Serbia vrea să-și diversifice furnizorii de resurse de gaze pentru asigurarea nevoilor proprii, dar și să devină țară de tranzit pentru Europa Centrală

În 15 noiembrie 2023, Serbia și Azerbaidjan au semnat la Baku un acord conform căruia aproximativ 400 de milioane de metri cubi de gaz din Azerbaidjan vor fi livrați anual Serbiei, începând cu 2024.

Ministrul sârb al mineritului și energiei, Dubravka Đedović Handanović[1], și ministrul energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov[2], au semnat un memorandum de înțelegere care, potrivit comunicatului de presă al ministerului sârb, „aprofundează relațiile în domeniul energiei”.

La aceeași întâlnire a fost semnat un contract comercial între Srbijagas, proprietatea de stat sârbă, și SOCAR, din Azerbaidjan.

Ministerul sârb a specificat că, în conformitate cu acordul semnat, Azerbaidjanul ar trebui să livreze până în 400 de milioane de metri cubi de gaz pe an, până în 2026, iar după aceea se va ajunge la livrarea unui miliard de metri cubi pe an.

Ministrul energiei al Azerbaidjanului a declarat: „Punem bazele unei cooperări cu mai multe fațete în domeniul gazelor, inclusiv pentru furnizarea de gaze din Azerbaidjan către Serbia, pentru prima dată”. „Serbia este noul partener al Azerbaidjanului în diversificarea pieței de gaze din Europa. Cu furnizarea de până la 400 de milioane de metri cubi de gaz pe an Serbiei, numărul țărilor care vor beneficia de gaze din Azerbaidjan va ajunge la opt”, a spus P. Shahbazov.

Ca urmare, Serbia salută acordul privind furnizarea de gaze care va ajuta țara să își atingă „obiectivul strategic de diversificare a aprovizionării și de a-și consolida poziția ca țară de tranzit pentru aprovizionarea cu gaze către Europa Centrală”.

„După finalizarea gazoductului Balkan Stream, care a oferit securitate suplimentară și a deschis o nouă direcție de aprovizionare, atingem acum obiectivul strategic de diversificare a furnizorilor și întărirea suplimentară a poziției noastre de țară de tranzit pentru furnizarea de gaze către țările din Europa Centrală”, a declarat Dubravka Đedović Handanović.

Comentariu:

Termenul de finalizare a interconectării gazelor, finanțată de Uniunea Europeană (UE), expiră la sfârșitul acestui an. Dubravka Đedović Handanović a mai spus că Memorandumul semnat „deschide alte posibilități de cooperare între cele două țări, care se referă la livrarea de gaz natural lichefiat prin terminale de GNL din Turcia și Grecia, precum și o potențială cooperare pentru dezvoltarea capacităților pentru construirea de centrale pe gaz și instalații de stocare a gazelor”.

În prezent, Serbia importă aproape tot gazul său de la gigantul energetic rus Gazprom, producția internă acoperind doar aproximativ 15% din nevoile sale proprii. Ultimul contract pe termen lung cu Gazprom a expirat la sfârșitul lui 2021. În noiembrie 2021, președinții sârb și rus au convenit ca, în următoarele șase luni, Serbia să continue să plătească 270 de dolari la 1.000 de metri cubi de gaze naturale. În mai 2022, într-o conversație telefonică, au convenit că va fi semnat un nou acord pe trei ani.

Directorul Agenției de Informații de Securitate (BIA), din Serbia, a demisionat

În 03 noiembrie 2023, Aleksandar Vulin, și-a anunțat demisia „irevocabilă” din funcția de director al Agenției de Informații de Securitate (BIA)[3] motivația acestuia fiind presiunea externă creată și susținând că UE și SUA „îi cer capul ca o condiție prealabilă pentru a nu impune sancțiuni Serbiei”. Demisia lui A. Vulin a fost și una dintre cererile participanților la protestele „Serbia împotriva violenței”, care au avut loc constant în ultimele șase luni la Belgrad.

Aleksandar Vulin a declarat că nu dorește ca sancțiunile occidentale care îl vizează personal să îi afecteze negativ țara. Mai mult, A. Vulin a mai subliniat că „nu își va permite să fie motivul șantajului și presiunii asupra Serbiei și a lumii sârbe”. Oficialul sârb a mai completat că „sancțiunile care i-au fost impuse sunt dovada luptei lui persistente pentru unitatea sârbilor”.

Decizia adoptată de A. Vulin vine la câteva zile după ce Aleksandar Vučić a dizolvat Parlamentul Serbiei și a stabilit oficial organizarea de alegeri naționale pentru 17 decembrie, în tandem cu alegerile locale.

Vulin și-a exprimat regretul privind recunoașterea la nivel internațional a independenței fostei provincii iugoslave, Kosovo, care și-a declarat independența în 2008, precum și de crearea la nivel internațional a percepției de interferență a Serbiei în R. Srpska, și de criticarea refuzului Belgradului de a impune Rusiei sancțiunile UE din cauza invaziei Ucrainei.

Vulin a prognozat că „următoarea cerere va fi expulzarea investițiilor chineze”, o dependență mai mare de tehnologiile și comerțul occidental și o „continuare a dezintegrării politice și teritoriale a Serbiei și acceptarea valorilor occidentale în care nu există loc pentru familia tradițională și națiune și, în cele din urmă, nici pentru justiție socială”.

Vulin a mai subliniat că UE și SUA au exercitat presiuni asupra Belgradului și Pristinei pentru a normaliza relațiile, pentru a reduce potențialul de izbucnire a unui conflict și pentru a permite atât Serbiei, cât și Kosovo să participe mai pe deplin la organismele internaționale.

Comentariu:

Vulin este cel mai înalt oficial sârb care a fost plasat pe o listă de sancțiuni a SUA de când Partidul Progresist Sârb (SNS) a venit la putere, în 2012. A. Vulin este un fost membru al SNS, dar care a fost fondatorul partidul de dreapta, pro-rus, Mișcarea Socialiștilor, în 2008, dar care a părăsit conducerea când a devenit director al BIA.

Vulin a fost mult timp acuzat că are legături strânse cu Rusia și a fost numit „omul Moscovei” de multe ori. În 2022, el a vizitat Moscova și i-a subliniat lui Serghei Lavrov: „Serbia este singurul stat din Europa care nu a introdus sancțiuni și nu a făcut parte din isteria anti-rusă”.

După cum foarte bine se cunoaște, președintele sârb, A.Vučić, a respins la mijlocul lunii septembrie 2023 informațiile din mass-media despre demiterea iminentă a lui A. Vulin, spunând că, în urma unor astfel de rapoarte, el i-a „prelungit mandatul”. „Poate că am plănuit să-l concediez, dar acum nu-l pot demite”, a mai spus A.Vučić.

După cum foarte bine se cunoaște, la mijlocul lunii iulie 2023, Departamentul de Trezorerie al SUA a impus sancțiuni lui A. Vulin, acuzându-l de implicare în diferite activități de corupție. Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), a susținut că politicianul pro-rus, A. Vulin, a fost implicat în crima organizată transnațională, operațiuni ilegale de narcotice și utilizarea abuzivă a funcțiilor publice. Pe lângă toate aceste acuzații, A. Vulin a mai fost acuzat că „și-a folosit pozițiile publice pentru a sprijini Rusia, facilitând activitățile maligne ale Rusiei care degradează securitatea și stabilitatea Balcanilor de Vest și oferind Rusiei o platformă pentru a-și spori influența în regiune”.

Balcanii de Vest afectați de fluxuri mari de migranți ilegali. Europa ar putea fi pusă în pericol?

Conform unui dosar de informații privind posibilele legături dintre migrație și terorism, publicat în după-amiază zilei de 03 noiembrie 2023, pe site-ul parlamentului maghiar, se concluzionează că serviciul de informații al talibanilor a preluat controlul direct asupra grupurilor afgane de trafic de persoane care operează pe teritoriul Vojvodinei, în Serbia, lângă granița cu Ungaria.

Conform surselor din mass-media, documentul din 25 octombrie 2023, întocmit din rapoartele de informații ale Centrului Național de Informații, o agenție guvernamentală care se ocupă de informații de securitate națională, avertizează, de asemenea, că războiul dintre Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas a crescut riscul terorismului și că ruta de migrație din Balcanii de Vest ar putea fi folosită de rețelele teroriste pentru a submina securitatea și a organiza atacuri în Europa de Vest.

Raportul, intitulat „Aspecte de securitate națională ale migrației ilegale în zona de frontieră sârbo-maghiară”, vine pe fondul violenței crescânde la granița maghiară-sârbă, în timp ce grupurile de trafic de persoane din Afganistan, Maroc și Siria luptă pentru controlul asupra pieței profitabile prin care se realizează traficul migranților peste graniță în UE.

Anumite investigații făcute de entități din mass-media regională arată că grupurile se înarmează în nordul Serbiei, adesea cu arme furnizate de bande criminale din Albania, Kosovo și sudul Serbiei. Poliția sârbă și maghiară au convenit să lucreze împreună în zona de frontieră pentru a combate bandele criminale implicate.

Poveștile aproape zilnice au detaliat cum sistemul de protecție a frontierei este supus unei presiuni severe și că patrulele de frontieră sunt adesea atacate de traficanții de migranți. Între 1.000 și 1.200 de încercări de trecere a graniței sunt înregistrate în fiecare zi, adesea distrăgând atenția patrulelor de frontieră la un moment dat, în timp ce un alt grup urcă pe scări și traversează la altul. Presiunea a crescut pe măsură ce iarna se apropie, pe măsură ce mai mulți migranți încearcă să ajungă la destinație înainte de sosirea vremii reci.

Raportul de informații, a cărui declasificare a fost inițiată de liderul grupului parlamentar al partidului de guvernământ Fidesz[4], din Ungaria, Máté Kocsis[5], care este și președintele Comitetului pentru Securitate Națională, descrie cum luptele interne între diferitele bande de contrabandă din Vojvodina sunt în creștere, violența este în creștere, iar poliția sârbă pare incapabilă să controleze situația. Potrivit surselor de informații citate în raport, două grupuri afgane – unul numit 40-059 și celălalt 313 – controlează acum majoritatea afacerilor de trafic de persoane. Primul postează în mod activ videoclipuri de propagandă pe TikTok, gloriind abilitățile lor de luptă, oglindind stilurile unor grupuri extremiste precum Hamas, ISIS și Al-Qaeda.

Există motive de a crede, avertizează raportul, că talibanii încearcă să preia controlul deplin asupra afacerii, în special la granița sârbo-maghiară, atât în ceea ce privește finanțarea, cât și operațiunile. Scopul lor, se spune că este de a folosi veniturile din contrabanda de persoane ca resursă pentru finanțarea operațiunilor teroriste. Costul traficului de migranți este în creștere, ajungând la 1.000 de euro pentru fiecare persoană adusă peste graniță în UE. Raportul adaugă că membrii familiei guvernului taliban din Afganistan și ai organizației sale teroriste, grupul Haqqani[6], sunt implicați direct în bandele din regiune. Organizațiile teroriste din Orientul Mijlociu și-au exprimat interesul de a cumpăra rețele întregi de traficanți din Balcani.

Raportul avertizează, de asemenea, că amenințările teroriste în Europa sunt în creștere în urma atacului Hamas asupra Israelului și a conflictului rezultat din Gaza și că, deși Ungaria este doar o țară de tranzit și nu o țintă potențială pentru grupurile teroriste, ruta de migrație din Balcanii de Vest ar putea să fie din ce în ce mai folosită de grupurile de teroriști pentru a-și introduce membrii în Europa de Vest. În mod interesant, raportul subliniază, de asemenea, importanța unei „legături” Moscova-Belgrad, care ar putea fi sensibilă din punct de vedere politic pentru guvernul maghiar pro-rus al lui Viktor Orbán. Aparent, granița dintre Afganistan și Tadjikistan este practic necontrolată, iar afganii de origine tadjică pot obține cu ușurință pașapoarte, permițându-le să călătorească fără viză la Moscova și apoi de la Moscova la Belgrad. „Această metodă permite membrilor ISIS, Al-Qaeda și altor organizații extremiste talibane să intre în UE aproape nedetectați, chiar și în câteva zile”, se arată în raport. Utilă din punct de vedere politic, publicarea raportului de informații se încadrează perfect în narațiunea guvernului naționalist-populist maghiar despre migrație.

Consilierul pentru securitate națională al lui V. Orbán, Bakondi György, s-a grăbit să reacționeze la televiziunea publică maghiară, în 03 noiembrie 2023, spunând că, „din cauza politicii eșuate de migrație a UE, acum serviciul secret al talibanilor și guvernul afgan sunt cei care decid cine poate intra în Europa.”

Criticii subliniază că publicarea raportului ar putea fi folosită de guvernul maghiar pentru a modela climatul politic al Europei înaintea alegerilor europene de anul viitor, în care se așteaptă ca problema sensibilă a migrației în bloc să joace un rol major. „Acest guvern a folosit serviciile de informații de mai multe ori din motive politice”, a declarat pentru BIRN Bulcsú Hunyadi[7], de la think-tank-ul Political Capital, din Budapesta. „Este evident că guvernul este foarte îngrijorat de ceea ce se întâmplă la granița de sud, mai ales că nu are control asupra evoluțiilor din nordul Serbiei. Acest raport seamănă foarte mult cu comunicarea de criză.” B. Hunyadi a adăugat că partidul maghiar de extremă dreaptă Mi Hazank[8] plănuiește deja o demonstrație anti-imigrație în Ásotthalom, sudul Ungariei, iar guvernul dorește să păstreze avantajul asupra migrației. Observatorii spun că este oarecum suprarealist, totuși, că un guvern care leagă traficul de persoane cu crima organizată a eliberat 1.400 de traficanți străini din închisoare în această vară, invocând supraaglomerarea.

Comentariu:

Este foarte bine cunoscut faptul că, pe măsură ce s-a încercat intensificarea controlului rutelor cele mai utilizate pentru intrarea și solicitarea de azil în Europa, intrările neregulate și ilegale prin Balcani au înregistrat o creștere semnificativă încă din anii ce au trecut.

Multe dintre persoane au fost identificate ca fiind afgani care au fugit de regimul taliban și se confruntă cu condiții groaznice de-a lungul granițelor regiunii. Până la 15 decembrie 2021, Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă (FRONTEX) a înregistrat 55.310 de sosiri neregulate în UE pe ruta Balcanilor de Vest. Cifra reprezintă o creștere de 138% față de aceeași perioadă din 2020 și 387% față de 2019.

Majoritatea persoanelor respective erau de origine afgană, marocană și siriană. Potrivit lucrătorilor umanitari, rutele prin Balcani au devenit singura alternativă viabilă pentru persoanele aflate în mișcare, deoarece state membre precum Grecia și Italia și-au întărit granițele. După luni de călătorie, mulți dintre afganii care fug de regimul taliban au intrat în Bosnia și Herțegovina (BiH), sperând să treacă granița în Croația și să intre în UE.

După cum au documentat ONG-urile și rețelele de activiști, persoanele aflate în mișcare se confruntă cu respingeri violente pe scară largă și sistematice către BiH din partea autorităților croate, cu 4.905 de persoane afectate în perioada iulie-noiembrie 2021.

Mii de afgani sunt astfel blocați în BiH, unde condițiile sunt din ce în ce mai îngrozitoare. Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (IOM), niciuna dintre cele 406 persoane identificate într-o colectare de date în BiH, în decembrie 2021, nu a fost cazată în Centre oficiale de primire temporară (TRC). Majoritatea celor fără acces la cazare (32%) erau cetățeni afgani.

Un raport publicat de Centrul Umanitar pentru Integrare și Toleranță (HCIT), care acoperă perioada din ianuarie 2020-octombrie 2021, documentează 3.092 de incidente de respingere care au implicat 46.475 de persoane expulzate ilegal în Serbia din Ungaria, România, Croația și BiH – dintre care 18% erau afgani. Dintre cele 4.500 de persoane, inclusiv 322 de copii, găzduite în 13 centre de primire din Serbia, afganii constituie cel mai mare grup (35%).

[1] S-a născut în 1978, la Belgrad. A absolvit studii superioare în domeniul bancar și finanțe la Facultatea de Economie din Belgrad și un master în finanțe și management la SDA Bocconi School of Management din Milano, Italia, și la UCLA Anderson School of Management din Los Angeles. A publicat mai multe lucrări științifice pe tema parteneriatelor public-privat și finanțării proiectelor în cooperare cu Universitatea din Belgrad și este lector invitat la studiile de master la University College London. A ajuns în funcția de ministru al Minelor și Energiei din postul de membru al Comitetului executiv al NLB Komercijalna Banka în care a fost numită în 2021. A ajuns în această funcție din funcția de director al Reprezentanței Regionale a Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru Balcanii de Vest, cea mai mare instituție financiară multilaterală din lume și unul dintre cei mai mari creditori ai țărilor din Balcanii de Vest, funcție pe care a deținut-o timp de cinci ani. Înainte de a veni pe postul de la BEI, la Belgrad, ea a fost manager pentru Serbia, Macedonia de Nord și Albania la sediul BEI din Luxemburg, dar și responsabilă de proiecte de parteneriat public-privat și finanțare de proiecte, inclusiv Irlanda, Franța, Marea Britanie și țările Benelux, când a fost premiată de revista Project Finance pentru tranzacția europeană a anului în sectorul aviației în 2013. Înainte de cariera ei în domeniul bancar, D. Djedovic a lucrat în domeniul mass-media și al comunicării. Vorbește engleză, franceză, italiană și rusă.

[2] Parviz Shahbazov s-a născut la Baku, la 24 noiembrie 1969. A studiat la Academia de Stat a Petrolului din Azerbaidjan, 1986-1992, și a făcut serviciul militar în 1988-1989. În 1990, și-a început cariera diplomatică ca stagiar la Departamentul de Relații Economice Internaționale al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Azerbaidjan. În 1992-1996, a lucrat ca atașat la Ambasada Republicii Azerbaidjan în Republica Federală Germania, iar în perioada 1996-2001, a fost al secretar II, secretar I, șef de departament, șef adjunct de departament pentru Europa, SUA și Canada al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Azerbaidjan. În perioada 2001-2005, a fost consilier și însărcinat cu afaceri al Ambasadei Republicii Azerbaidjan în Republica Austria. În 2005, a fost președintele Forumului de cooperare în domeniul securității al OSCE. După aceea, a fost numit Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Azerbaidjan în Republica Federală Germania în 2005 și a ocupat această funcție până în 2016. El a fost numit ministru al energiei al Republicii Azerbaidjan pe 12 octombrie 2017. Vorbește fluent azeră (nativ), rusă, engleză și germană. Este căsătorit și are doi copii.

[3] Agenția de Informații de Securitate (BIA) este o agenție națională de informații a Serbiei. Agenția este responsabilă pentru colectarea, raportarea și diseminarea informațiilor și efectuarea de activități de contrainformații în interesul securității naționale a Serbiei. BIA a fost înființată la 01 august 2002 ca succesor al Serviciului de Securitate a Statului (SDB), care a existat din 1991 până în 2002. Funcționarea sa este similară cu cea a CIA din SUA sau SVR din Federația Rusă.

[4] Fidesz - Alianța Civică Maghiară este un partid politic parlamentar de centru-dreapta din Ungaria. La alegerile parlamentare din 2010, alianța Fidesz-KDNP a câștigat majoritatea în parlament, obținând 52% din voturi, Fidesz luând 227 de locuri și KDNP luând 36.

[5] Máté Kocsis este un jurist, administrator sportiv și om politic maghiar, care a ocupat funcția de primar al orașului Józsefváros din 2009 până în 2018. De asemenea, el reprezintă Józsefváros în Adunarea Națională a Ungariei, din 2010 până în 2014, și din 2018. Este actualul lider al grupului parlamentar Fidesz. Din 2015 este președintele Federației Maghiare de Handbal.

[6] Rețeaua Haqqani este o organizație militantă islamistă sunnită înființată de Jalaluddin Haqqani, care a apărut ca un lider al războiului afgan și comandant al insurgenților în timpul războiului antisovietic; a fost membru al fracțiunii Hizb Al-Islami condusă de renumitul comandant mujahedin, Younis Khalis. Mai târziu, Jalaluddin s-a aliat cu talibanii afgani în calitate de ministru al afacerilor tribale și de frontieră al acestui grup, atunci când talibanii dețineau puterea în Afganistan până la sfârșitul anilor 1990. Sirajuddin Haqqani, fiul lui Jalaluddin, conduce în prezent activitățile de zi cu zi ale grupului, împreună cu câteva dintre cele mai apropiate rude ale sale. În august 2015, Sirajuddin a fost numit adjunct al noului lider taliban, Mullah Akhtar Mohammed Mansur, cimentând alianța dintre Haqqani și talibani.

[7] A studiat istoria, sociologia și relațiile internaționale la Universitatea Catolică Pázmány Péter și la Universitatea Andrássy din Budapesta. A participat la numeroase burse, inclusiv Bursa Parlamentară Internațională a Bundestagului German, programul Educație Civică în Acțiune al Agenției Federale pentru Educație Civică și Robert Bosch Stiftung Germania. Este la Political Capital, din 2007. Conduce programul organizației care se concentrează pe radicalism, extremism de dreapta și populism. Domeniile lui de cercetare includ argumentarea de extremă dreaptă și populistă, prevenirea radicalismului, anti-romi și sentimente antisemite, dar el acoperă și starea societății civile din Ungaria și educația civică.

[8] Mișcarea Patria Noastră (maghiară: Mi Hazánk Mozgalom) este un partid politic de extremă dreapta fondat de primarul din Ásotthalom, fost membru al Jobbik.