1. Serbia consolidează profund parteneriatul strategic cu China în diverse domenii și, în același timp, își întărește propriile capacități militare

În ultima perioadă, în contextul evoluțiilor accelerate și de multe ori imprevizibile din întreaga lume, se constată consolidarea și mai profundă a relației strategice pe termen lung a Belgradului cu Beijingul.

Astfel, în 17 ianuarie 2024, au fost făcute cunoscute informații conform cărora, Serbia și China au înființat o Asociație pentru Promovarea Economiei, Comerțului, Culturii și Turismului, această asociație fiind înființată în conformitate cu Inițiativa „Belt and Road” (BRI) a Chinei, Serbia fiind angajată în inițiativele de dezvoltare globală inițiate de China. Evoluția a fost făcută cunoscută de ministrul sârb al culturii, Maja Gojković[1], la ceremonia de deschidere, aceasta subliniind că, în ultimii zece ani, au fost realizate peste 50 de activități în cadrul BRI, în principal ca parte a festivalurilor, târgurilor și forumurilor.

„Pe baza acestor evenimente de succes, continuăm să consolidăm baza cooperării noastre. Am adoptat un plan de acțiune pe termen mediu pentru implementarea BRI; în domeniul protecției patrimoniului cultural am semnat Acordul privind prevenirea furtului, săpăturilor secrete și importului și exportului ilegal de bunuri culturale; intenționăm să dezvoltăm cooperarea cu provincii din Republica Populară Chineză, pornind de la cele mai recunoscute capacități culturale ale acestora”, a mai adăugat M. Gojković.

O parte a BRI implică, de asemenea, stimularea cooperării cu Centrul Cultural chinez, din Belgrad, și activitatea instituției omoloage sârbe, de la Beijing. M. Gojković a mai spus că ministerul culturii a adoptat un program cu 20 de proiecte pentru Centrul Cultural sârbesc, din Bejing.

Este semnificativ a sublinia aici că, în contextul menționat anterior, în 14 ianuarie 2024, președintele sârb, Aleksandar Vučić, a anunțat că țara sa va face „cea mai mare investiție de până acum” în echipamente militare. Datele publicate de Institutului Internațional de Cercetare a Păcii, din Stockholm, (SIPRI) arată o creștere puternică a cheltuielilor militare sârbe de la un minim de 710 de milioane de dolari, în 2016, la 1,4 miliarde de dolari, în 2022. Monitorul pentru apărare din Balcani publicat de Centrul pentru Politică de Securitate din Belgrad (BCSP) a arătat că și cheltuielile pentru apărare ale Serbiei au crescut puternic ca pondere din PIB. Din 2022, a fost singura țară din Balcanii de Vest care a cheltuit 2% din PIB pentru apărare. Printr-un comunicat al președinției de la Belgrad, s-a făcut cunoscut mass-mediei că noile echipamente militare achiziționate ar trebui să ajungă până la sfârșitul anului 2026, iar un nou pachet de resurse financiare se pregătește în acest scop. Este semnificativ de remarcat că A. Vučić a detaliat măsurile luate pentru a consolida capacitatea militară a Serbiei, inclusiv prin dotarea sistemului său de apărare aeriană.

În același context, ministrul sârb al apărării, Miloš Vučević, a propus recent restabilirea serviciului militar obligatoriu, după împlinirea a 13 ani de când Serbia a renunțat la serviciul militar obligatoriu, în 2011, ca parte a eforturilor sale de tranziție către o forță armată mai profesionistă.

Totuși, este de remarcat că A. Vučić a făcut anunțul la scurt timp după ce a fost făcut cunoscut faptul că SUA vor vinde Kosovo rachete antitanc Javelin în valoare de 75 de milioane de dolari. Potențiala vânzare de rachete antitanc Javelin către Kosovo, care trebuie să fie aprobată de Departamentul de Stat al SUA, include 246 de rachete. Contractorii principali pentru rachetele Javelin va fi societatea mixtă formată de Lockheed Martin și Raytheon Missiles and Defence.

În declarațiile sale oficiale, A. Vučić a criticat ferm formarea forțelor armate din Kosovo, susținând că „acestea amenință securitatea și stabilitatea regională” și subliniind următoarele: „Așa-numitele forțe de securitate din Kosovo, care nu pot exista conform normelor dreptului internațional public și conform Rezoluției 1244 a ONU (care oferă un cadru pentru soluționarea conflictului din Kosovo) ... acum au un total de 223 de vehicule blindate, împreună cu așa-numita poliție din Kosovo”. A. Vučić a mai adăugat: „Ei vor să ajungă la 350 de vehicule blindate, vor să aibă în 2027, 5.500 soldați profesioniști în KBS și alți 20.000 în prima rezervă. Acestea sunt planurile lor. Nu sunt surprize pentru noi. America conduce asta”. Președintele Serbiei a mai susținut că Pristina are bugetul cu cea mai rapidă creștere pentru armată și poliție.

Comentariu:

Este semnificativ de menționat aici că, Serbia și China au semnat un acord de liber schimb la cel de-al treilea Forum BRI pentru cooperare internațională, de la Beijing, în 17 octombrie 2023. În cadrul aceluiași eveniment, Serbia și China au semnat și un plan de acțiune pentru implementarea inițiativei până în 2025, un memorandum privind cooperarea în domeniul dezvoltării economice, un acord privind numirea Băncii Chinei ca bancă de compensare pentru schimbul de yuani, trei contracte comerciale cu companii chineze privind infrastructura de transport, un acord privind armonizarea exporturilor de diverse produse din Serbia și un contract comercial privind a treia fază de modernizare a rețelei fixe din Serbia.

Analizând în detaliu evoluțiile, putem spune că proiectul BRI al Chinei a avut un impact mare în Balcani. O analiză realizată în 2021 a arătat că cel puțin 61 de proiecte se aflau în diferite stadii de finalizare în Serbia, proiecte care au fost sau erau implementate de/sau în cooperare cu entități chineze de peste un deceniu, în valoare de cel puțin 18,7 miliarde de euro. Potrivit estimărilor realizate, la sfârșitul anului 2021, 135 de proiecte în valoare de cel puțin 32 de miliarde de euro în regiunea balcanică erau legate într-un fel de China.

Ministrul sârb al comerțului, Tomislav Momirović[2], și ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao[3], au semnat, în 17 octombrie 2023, un acord de liber schimb între cele două țări la cel de-al treilea Forum BRI pentru Cooperare Internațională, o întâlnire economică și politică chineză la Beijing. Președintele sârb, A. Vučić a salutat acordul drept „un mare pas înainte pentru sârbi”. Înainte ca Serbia să devină stat membru al Uniunii Europene (UE), A. Vučić a mai subliniat că: „trebuie să trăim... și trebuie să ne gândim la țara noastră, la copiii noștri și la viitorul nostru”. A. Vučić a salutat și întâlnirea sa cu omologul său chinez, Xi Jinping, președintele sârb subliniind la Beijing: „Am avut o întâlnire bilaterală foarte importantă, cu greu puteți avea o întâlnire bilaterală mai importantă în lume decât cea pe care am avut-o cu președintele Xi, o conversație extrem de prietenoasă pe toate subiectele importante”. A. Vučić a mai subliniat că a vorbit informal și cu liderul rus, Vladimir Putin, explicând, dar neoferind detalii: „am vorbit pe scurt, foarte pe scurt, nu am avut o întâlnire bilaterală”. Ministerul construcțiilor, transporturilor și infrastructurii din Serbia a anunțat că a semnat trei contracte comerciale cu companii chineze legate de proiecte de infrastructură în valoare de „aproape 4 miliarde de euro pentru aproximativ 300 de kilometri de drumuri noi”. Contractele includ achiziționarea a cinci trenuri chineze de mare viteză. De asemenea, între Serbia și China au fost semnate diverse memorandumuri de înțelegere și acorduri, potrivit unui comunicat oficial.

Concluzionând putem spune că, proiectul BRI al Chinei a avut deja un impact mare în întreaga regiune a Balcanilor.

2. Exploatarea resurselor de litiu din Serbia rămâne încă neclară

În 17 ianuarie 2024, președintele Aleksandar Vučić a făcut cunoscut opiniei publice că Serbia dorește să poarte discuții suplimentare cu compania Rio Tinto[4] cu privire la proiectul său propus pentru exploatarea resurselor de litiu, acesta subliniind că opinia publică ar trebui să fie consultată dacă se dorește ca acest proiect să meargă înainte. A. Vučić a subliniat pentru mass-media aflată în marja Forumului Economic Mondial de la Davos că a avut o „conversație dificilă” cu reprezentanții Rio Tinto, în 17 ianuarie. „Ne confruntăm cu întrebarea dacă compania va intenta sau nu un proces împotriva noastră. Le-am cerut să nu ia măsuri pentru a le proteja interesele”, a mai spus A. Vučić.

Președintele sârb a adăugat: „Rio Tinto trebuie să ofere cele mai curate soluții, care ar putea fi satisfăcătoare pentru oamenii noștri, cele mai înalte standarde din lume pentru natură și oamenii care vor lucra acolo”.

Într-un răspuns pe e-mail văzut și în mass-media, un purtător de cuvânt al Rio Tinto a spus: „Continuăm să credem că proiectul Jadar... ar putea acționa ca un catalizator pentru dezvoltarea altor industrii și a zeci de mii de locuri de muncă pentru generațiile actuale și viitoare din Serbia”.

Comentariu:

Litiul este o componentă vitală a bateriilor vehiculelor electrice (EV) și, prin urmare, este considerată o resursă minerală critică în tranziția energetică. Cu toate acestea, în prezent, Portugalia este singurul stat membru al UE care extrage și procesează litiu.

În 2020, Portugalia a produs 900 de tone de litiu, dar minerii locali își vând producția aproape exclusiv industriei ceramicii. Cu toate acestea, doresc să înceapă să producă litiu de calitate superioară care poate fi utilizat la bateriile EV.

După protestele cu privire la mediu, din ianuarie 2022, Belgradul a revocat licențele pentru proiectul de exploatare a resurselor de litiu Jadar, în valoare de 2,4 miliarde de dolari. Totuși, se vehiculează ideea că dacă proiectul va intra vreodată în funcțiune, ar putea asigura 90% din necesarul actual de litiu al Europei.

Pe parcursul anilor 2021 și 2022, ecologistii sârbi au strâns 30.000 de semnături pentru o petiție prin care se cerea ca parlamentul să adopte o legislație pentru oprirea explorării litiului în Serbia, țară care deja este catalogată ca fiind unul dintre cei mai mari poluatori din Europa, iar activiștii de mediu au avertizat că proiectul minier prezentat va provoca și mai multă poluare.

3. Reducerea dependenței Bosniei și Herțegovinei (BiH) de gazele din Rusia este un proces condiționat din interiorul său de liderul HDZ, Dragan Čović

Secretarul de stat american, Antony Blinken, îl acuză pe liderul bosniac HDZ, Dragan Čović, că pune în pericol construcția unei conducte importante de distribuție gaze naturale în conexiune cu Croația – „corupția evidentă a acestuia și afacerea sa ar putea pune în pericol calea Bosniei și Herțegovinei (BiH) către UE”.

Mai mult, Antony Blinken l-a îndemnat pe ministrul bosniac de externe, Elmedin Konaković[5], să facă presiuni asupra lui D. Čović, iar într-o scrisoare făcută publică în 17 ianuarie 2024, liderul american a mai subliniat că „întârzierile continue în acest proiect critic amenință realizarea lui”.

„Având în vedere că acest proiect este în interesul clar al țării dumneavoastră și al regiunii, vă încurajez pe dumneavoastră și pe alții din guvernul dumneavoastră să facem presiuni la adresa liderului HDZ BiH, D. Čović, să pună capăt obstacolelor sale în această chestiune”, a mai adăugat A. Blinken.

„Îndemnăm Parlamentul Federației Croato-Musulmane (FBiH) să adopte legea privind Interconexiunea de Sud, care a fost elaborată în consultare cu experți internaționali și reprezintă un pas esențial către autorizarea, finanțarea și construirea conductei pentru gaze”, a mai spus A. Blinken.

Aceeași scrisoare a fost trimisă și ministrului de externe al Croației, Gordan Grlić-Radman[6]. Scopul conductei este de a asigura diversificarea energetică și de a pune capăt dependenței BiH de gazul rusesc.

Blinken a respins ideea de a înființa o nouă companie care să gestioneze conducta catalogând propunerea ca fiind „neviabilă”.

„Cerințele D. Čović de a forma un nou operator de sistem de transport în FBiH sunt duplicitare, neviabile din punct de vedere economic și pun în pericol întregul proiect”, a adăugat A. Blinken în scrisoare.

„BH-Gas, operatorul sistemului de transport, trebuie să implementeze acest proiect pentru a se asigura că oferă securitatea energetică de care FBiH are mare nevoie”, a mai subliniat liderul american.

În iunie anul trecut, la rândul său, ambasadorul SUA în BiH, Michael Murphy, l-a acuzat pe D. Čović că a obstrucționat construcția gazoductului.

Jurnalistul din Washington, Ivica Puljic, a scris pe X (Twitter) că scrisoarea liderului american „este un semn clar că D. Čović s-ar putea confrunta cu sancțiunile SUA”.

Comentariu:

Camera inferioară a Parlamentului din entitatea mai mare a BiH, FBiH, a adoptat o lege privind construirea interconexiunii de gaze între Croația și BiH, în decembrie 2021. Cu toate acestea, progresul în cealaltă cameră, Camera Popoarelor, a fost blocat de cererile lui D. Čović pentru crearea unei noi companii care să construiască conducta și să conducă procesul de distribuție a gazelor.

În decembrie anul trecut, a fost depusă o propunere în Parlamentul FBiH să înființeze o nouă companie cu sediul în orașul Mostar, din sudul BiH, care să construiască și să gestioneze noul gazoduct ce se dorește a fi construit. Propunerea a fost elaborată de oficiali croați bosniaci.

În prezent, BiH se bazează pe gazul natural rusesc, care ajunge în țară prin conducta TurkStream, prin Turcia și Bulgaria. Odată cu construirea Interconexiunilor de Est și Sud, BiH ar primi gaz de la Azerbaidjan și Croația și nu va mai depinde de Rusia.

4. Muntenegru caută să gestioneze mai bine și să ramburseze integral datoria către Exim Bank din China, în contextul creșterii nemulțumirilor cu privire la activitatea desfășurată de China Road and Bridge Corporation (CRBC)

În 18 ianuarie 2024, Agenția pentru Protecția Mediului din Muntenegru (APMN) a confirmat că, China Road and Bridge Corporation (CRBC) nu a reparat și corectat încă daunele cauzate râului Tara de construcția autostrăzii Bar-Boljare[7], o parte din acest râu fiind un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Termenul până la care compania chineză era obligată să repare prejudiciul adus zonei a fost stabilit până în iulie 2022.

„Măsurile de remediere proiectate nu au fost încă finalizate ... Ne așteptăm ca, în perioada următoare, CRBC să își îndeplinească pe deplin toate obligațiile, altfel o vom face noi înșine pe cheltuiala companiei chineze”, a declarat APMN pentru mass-media.

„CRBC a corectat până acum malul stâng al râului, a reabilitat drumul local de macadam și a remediat albia râului Tara pe o lungime de aproximativ 500 de metri”, a mai precizat agenția.

Lazar Grdinić, de la ONG-ul MANS[8], a spus că nu s-au făcut eforturi serioase pentru a reabilita partea devastată a albiei râului Tara și chiar a o reface parțial.

„Până acum, nu există studii științifice serioase care să ofere un răspuns definitiv la întrebarea cu privire la amploarea devastării”, a spus L. Grdinić pentru mass-media.

La rândul său, șeful clubului local de pescuit sportiv, Momir Zivkovic, a mai spus că, construcția autostrăzii a distrus atât râul, cât și stocul de pește.

Chiar și în acest context, au apărut și informații optimiste făcute publice de ministerul de finanțe din Muntenegru. Tocmai au finalizat o tranzacție de acoperire împotriva riscurilor, iar rata lor scadentă pe 21 ianuarie a fost evaluată ca fiind cu patru milioane mai mică decât ar fi trebuit să fie. S-a stabilit că această economisire semnificativă va aduce, fără îndoială, beneficii cetățenilor din Muntenegru și va fi un ajutor semnificativ în acest an, așa cum a declarat prim-ministrul Milojko „Mickey” Spajić.

El a explicat că acoperirea[9] este un instrument financiar care a ajutat la reducerea ratei dobânzii de la 2% la 0,98%.

După cum a mai subliniat el, această oportunitate a fost ratată în iulie 2023 în mandatul celui de-al 43-lea Guvern, când a existat șansa de a prelungi aranjamentul anterior încheiat în mandatul său de ministru al finanțelor și asistenței sociale.

Muntenegru a negociat cu succes un acord de acoperire, asigurând din nou datoria țării împotriva riscului valutar. Întreaga valoare a acordului de credit pentru autostrada Bar-Boljare este salvgardată până la rambursarea integrală a datoriei către Exim Bank din China, până în anul 2035, cu posibilitatea redefinirii termenelor după doi ani.

Noul acord de acoperire a fost încheiat cu patru bănci (europene și americane) care au oferit cele mai favorabile condiții.

Întregul proces s-a desfășurat în conformitate cu Legea bugetului Muntenegrului pentru anul 2024, cu aprobarea guvernului și în conformitate cu standardele internaționale ISDA (International Swaps and Derivatives Association).

Acesta este un succes semnificativ pentru Muntenegru, cu un rating de credit B/B1, confirmând gestionarea activă și responsabilă a datoriei publice.

Astfel, o altă promisiune a Guvernului al 44-lea a fost îndeplinită.

Comentariu:

După ce (APMN) a determinat dauna, pe 02 august 2021 a fost stabilit un plan de remediere cu CRBC.

Însă organizațiile civice au criticat măsurile de remediere aprobate de APMN, afirmând că reabilitarea a doar 500 de metri din albia râului nu a fost suficientă pentru că mai mult de șase kilometri din cursul râului au fost avariați.

Autostrada Bar-Boljare reprezintă partea muntenegreană a unei autostrăzi mai mari care merge de la coasta Mării Adriatice până în capitala sârbă, Belgrad.

Este esențial de specificat aici că CRBC construiește partea din Muntenegru a autostrăzii și 85% din prima secțiune este acoperită de un împrumut de 944 de milioane de dolari de la Exim Bank din China.

La 13 iulie 2023, primul tronson al autostrăzii a fost deschis oficial, la șapte ani de la începutul proiectului finanțat de China, ducând datoria publică a Muntenegrului la 90,85% din PIB.

În iunie 2019, ONG-ul MANS a avertizat că construcția autostrăzii devastează râul Tara, inclusiv zona sa protejată de UNESCO, subliniind că, construcția de poduri și exploatarea și eliminarea pietrișului și nisipului au deteriorat albia râului.

În aprilie 2018, s-a primit o concesiune pentru gestionarea stocurilor de pește pe o parte a râului Tara, dar, din cauza devastării râului, s-au cerut despăgubiri de la compania chineză.

„În trecut, zeci de pești puteau fi prinși pe râul Tara într-o singură zi. Astăzi, situația cu stocul de pește este una catastrofală și cu greu poți întâlni un pescar aici”, a mai declarat M. Zivkovic pentru mass-media.

Poreclit „lacrima Europei”, râul Tara este considerat unul dintre cele mai frumoase râuri de pe continent. În raportul său privind progresul realizat de Muntenegru, din 2019, Comisia Europeană a cerut să fie prevenite posibilele daune aduse mediului râului Tara în contextul construcției autostrăzii.

[1] Maja Gojković (născută la 22 mai 1963) este o politiciană sârbă, viceprim-ministru al Serbiei și ministru al culturii și informațiilor, din 2020. Membră a Partidului Progresist Sârb (SNS), ea a fost și președintă a Adunării Naționale, din 2014 până în 2020. Ca membră a Partidului Radical Sârb (SRS), ea a ocupat funcția de ministru fără portofoliu din 1998 până în 1999 și viceprim-ministru al fostei Iugoslavii din 1999 până în 2000. Ulterior a devenit primar al orașului Novi Sad, capitala Provinciei Autonome Vojvodina, funcție deținută între 2004 și 2008, după care a părăsit SRS și a format Partidul Popular (NP), care a fuzionat cu SNS în 2012. Partidul Popular a fost dizolvat la 03 decembrie 2012 când s-a unit cu SNS, Maja Gojković fiind membră a acestui partid aflat la putere. Pentru că a susținut o coaliție cu Boris Tadić și cu Partidul Democrat al acestuia, independentă de Partidul Popular, ea și alți membri au fost expulzați din Partidul Popular.

[2] Tomislav Momirović (născut la 17 octombrie 1983) este un om de afaceri și politician sârb care servește ca ministru al comerțului intern și extern, din 2022. Membru al Partidului Progresist Sârb (SNS), a ocupat funcția de ministru al construcțiilor, transporturilor și infrastructurii, din 2020 până în 2022. Acesta s-a născut la Belgrad din părinții săi Đorđe și Nada, care au fondat Casa de modă Mona, în 1989. A absolvit Facultatea de Drept, Universitatea din Belgrad.

[3] Wang Wentao (născut în mai 1964) este un politician chinez care este ministru al comerțului, din decembrie 2020. Anterior a fost secretar al Partidului Comunist în Jinan și secretar adjunct al Partidului Comunist, provincia Shandong.

[4] Rio Tinto Group este o companie multinațională britanică-australiană care este a doua cea mai mare corporație de metale și minerit din lume. A fost fondată în 1873, când un grup de investitori a cumpărat de la guvernul spaniol un complex minier din Rio Tinto, în Huelva, Spania. A crescut printr-o serie lungă de fuziuni și achiziții. Deși se concentrează în primul rând pe extracția mineralelor, are și operațiuni semnificative în rafinare, în special rafinarea bauxitei și a minereului de fier. Are sedii comune în Londra și Melbourne.

[5] Elmedin Konaković (născut la 3 septembrie 1974) este un politician bosniac care servește ca ministru al afacerilor externe, din ianuarie 2023. Este fondatorul și președintele partidului Poporul și Justiția și anterior a fost membru al Camerei Reprezentanților Federale. E. Konaković a fost, de asemenea, membru al Camerei Federale a Popoarelor, din 2019 până în 2022. A fost prim-ministru al cantonului Sarajevo, din 2015 până în 2018.

[6] Gordan Grlić-Radman (născut la 6 iunie 1958) este un diplomat și politician croat, ministru al afacerilor externe și europene, din iulie 2019. G. Grlić-Radman s-a născut în Prisoje, lângă Tomislavgrad, (BiH). A studiat la Gimnaziul XIV din Zagreb, până în 1977, și a obținut o diplomă de licență la Facultatea de Agricultură a Universității din Zagreb, în 1982. În 1991, G. Grlić-Radman a absolvit studiile pe o perioadă de doi ani la școala de management Institut für Kaderschule, din Berna, Elveția. În 2002, a absolvit în relații internaționale la Facultatea de Științe Politice a Universității din Zagreb, unde a obținut un doctorat în 2007 cu o disertație pe tema „Neutralitate și Noua Arhitectură de Securitate Europeană”.

[7] Autostrada Belgrad–Bar este o viitoare autostradă care va face legătura între capitala sârbă Belgrad și Bar, principalul port maritim al Muntenegrului. Italia, Muntenegru și Serbia fac lobby pentru a specifica această rută alături de coridoarele paneuropene și este adesea menționată ca parte a Coridorului XI sau 4B propus – un coridor de autostradă/feribot care leagă Bari, Bar, Belgrad și București. În partea sârbă, construcția drumului a început în 2012 pe o porțiune de 40,3 kilometri Ljig—Preljina pe partea de nord a traseului, care a fost dat în exploatare în 2016. În partea muntenegreană, construcția drumului a început pe 11 mai 2015. Proiectul a devenit subiect de controversă în 2021, după dezvăluiri că acordurile de împrumut între China și Muntenegru pentru a finanța proiectul au fost rezultatul corupției și că termenii acordului au fost catalogați ca fiind nerealiști privind faptul că Muntenegru își va putea îndeplini obligațiile.

[8] ONG MANS este o organizație neguvernamentală care luptă împotriva corupției și crimei organizate care afectează Muntenegru. Viziune lor este aceea că Muntenegru este catalogat ca o societate corectă, deschisă și liberă de cetățeni activi și liberi, cu un guvern care servește interesului public. MANS este angajată în: 1. Investigarea cazurilor concrete de corupție și criminalitate organizată 2. Monitorizarea implementării legislației și politicii guvernamentale 3. Oferirea de asistență juridică gratuită 4. Elaborarea de propuneri și analize legislative și politice 5. Realizarea campaniilor de avocatură.

[9] O acoperire este un tip de investiție care are scopul de a reduce riscul efectului mișcărilor negative ale prețului unui activ.