în cooperare cu Comisia Europeană. Apelul reflectă îngrijorarea cu privire la o corelație între creșterea criminalității violente și numărul de ordine de reținere anulate. „De asemenea, am însărcinat Ministerul Justiției cu pregătirea unui proiect de lege privind confiscarea bunurilor dobândite prin activități infracționale până în octombrie 2025”, a declarat M. Spajić. Într-o declarație publică, el a adăugat că, CNS și-a exprimat sprijinul deplin pentru directorul interimar al poliției, Lazar Šćepanović, și pentru Direcția de Poliție în lupta lor împotriva crimei organizate și a corupției. „O nouă reuniune, de format mai restrâns, a fost programată în 25 iulie 2025 pentru a întreprinde pași concreți pentru măsurile adoptate”, a concluzionat declarația. Coaliția de guvernământ, care a venit la putere pe baza promisiunilor de a eradica crima organizată și corupția, a supravegheat arestarea mai multor foști înalți funcționari din sistemul judiciar, procuratură și poliție. Dar, în ciuda acestor cazuri de mare amploare, au existat puține condamnări definitive, iar violența bandelor continuă să facă victime.  

În altă ordine de idei, în 12 iunie 2025, Parlamentul Muntenegrului a votat trimiterea de membri ai forțelor armate să se alăture Misiunii de Asistență Militară a Uniunii Europene, EUMAM, în sprijinul Ucrainei - prima de acest fel de la începutul războiului. Decizia a fost susținută de 49 de parlamentari din totalul de 81, ceilalți 32 nefiind prezenți sau abținându-se. Ministrul apărării, Dragan Krapović[7], a subliniat că trupele muntenegrene nu vor fi desfășurate în Ucraina, ci vor ocupa roluri necombatante în cadrul misiunii UE. „Nu există nicio îndoială sau posibilitate ca vreun soldat muntenegrean să fie angajat pe teritoriul ucrainean”, a declarat D. Krapović în cadrul dezbaterii din data de 11 iunie 2025. „Vreau ca acest lucru să fie foarte clar.” El a spus că participarea la astfel de misiuni nu ar trebui folosită în scopuri politice, menționând că unele state membre ale UE au ales să nu se alăture inițiativei. „Nimeni nu ar trebui să fie învinovățit pentru că a ales să nu participe”, a spus el.

Comentariu:

Din 2015, se crede că zeci de persoane au fost ucise în luptele dintre bandele Škaljari și Kavač, două grupuri rivale de trafic de cocaină care își aveau inițial sediul în suburbiile vecine ale orașului Kotor. Conflictul s-a extins în Serbia și în mai multe țări ale Uniunii Europene. Ambele bande au fost incluse pe o listă de traficanți și contrabandiști sancționați în 22 iulie 2025 de Regatul Unit al Marii Britanii. „Siguranța publică este absolut compromisă. Toate formele de responsabilitate - inclusiv cea morală, care este printre cele mai importante - trebuie asumate de către cei aflați la conducere, dacă infracțiunile violente continuă și autorii rămân în libertate”, a declarat expertul în securitate Velimir Rakocevic, care a mai subliniat că vina nu poate fi pusă pe o singură instituție. „Ca cineva care a petrecut peste două decenii în sectorul securității, pot spune... că este greșit să arăți cu degetul doar spre poliție sau spre Agenția Națională de Securitate, ANB. Aceasta este o problemă sistemică”, a spus el. „Asistăm la crime brutale, dar aceasta este doar suprafața; societatea este profund contaminată. Violența la care asistăm astăzi este produsul rivalităților dintre bande care durează mai mult de un deceniu. Există prea multe resentimente pentru ca aceasta să se termine pur și simplu”, a adăugat el. Conform experților, crima organizată continuă să umbrească țara cu 630.000 de locuitori, care a servit mult timp drept rută cheie pentru mărfurile ilicite introduse ilegal între Est și Vest. În ciuda reformelor ambițioase și a unei schimbări de imagine menite să atragă turismul de lux, Muntenegru rămâne sub presiune pentru a demonstra că poate aplica statul de drept și proteja siguranța publică.

Krapović, un fost critic al aderării Muntenegrului la NATO, a recunoscut că a avut cândva îndoieli cu privire la aderarea la Alianță, dar acum vede beneficiile. „Văd aspectele pozitive astăzi”, a declarat el. În timpul dezbaterii, liderul opoziției, Danijel Živković, din Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS), a reamintit că actuala majoritate aflată la guvernare se opunea în mare măsură aderării la NATO la momentul aderării Muntenegrului. „Nouăzeci la sută din majoritatea de astăzi nu a susținut aderarea la NATO”, a spus D. Živković. „Dar acum ați evoluat - urmați politicile DPS. Este bine. Arată creștere și o îmbrățișare a valorilor NATO.” Deși au lipsit de la discuția din 11 iunie 2025, majoritatea parlamentarilor din fosta coaliție pro-rusă „Pentru Viitorul Muntenegrului” au susținut decizia. Misiunea, EUMAM, are ca scop consolidarea capacității Forțelor Armate Ucrainene de a apăra integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Aceasta oferă instruire personalului Forțelor Armate Ucrainene pe teritoriul UE.

[1] Nemanja Starović (născut pe 09 mai 1982) este un politician sârb care ocupă funcția de ministru al Integrării Europene, din 2025. Anterior, a fost ministru al Muncii, Ocupării Forței de Muncă, Veteranilor și Politicii Sociale, din 2024 până în 2025. Din 2022 până în 2024, a ocupat funcția de secretar de stat al Ministerului Apărării. Din 2021 până în 2022, a ocupat funcția de secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe.

[2] NIS este implicată în explorarea, exploatarea, producția și prelucrarea petrolului și gazelor naturale, precum și în comercializarea unei game largi de derivate din petrol și gaze. NIS are, de asemenea, o prezență semnificativă în regiunea Balcanilor, cu o rețea de benzinării și operațiuni de tranzacționare a energiei electrice.

[3]  Născută în 1978 la Belgrad, a absolvit Facultatea de Economie din Belgrad, specializarea bancară și finanțe, și a obținut o diplomă de master în Finanțe și Management de la SDA Bocconi School of Management din Milano, Italia, și de la UCLA Anderson School of Management din Los Angeles. A publicat mai multe lucrări științifice pe tema parteneriatelor public-private și a finanțării proiectelor în cooperare cu Universitatea din Belgrad și a fost lector invitat la masterate la University College London și la Facultatea de Economie din Belgrad. A adus guvernului sârb o bogată experiență internațională de 20 de ani în finanțarea marilor corporații, investiții și proiecte în domeniile energiei, transporturilor, telecomunicațiilor, inovării și altor industrii, precum și experiență în finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, care reprezintă pilonul economiei sârbe. Înainte de a lucra la BEI, la Belgrad, a fost manager pentru Serbia, Macedonia de Nord și Albania la sediul BEI din Luxemburg și a fost responsabilă de proiecte de parteneriat public-privat și finanțare de proiecte, inclusiv în Irlanda, Franța, Marea Britanie și țările Benelux, când a fost premiată de revista Project Finance pentru tranzacția europeană a anului în sectorul aviației, în 2013.

[4] Oficiul pentru Controlul Activelor Străine („OFAC”) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA administrează și aplică sancțiuni economice și comerciale bazate pe obiectivele de politică externă și securitate națională ale SUA împotriva țărilor și regimurilor străine vizate, a teroriștilor, a traficanților internaționali de narcotice, a celor implicați în activități legate de proliferarea armelor de distrugere în masă și a altor amenințări la adresa securității naționale, a politicii externe sau a economiei SUA.

[5]  Milojko Spajić (n. 24 septembrie 1987, Pljevlja, Muntenegru) este un politician și inginer finanțist muntenegrean care îndeplinește funcția de prim-ministru al Muntenegrului din octombrie 2023. A absolvit Universitatea din Osaka, Universitatea Saitama și HEC Paris. Anterior numirii ca prim-ministru, el a ocupat funcția de ministru al finanțelor și protecției sociale în Guvernul Muntenegrului și în Cabinetul lui Zdravko Krivokapić, din 2020 până în 2022. M. Spajić este președintele partidului de centru Europa Acum. În 2024, era al patrulea cel mai tânăr șef de guvern din lume.

[6]  Jakov Milatović este un politician și economist muntenegrean. La alegerile din 2023 a fost ales noul președinte al țării. Anterior a fost ministru al economiei în perioada 2020-2022. J. Milatović s-a născut la 07 decembrie 1986 în Titograd, SR Muntenegru, SFR Iugoslavia, unde a absolvit școala primară și gimnazială Gimnaziul „Slobodan Škerović”. Bunicul și străbunicul lui au luptat în al Doilea Război Mondial ca partizani iugoslavi. Și-a finalizat studiile de licență în domeniul economiei la Facultatea de Economie a Universității din Muntenegru. A petrecut un an universitar la Universitatea de Stat din Illinois^⁠ în calitate de bursier american; un semestru la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena (WU Wien) în calitate de bursier al Guvernului Austriei; un an universitar la Universitatea Sapienza, din Roma (La Sapienza), ca membru UE. J. Milatović și-a absolvit masteratul în economie la St John's College, Oxford^⁠. A fost bursier Chevening al guvernului britanic. De asemenea, a fost membru al Fundației germane Konrad Adenauer.

[7]  Născut: 26 august 1976 (vârsta 48 de ani), Podgoriţa, Muntenegru; Partid: Democratic Montenegro; Mandate anterioare: Membru al Parlamentului din Muntenegru (2020–2023), Primar al orașului Budva (2016–2018).