1. Avertismente și acuzații foarte serioase aduse Serbiei ca urmare a evenimentelor care au avut loc în nordul Kosovo

Ca urmare a conflictului armat care a avut loc, în 24 septembrie, între un grup de sârbi înarmați și forțele de poliție kosovare, în apropierea satului Banjska, iată că au început să fie furnizate comunității internaționale comunicate foarte interesante de avertizare și puncte de vedere diferite de către oficiali din Kosovo și Serbia.

Nu trebuie omis faptul că, în 29 septembrie, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un comunicat scris a informat opinia publică internațională că „aliații NATO s-au întâlnit și și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la tensiunile din nordul Kosovo”.

După zilele tensionate ce au luat naștere ca urmare a conflictului menționat, guvernul Kosovo a generat un denunț la adresa Serbiei, lansând acuzațiile că forţele militare sârbe se apropie de graniţa sa. Astfel, într-o declarație emisă în 30 septembrie, guvernul kosovar a declarat că „urmărește îndeaproape și cu mare vigilență ultimele evoluții privind deplasarea unităților militare ale Forțelor Armate Sârbe către graniță”. Mai mult, în declarație s-a specificat faptul că „mișcările armatei sârbe au avut loc în trei direcții diferite”, fiind detaliate mișcările anumitor brigăzi sârbe în diferite puncte de la granița sârbo-kosovară. Potrivit guvernului kosovar, mișcările militare sârbe includ „plasarea de artilerie antiaeriană și grea” în mai multe locuri situate la câțiva kilometri de granița dintre cele două entități, fiind subliniat că: „Ne-am exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la existența acestor 48 de baze militare și a jandarmeriei, subliniind că aceste baze servesc la sprijinirea unei posibile agresiuni militare împotriva Kosovo, care acum a fost confirmată”.

În același context, la 1 octombrie, autoritățile kosovare au declarat că au dovezi că Serbia încearcă să anexeze regiunea de nord și că atacatorii înarmați sârbi implicați în derularea evenimentelor din 24 septembrie s-au pregătit pentru asta de mult timp în baze militare.

În acest sens, este elocventă declarația ministrului de interne kosovar, Xhelal Svecla, care a subliniat în timpul unei conferințe de presă în unul din sedile poliției kosovare din nordul orașului Mitrovica: „Această organizație teroristă a avut un singur scop: anexarea nordului R. Kosovo. Pentru a realiza acest obiectiv, instituțiile sârbe și-au organizat capacitățile militare, logistice și financiare”.

Potrivit lui X. Svecla, președintele sârb, Aleksandar Vučić, ministrul apărării, Miloš Vučević, și șeful Statului Major al Forțelor Armate Sârbe, Milan Mojsilović, au fost implicați direct în încercarea menționată, oficialul kosovar subliniind că: „Președintele sârb a încercat să nege faptul că statul pe care îl conduce a fost implicat în planificarea și executarea atacului din 24 septembrie, dar documentele pe care le-am publicat mai devreme și filmările pe care le vom publica sunt o dovadă clară a angajării structurile militare și de stat din această organizație”.

Având în vedere că guvernul kosovar scoate în evidență o „amenințare gravă din partea Serbiei”, autoritățile kosovare au declarat că sunt în contact cu SUA și statele membre ale Uniunii Europene, fiind subliniat faptul că „instituțiile din Kosovo, în coordonare cu partenerii internaționali, sunt mai hotărâte ca niciodată să apere cu orice preț întregul teritoriu, să protejeze suveranitatea, ordinea constituțională, ordinea publică și viața cetățenilor și rezidenților țării lor”.

Președintele Serbiei, A. Vučić, la rândul său, cum era de așteptat, a negat că Serbia s-ar fi implicat într-o construcție militară de-a lungul graniței cu Kosovo, liderul sârb subliniind într-un videoclip postat în ziua de 1 octombrie, pe Instagram: „O campanie de minciuni... a fost lansată împotriva Serbiei noastre”. Au mințit mult despre prezența forțelor noastre militare... De fapt, sunt deranjați că Serbia are ceea ce ei descriu drept arme sofisticate”.

Ca urmare a evoluțiilor din regiune, guvernul kosovar îi cere președintelui sârb, A. Vučić să-și retragă imediat trupele de la graniță. Astfel, este semnificativ de menționat aici că, în 30 septembrie, liderul sârb a declarat într-un interviu pentru mass-media că Serbia nu va trimite trupe în Kosovo.

Mai mult, A. Vučić a mai spus că va ordona retragerea militară, deoarece o escaladare ar fi „contraproductivă” pentru aspirațiile Serbiei de aderare la UE, iar în 1 octombrie, președintele Serbiei a mai adăugat că: „Vom continua să investim în apărarea țării noastre, dar Serbia vrea pace. Tot ce au spus au inventat și au mințit și au știut că inventează și mint.”

Comentariu:

Belgradul nu recunoaște independența Kosovo și, deocamdată, insistă asupra creării unei asociații a municipalităților sârbe din nordul Kosovo, teoretic ca o condiție pentru normalizarea relațiilor cu Pristina, dar practic ca și creștere a autonomiei nordului Kosovo unde etnicii sârbi sunt majoritari. Este de remarcat că, în 2021, au apărut din nou subiecte foarte interesante și discutate frecvent cu privire la viitorul entităților din Balcanii de Vest și la o posibilă reconfigurare teritorială a acestora, subiect care a mai fost vehiculat intens și în perioade anterioare, dar care iată că s-a reactivat puțin acum cu privire la viitorul Kosovo și, cum era mai mult de așteptat, cu privire și la viitorul Bosniei-Herțegovina (BiH).

Pe 24 septembrie, după cum foarte bine se cunoaște, o ciocnire armată a izbucnit în satul Banjska, din nordul Kosovo, lângă granița cu Serbia, când un grup de sârbi înarmați a blocat un pod cu două camioane.

Un număr mare de forțe de securitate au fost trimise în regiune, iar punctul de trecere a frontierei Brnjak, dintre Kosovo și Serbia, a fost închis. Cum este foarte bine cunoscut, zona a fost scena unor mai multe tulburări, începând din aprilie 2023, când etnicii sârbi locali au boicotat alegerile din nordul Kosovo, urmate de proteste împotriva alegerii primarilor din rândul etnicilor albanezi kosovari, aceștia fiind minoritari în nordul Kosovo.

Albanezii sunt de departe cel mai mare grup etnic din întregul Kosovo, urmați de sârbi, aproximativ jumătate dintre ei trăind în nordul acestei entități. Pe fondul tulburărilor din cauza alegerilor, au fost desfășurate trupe de menținere a păcii NATO. Nu trebuie omis faptul că, totuși, a avut loc o „mare desfășurare militară sârbă de-a lungul graniței cu Kosovo”, potrivit Consiliului Național de Securitate al SUA, al cărui purtător de cuvânt a numit desfășurarea de forțe militare menționată ca „o dezvoltare foarte destabilizatoare”.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, a declarat, în 28 septembrie, că oficialii americani monitorizează o desfășurare amplă a trupelor sârbe de-a lungul graniței cu Kosovo, descriind-o drept o „punere în scenă fără precedent în poziții avansate a artileriei, tancurilor și unităților de infanterie mecanizată sârbe”.

Se cunoaște foarte bine că, A. Vučić a ridicat de mai multe ori în ultimele luni nivelul de pregătire pentru luptă al trupelor sârbe de la granița cu Kosovo. Serbia și-a întărit, de asemenea, trupele prin dotarea cu arme și alte echipamente achiziționate în principal din Rusia și China.

2. Secesiunea R. Srpska ar putea deveni foarte probabilă?

În 29 septembrie, sute de sârbi bosniaci au fluturat steaguri ale Serbiei și Rusiei și bannere cu chipul președintelui rus, Vladimir Putin, în timp ce au organizat un protest în sprijinul liderului lor separatist, Milorad Dodik, care amenință și caută să realizeze de mai multă vreme unirea cu Serbia vecină.

Protestele au avut loc la granița internă nemarcată din BiH, care separă țara în două entități – R. Srpska și Federația Croato – Musulmană (FBiH) așa cum se solicita și s-a specificat în cadrul Acordului de pace de la Dayton, mediat de SUA și care a pus capăt războiului din 1992-1995. Protestatarii sârbi au scandat sloganuri împotriva percepției că BiH este un singur stat.

Aceștia au blocat pentru scurt timp traficul dintre cele două entități, dar nu au fost semnalate incidente majore.

„Am fost întotdeauna de partea învingătorilor”, a declarat Ljubiša Ćosić[1], un oficial sârb bosniac. „Am fost mereu de partea libertății. Așa că legătura noastră cu Federația Rusă și cu poporul rus este extraprdinară”.

Comentariu:

Președintele sârb bosniac, Milorad Dodik, care are legături strânse cu V. Putin de multă vreme, face dovada că se străduiește în mod deschis să separe teritoriile sârbe bosniace de restul BiH și să le alăture Serbiei vecine. Din această cauză, el a fost sancționat de SUA, în 2017.

Există temeri larg răspândite că Serbia, un aliat al Rusiei, ar putea aprinde tensiunile din Balcanii de Vest pentru a distrage măcar o parte din atenția întregii lumii de la războiul din Ucraina.

Procurorii bosniaci sunt în proces de a depune acuzații împotriva lui M. Dodik pentru acțiunile sale separatiste și pentru sfidarea deciziilor unui oficial internațional care supraveghează pacea în BiH.

El ar putea risca până la cinci ani de închisoare dacă va fi condamnat de un tribunal bosniac pentru aceste acuzații.

[1] Ljubiša Ćosić este un politician sârb bosniac cu un master în economie și doctorand la Universitatea din Banja Luka. L. Ćosić a lucrat ca interpret pentru OSCE și ca stagiar la Adunarea Parlamentară a BiH și la Institutul Național Democrat din Washington, DC. Apoi a lucrat pentru Agenția de Dezvoltare Regională din Sarajevo (2004-2006) și Agenția de Stat pentru Investigații și Protecție din BiH (SIPA, 2006-2008). A fost consilier al ministrului comerțului exterior și al relațiilor economice din BiH, Mladen Zirojević (SNSD, 2008-2011) și consilier pentru probleme economice al membrului sârb al președinției tripartite a BiH, Nebojša Radmanović (SNSD, 2011-2012). Din martie 2017, este președintele Asociației Municipiilor și Orașelor din R. Srpska. În octombrie 2020, la primele alegeri directe pentru post, a fost ales primar al orașului Sarajevo de Est, acoperind șase municipalități suburbane din entitatea R. Srpska.