1. Protestele violente ale sârbilor kosovari au condus la decizia comunității internaționale de reorganizare a alegerilor locale în cele patru municipalități din nordul Kosovo și de întărire a forțelor KFOR

În 01 iunie 2023, președintele Kosovo, Vjosa Osmani, și prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, au confirmat că sunt deschiși și și-au exprimat acordul pentru organizarea de nou a alegerilor pentru ocuparea posturilor de primari în cele patru municipalități cu populație majoritară sârbă din nordul țării, în conformitate cu cererea transmisă de liderii occidentali.

În același context, este de remarcat că în 05 iunie 2023, în Kosovo, au început să sosească întăririle forțelor NATO, conform deciziilor adoptate la nivelul Alianței Nord-Atlantice, ca urmare a violențelor inacceptabile care au provocat aproape 40 de răniți în cadrul efectivelor forțelor de menținere a păcii KFOR. Aproximativ 500 de militari turci din Brigada 65 de infanterie mecanizată din Turcia vor constitui cea mai mare parte a întăririlor forțelor NATO din Kosovo. Batalionul turc va fi dislocat în Kosovo atât timp cât va fi necesar, iar un batalion suplimentar de forțe de rezervă ale NATO a fost, de asemenea, pus în alertă superioară pentru a fi desfășurat în caz de nevoie.

Iată că, la patru zile după ce violența a izbucnit în trei din cele patru municipalitățile din nordul Kosovo, majoritare sârbe, împotriva primarilor de etnie albaneze nou-aleși și care au fost instalați sub paza poliției, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și liderii UE au cerut cu fermitate organizarea de noi alegeri.

Prim-ministrul kosovar, A. Kurti, a subliniat că „înlăturarea gloatelor violente din fața clădirilor primăriilor municipalităților și punerea în aplicare deplină a Acordului de la Bruxelles reprezintă calea către detensionare până la noile alegeri”. Liderul kosovar a continuat să numească protestatarii sârbi din nord „o gloată” și „o miliție fascistă” de la izbucnirea ciocnirilor violente. Este semnificativ de subliniat că, în dimineața zilei de 02 iunie 2023, protestatarii sârbi kosovari s-au adunat din nou în fața clădirii municipalității din Zvečan.

Unii dintre ei strigau sloganuri care spuneau: „Nu suntem criminali, vrem doar libertate” și „Nu ne veți alunga din casele noastre”.

În cadrul celui de-al doilea summit CPE al Comunității Politice Europene[1], desfășurat în Republica Moldova, președintele kosovar, V. Osmani, s-a întâlnit cu președintele sârb, Aleksandar Vučić sub auspiciile Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, dar și în prezența președintelui francez, E. Macron, și cancelarului german, O. Scholz.

După întâlnirea care a avut loc, J. Borrell a subliniat: „Avem trei solicitări clare: noi alegeri locale acum, asigurarea participării sârbilor kosovari și începerea lucrărilor de înființare a Asociației Municipalităților Majoritare Sârbe în cadrul Dialogului facilitat de UE”.

Înaltul oficial al UE a mai subliniat cu fermitate că „dacă acest lucru nu se va realiza, vor exista consecințe grave pentru relațiile Kosovo-UE”. Tot în acest context, este semnificativ punctul de vedere exprimat de președintele kosovar, V. Osmani, care a declarat pentru mass-media de la Chișinău că procedurile legale fac posibilă organizarea din nou a alegerilor din cele patru municipalități cu majoritate sârbă, din nordul Kosovo.

Președintele Kosovo a subliniat că „i-a informat pe liderii occidentali și UE că legislația kosovară permite această posibilitate și sunt gata să o ia în considerare pe baza legii privind alegerile din Kosovo”. E. Macron a anunțat anterior că Germania și Franța au cerut atât Kosovo, cât și Serbiei să susțină organizarea de noi alegeri în nordul Kosovo „cât mai curând posibil”. În mass-media internațională s-a făcut cunoscut opiniei publice internaționale că E. Macron a subliniat că el și O. Scholz au acordat Kosovo și Serbiei un răgaz de o săptămână pentru a răspunde propunerilor lor.

Comentariu:

Sârbii kosovari au negat cu fermitate legitimitatea alegerilor recente pe care le-au boicotat în masă și pentru care au votat doar 3,47% dintre cetățenii kosovari cu drept de vot din cele patru municipalități din nordul Kosovo. Protestele au început în contextul instalării primarilor nou aleși din Zubin Potok, Leposavić și Zvečan, când zeci de cetățeni, polițiști și militari KFOR au fost răniți în cadrul protestelor violente și confruntărilor.

Este de remarcat că, în urma discuțiilor purtate cu președintele Recep Tayyip Erdoğan, la Istanbul, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a mulțumit Turciei pentru trimiterea de întăriri în Kosovo, oficialul NATO subliniind: „Turcia este un aliat important și foarte apreciat, care aduce contribuții cheie NATO. Aceasta include trupele pentru misiunea noastră de menținere a păcii din Kosovo, care este și mai important acum, când tensiunile sunt mari. Mulțumesc Turciei pentru că a trimis întăriri în nordul Kosovo, în urma recentelor tulburări.”

În același context, la întâlnirea informală a miniștrilor de externe ai NATO de la Oslo, desfășurată în perioada 31 mai – 01 iunie 2023, secretarul general al NATO a spus: „Mesajul nostru atât pentru Belgrad, cât și pentru Pristina este că trebuie să se angajeze cu bună-credință în dialogul facilitat de UE; asta este singura cale spre pace. În același timp, NATO are responsabilitatea de a asigura stabilitatea în Kosovo și acesta este motivul pentru care suntem acolo de mulți ani și pentru care acum ne creștem prezența în regiune.”

Ca urmare, este necesar a aminti că NATO conduce o operațiune de menținere a păcii în Kosovo din 1999 în sprijinul eforturilor internaționale de a construi stabilitatea în regiune. Misiunea KFOR este de a menține un mediu sigur și libertatea de mișcare pentru toate comunitățile care trăiesc în Kosovo, în conformitate cu mandatul său în temeiul Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. În prezent, KFOR este alcătuită din peste 4.200 de militari puși la dispoziția NATO de 27 de state aliate și parteneri NATO.

Concluzionând putem spune că solicitările de la Washington și Bruxelles au fost transmise cu fermitate și includ organizarea de noi alegeri locale cu participarea sârbilor kosovari și implementarea unui acord care va duce la înființarea unei asociații care să reprezinte interesele sârbilor în municipalitățile din nordul Kosovo. Este de remarcat că, aceste cereri au fost transmise personal în timpul vizitelor trimisului UE pentru dialogul Kosovo-Serbia, Miroslav Lajčák, și trimisului SUA pentru Balcanii de Vest, Gabriel Escobar. Atât G. Escobar, cât și M. Lajčák au transmis liderilor Kosovo că vor exista „consecințe” dacă nu respectă cererile SUA și UE. G. Escobar și M. Lajčák au avut întâlniri la nivel înalt la Pristina și Belgrad, în timp ce SUA și UE încercau să impună soluții pentru a stabiliza situația tensionată creată, când sârbii au protestat față de transferul puterii pentru administrarea celor patru municipalități din nordul Kosovo, etnicilor albanezi.

2. Acuzații grave între politicienii muntenegreni înainte de procesul electoral ce urmează a avea loc în 11 iunie 2023

În 07 iunie 2023 mișcarea Europe Now[2] l-a acuzat pe ministrul de interne, Filip Adžić, că a făcut afirmații false cu privire la presupusele relații ale liderului său Milojko „Mickey„ Spajić, cu comerciantul de criptomonede sud-coreean fugar Do Kwon[3], după ce F. Adžić l-a acuzat pe fondatorul criptomonedelor prăbușite că finanțează ilegal campania electorală a mișcării politice menționate, Europe Now. Mai mult, F. Adžić a făcut declarații acuzându-l pe M. Spajić că s-a întâlnit cu Do Kwon la Belgrad după ce a fost emisă o notificare a Interpol pentru arestarea acestuia din urmă.

Adžić a susținut că are informații despre întâlnirile celor doi, subliniind că: „Am avut informații că cei doi s-au cunoscut, chiar și într-o atmosferă de familie, chiar și după momentul în care Do Kwon a fost pe lista de urmăriți internațional. Avem și numele străzii din Belgrad unde s-au întâlnit”. „Dacă avem informații că cineva din lumea cripto, care are miliarde la dispoziție, se amestecă în procesul electoral din Muntenegru, trebuie să reacționăm”, a adăugat F. Adžić.

Au existat informații în mass-media și cu privire la faptul că Do Kwon a trimis o scrisoare prim-ministrului în exercițiu, Dritan Abazović, ministrului Justiției în funcție, Marko Kovač și Procuraturii Speciale de Stat, susținând că a finanțat mișcarea Europe Now.

Abazović a confirmat că a primit scrisoarea lui Do Kwon și a cerut Procuraturii Speciale de Stat să investigheze cazul.

Europe Now a negat afirmațiile și și-a acuzat oponenții politici că răspândesc informații false înainte de viitoarele alegeri parlamentare programate a se desfășura în 11 iunie 2023.

„Invităm Agenția pentru Prevenirea Corupției, în calitate de autoritate relevantă, să confirme sau să infirme declarațiile conform cărora Do Kwon a finanțat campaniile noastre electorale”, a cerut oficialul Europe Now, Vasilije Čarapić, făcând cunoscută această solicitare mass-media.

„Deoarece suntem convinși că ministrul de interne, Filip Adžić nu are nicio dovadă pentru ceea ce susține, acuzațiile sale nu sunt altceva decât abuzul de poziție oficială în plină campanie electorală”, a adăugat V. Čarapić.

Comentariu:

Există informații conform cărora, potrivit sondajelor de opinie, recent formatul partid politic Europe Now ar putea conduce noul guvern după alegerile parlamentare din 11 iunie 2023, iar Milojko „Mickey” Spajić ar putea deveni următorul prim-ministru în Muntenegru.

Drept urmare, este foarte interesant faptul că și Comitetul de Securitate Națională Muntenegreană a cerut Procuraturii Speciale de Stat să investigheze relațiile dintre comercianții străini de criptomonede cu partidele politice din Muntenegru. „Am discutat despre cetățenii străini care sunt conexați de activitățile cu criptomonede. Nu este vorba de o singură persoană, ci de mai multe persoane care operează sau au operat pe teritoriul Muntenegrului”, a declarat premierul D. Abazović mass-media. „Au fost contacte și conexiuni și o terță parte a încercat să finanțeze ceva pentru a obține un beneficiu. Avem pretenții de la serviciile partenere de informații că aceste criptomonede sunt din ce în ce mai folosite pentru spălarea banilor și finanțarea grupurilor criminale organizate”, a adăugat el. Conform Legii Muntenegrului privind finanțarea entităților politice, cetățenii străini nu pot dona partidelor politice și nici nu pot finanța campanii electorale, în timp ce partidele trebuie să raporteze toate donațiile la Agenția pentru Prevenirea Corupției.

Este foarte important a menționa aici și faptul că, în 23 martie 2023, Do Kwon și Han Chang-Joon, un director executiv la furnizorul de plăți mobile Chai, au fost arestați în Podgorica pentru că ar fi încercat să călătorească cu documente falsificate. De la arestarea lui Do Kwon, atât Coreea de Sud, cât și SUA au cerut extrădarea lui pentru a se confrunta cu acuzații penale în urma procesului său în Muntenegru.

3. În Balcanii de Vest se intensifică traficul de droguri pe lângă celelalte activități specifice crimei organizate, Bosnia și Herțegovina (BiH) fiind cel mai recent caz

În 05 iunie 2023, autoritățile bosniace au confiscat 124 de kilograme de cocaină ambalate în cutii cu banane, după ce a fost găsită de muncitori într-un depozit din orașul Siroki Brijeg, din sud-vestul țării, această operație fiind confirmată de Agenția de Stat pentru Investigații și Protecție din BiH (SIPA). „Pot confirma sechestrul, anchetatorii și-au făcut treaba, dar din cauza anchetei în curs, nu pot da mai multe detalii”, a declarat Jelena Miovcic, purtătorul de cuvânt al SIPA.

Potrivit rapoartelor presei bosniace, lucrătorii unei companii de import de fructe și legume au găsit cocaina ambalată în cutii în depozitul companiei.

Conform estimărilor, valoarea vânzării ilegale stradale este de aproximativ 10 milioane de euro, marcând-o drept unul dintre cele mai mari capturi de droguri din istoria BiH.

Comentariu:

Toate acestea se întâmplă și după ce Europol a anunțat că 37 de membri ai unui cartel internațional de trafic de cocaină au fost arestați în urma unei operațiuni internaționale coordonate, în 24 mai. Această operațiune a constat într-o serie de raiduri efectuate simultan în Croația, Slovenia, BiH, Țările de Jos, Italia, Belgia și Germania, persoanele arestate atunci făcând parte din celule criminale extrem de violente din Balcanii de Vest. Printre cei arestați se numără și un lider, cetățean al BiH, care conducea o celulă „în principal implicată în traficul pe scară largă de droguri și arme de foc în toată Europa”, așa cum a subliniat Europol. Potrivit rapoartelor presei bosniace, grupul era condus de Dino Muzaferovic, cunoscut sub numele de Cezar, care a fost arestat din nou și se află în închisoare în Italia, unde ispășește o pedeapsă de patru ani. „Anchetatorii au reușit să descopere modul în care acest individ a continuat să orchestreze activitățile criminale ale bandei sale din celula sa din închisoare. De acolo, se crede că el a dat în mod regulat ordine și instrucțiuni subordonaților săi cu privire la chestiuni legate de traficul de droguri și arme de foc”, a adăugat Europol. În timpul raidurilor, poliția a confiscat peste 15 kilograme de cocaină, 11 kilograme de heroină, trei kilograme de amfetamină, șapte kilograme de marijuana și zece kilograme de hașiș, 18 arme de foc, peste 2.500 de muniții, numerar și explozibili cu detonatoare la distanță. Anchetatorii au spus că grupul era responsabil pentru contrabanda a peste 100 de kilograme de cocaină. „Această cercetare internațională urmează unei investigații complexe conduse de Direcția Generală a Poliției Croate în cadrul Grupului Operațional Operațional „Cartelul Balcanic””, a făcut cunoscut Europol, adăugând că „dezvoltarea informațiilor realizată de Europol după eliminarea recentă a trei instrumente de comunicare criptate utilizate de criminali – Encrochat, Sky ECC și ANOM – au dezvăluit prevalența criminalilor din Balcani în peisajul criminal global.” Aceste acțiuni au fost coordonate de la un post de comandă din Zagreb, Croația, cu sprijinul ofițerilor Europol dislocați pe teren, precum și al poliției locale din fiecare dintre țări.

În ceea ce privește ultimul trafic de droguri în Balcanii de Vest, nu este prima dată când poliția din BiH identifică și confiscă transporturi de droguri. În ianuarie 2023, alte 52 de kilograme de cocaină au fost găsite în cutii pline cu banane, în capitala Sarajevo. În luna august a anului trecut, Administrația de Poliție a Republicii Srpska (RS) a confiscat 73 de kilograme de cocaină dintr-un depozit din orașul Doboj, care ar fi ajuns accidental în centrul BiH.

În aprilie 2021, o companie din orașul Tuzla, Federația Croato-Musulmană (FBiH), a comandat un transport de banane, dar a primit în schimb un container cu 500 de kilograme de cocaină. Poliția a așteptat într-un port din Ploce, în Croația, să sosească cineva pentru a ridica transportul, dar nimeni nu a făcut-o.

În ianuarie 2022, aproximativ 400 de kilograme de cocaină au fost găsite în Muntenegru, ambalate tot în cutii cu banane. Nu a fost descoperit până când a ajuns în depozitul celui mai mare lanț de retail din țară, unde a fost găsit de muncitori. O persoană a fost arestată.

Iată că Balcanii de Vest devin o rută din ce în ce mai preferată de grupările de crimă organizată, de trafic de droguri, dar și de persoane.

Ne reamintim că, în decembrie 2022, Poliția din Macedonia de Nord a făcut cunoscut opiniei publice că a arestat nouă persoane, inclusiv un ofițer de poliție, toate persoanele fiind suspectate că au introdus ilegal zeci de migranți prin țară.

Cei nouă, care au fost toți cetățeni macedoneni și au inclus doi minori, au fost arestați în timpul raidurilor executate în 11 locații din capitala, Skopje, alți doi bărbați fiind căutați. Se presupune că trei bărbați din țări din Orientul Mijlociu care nu au fost arestați ar fi condus grupul, care este acuzat că a introdus ilegal persoane din Afghanistan, Pakistan, Siria și din alte țări, traseul fiind din Grecia până în Macedonia de Nord în drum spre Serbia și apoi către țările europene dezvoltate. Grupul a fost, de asemenea, acuzat că a transferat migranți indieni din Serbia în Grecia prin Macedonia de Nord. Autoritățile macedonene au mai specificat că grupul ar fi introdus ilegal cel puțin 86 de persoane într-o perioadă de șase luni din mai până în octombrie 2022, taxându-le până la 800 de euro pentru fiecare transfer.

Putem aprecia că ruta de migrație care se întinde din Grecia prin Balcani este din nou mai activă, după ce multe țări din această regiune au ridicat restricțiile de călătorie impuse din cauza pandemiei de COVID-19.

[1] Cel de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene a fost o întâlnire care a avut loc la 01 iunie 2023 la Castelul Mimi, localitatea Bulboaca, la 35 de kilometri de Chișinău. La acest eveniment au participat patruzeci și cinci de șefi de state și de guverne, precum și lideri ai instituțiilor Uniunii Europene.

[2] Mișcarea Europe Now (Europa Acum), uneori stilizată cu un semn de exclamare, este o organizație politică de centru din Muntenegru, fondată în iunie 2022 de foștii miniștri ai finanțelor. și Economie, Milojko Spajić și Jakov Milatović. Se descrie ca o mișcare axată pe economie și anticorupție și este liberală din punct de vedere economic.

[3] Kwon Do-Hyung, mai cunoscut sub numele de Do Kwon, este co-fondatorul și CEO-ul sud-coreean al Terraform Labs cu sediul în Singapore, compania-mamă a criptomonedelor TerraUSD și Luna. Acestea două s-au prăbușit în mai 2022.