1. Mari proteste în Serbia

În Serbia au continuat protestele de mare amploare a zeci de mii de persoane care s-au adunat în Belgrad, cerând demisia președintelui Aleksandar Vučić, după cele două evenimentele ce au avut loc în capitala Serbiei și la periferia ei, la începutul lunii mai și în urma cărora a rezultat un număr mare de victime și răniți.

Mitingul din 27 mai 2023 a avut loc și în momentul în care A. Vučić a demisionat din funcția de lider al Partidului Progresist Sârb (SNS), pe fondul planurilor sale de a forma o mișcare politică de amploare, sperând, cel mai probabil, că va „reuni un număr mai mare dintre cei care doresc să lupte pentru victoria Serbiei patriotice”.

Într-un astfel de context generat de evoluțiile din Serbia, guvernul lui A. Vučić se află sub presiune, ținând cont de faptul că protestatarii anti-guvernamentali, fac dovada unei furii semnificative pe SNS-ul guvernamental, din cauza a ceea ce spun ei că este o cultură a violenței promovată de guvern și de mass-media pe care o controlează.

Protestele se desfășoară sub sloganul „Serbia împotriva violenței” și așa cum era de așteptat, la organizarea lor participă partidele de opoziție, protestele culminând cu unele dintre cele mai mari mitinguri din țară, de când demonstrațiile pe scară largă au declanșat căderea fostului președinte al Serbiei, Slobodan Milošević, în urmă cu mai bine de două decenii.

Este semnificativ de menționat că protestatarii au cerut ministrului de interne, Bratislav Gašić, și directorului agenției de securitate a Serbiei (BIA), Aleksandar Vulin, să demisioneze. Nu trebuie omis faptul că protestatarii opoziției din Belgrad au scandat, de asemenea, sloganuri prin care îl îndemnau pe A. Vučić să „plece” și să „demisioneze”.

Mass-media internațională a făcut cunoscut opiniei publice că protestatarii au acuzat guvernul Serbiei că încurajează o „cultură a violenței” și, de asemenea, „că guvernul nu face suficient pentru a combate corupția și că această instituție se îndreaptă într-o direcție autoritară.”

În acest context, semnalăm și poziția adoptată și exprimată de președintele Serbiei, A. Vučić, care a declarat că noua sa mișcare națională va fi formată în iunie 2023 și are ca scop includerea și altor partide, experți și persoane marcante și va promova unitatea.

Protestatarii și-au reiterat și alte cereri, blocând și două poduri, cereri care au inclus înlocuirea tuturor actualilor membri ai Autorității de Reglementare pentru Media Electronică, interzicerea programelor TV care promovează violența (TV Pink și TV Happy), deoarece, conform protestatarilor, aceștia încalcă legea și promovează violența și imoralitatea. Manifestanții au solicitat și interzicerea presei scrise care promovează agresiunea și nu respectă codul de etică jurnalistică.

Partidul de guvernământ a respins pe scară largă cererile lor și a spus că serviciile secrete străine manipulează protestele. Susținătorii președintelui A. Vučić au convocat un contra-protest într-un oraș de la nord de Belgrad, la care au participat mii de susținători ai săi.

Comentariu:

Partidele de opoziție și organizațiile de promovare și apărare a drepturilor omului l-au acuzat pe A. Vučić și SNS de autocrație, înăbușirea libertăților presei, violența împotriva oponenților politici, corupția și legăturile cu crima organizată. Totuși, este de remarcat că președintele sârb a organizat, în 26 mai 2023, într-un oraș situat la nord de Belgrad, un miting al propriilor susținători, într-o demonstrație de forță împotriva protestelor conduse de formațiunile politice de opoziție. Zeci de mii de oameni au fost transportați cu autobuzele din toată Serbia, dar și din Kosovo, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord pentru a participa la mitingul organizat.

În vârstă de 53 de ani, A. Vučić a devenit președinte al SNS în 2012, înlocuindu-l pe Tomislav Nikolić, care ocupase postul din 2008, când partidul a fost înființat ca o ramură a Partidului Radical Sârb ultranaționalist. Mai întâi, A. Vučić a fost viceprim-ministru și prim-ministru, apoi a fost ales președinte în 2017 și 2022. Al doilea și ultimul său mandat expiră în 2027. Alături de aliații săi, SNS deține o majoritate de 164 de locuri în parlamentul de 250 de membri. După naționalismul demonstrat în timpul războaielor din anii 1990, A. Vučić a îmbrățișat ulterior politicile pro-europene, proclamând ca obiectiv strategic aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. De asemenea, menține legături strânse cu Rusia și China.

2. Situația din Kosovo a devenit din ce în ce mai tensionată

În 26 mai 2023, la o zi după ce noii primari albanezi aleși și-au depus jurământul pentru ocuparea funcțiilor în municipalitățile cu majoritate sârbă din nordul Kosovo, au izbucnit violențe între sârbii locali și poliție, pentru că localnicii încercau să-i împiedice pe noii primari să intre în clădirile lor municipale unde urmau să-și desfășoare activitatea. Sârbii locali contestă legitimitatea alegerilor recente (desfășurate în 23 aprilie) pe care le-au boicotat în masă și la care au votat doar 3,47% dintre persoanele cu drept de vot.

Poliția a confirmat că cinci polițiști au fost răniți, iar presa de limbă sârbă relatează că zeci de cetățeni sârbi kosovari au fost, de asemenea, răniți în confruntările dintre localnici și poliție, unde s-au folosit gaze lacrimogene, s-au auzit împușcături și vehicule de poliție au fost arse și avariate. Presa locală în limba albaneză, Koha, a făcut cunoscut că vehiculul echipei lor a fost atacat cu pietre de către persoane mascate, dar nimeni nu a fost rănit. Asociația Jurnaliştilor din Kosovo a cerut Poliției din Kosovo și prezenței internaționale a KFOR și EULEX să asigure siguranța jurnaliștilor.

În ciuda incidentelor înregistrate, noul primar al orașului Zvečan, Ilir Peci, a făcut cunoscut opiniei publice că a intrat în clădire, ca și primarul din Zubin Potok, Izmir Zeqiri. „S-a ordonat o deplasare urgentă către linia administrativă cu Kosovo”, a declarat Vučević pentru Pink TV în direct din centrul Belgradului. În timp ce situația este încă tensionată în Zubin Potok, Leposavić și Zvečan, noul primar ales din Mitrovica de Nord, Erden Atic, a declarat: „Și eu am auzit alarma mai devreme”. Totuși, acesta a adăugat că „astăzi sunt aici, în clădirea primăriei din birou, nu știu mai multe detalii, sunt aici, lucrez, am întâlniri.”

În 29 mai 2023, sârbii kosovari au fost din nou prezenți în fața clădirilor municipalităților din nordul Kosovo dominat de sârbi, protestând împotriva primarilor de etnie albaneze nou-aleși, în timp ce poliția kosovară și misiunea de menținere a păcii a NATO din Kosovo, KFOR, și-au sporit prezența pentru a securiza zona. Între timp, primarii nou-aleși din Zvecan, Ilir Peci, și din Zubin Potok, Izmir Zeqiri, s-au întâlnit la Priștina cu ambasadorul UE în Kosovo, Tomas Szunyog, și cu ambasadorul SUA, Jeffrey Hovenier. Ambii primari sunt membri ai Partidului Democrat din Kosovo (PDK, partid de opoziție). Ceilalți doi noi primari din nordul Kosovo, care sunt membri ai partidului de guvernământ, Vetevendosje, Lulzim Hetemi, din Leposavic, și Erden Atic, din Mitrovica de Nord, nu au participat. E. Atic a declarat că „se vor întâlni în curând cu multă plăcere cu reprezentanții UE și SUA și așteptă sprijin și cooperare.”

Conform informațiilor furnizate de Biroul UE din Pristina „s-a cerut celor doi primari, care au participat la întâlnirea menționată, să dea dovadă de reținere și să nu recurgă la nicio acțiune care ar putea declanșa noi incidente și o potențială escaladare a situației”.

În același context, ministrul sârb al apărării, Miloš Vučević, a făcut și el cunoscut că președintele sârb, A. Vučić, a cerut armatei, cu puțin înainte de ora 14:00, să treacă la cel mai înalt nivel al pregătirii pentru luptă, „fiind ordonată o deplasare urgentă către linia administrativă cu Kosovo”.

Drept urmare, în 30 mai 2023, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut cunoscut că alianța va trimite încă 700 de militari în Kosovo pentru a ajuta la stoparea protestelor violente și a pus un alt batalion în așteptare în cazul în care revoltele se extind. Militarii trimiși în Kosovo se vor alătura celor 3.800 de militari ai forțelor NATO staționate în Kosovo, în primul rând cu atribuții de menținere a păcii, dar și pentru a veghea asupra granițelor, unde Belgradul și-a întărit în prezent prezența trupelor sale.

Comentariu:

Situația rămâne încă foarte tensionată în nordul Kosovo, unde protestatarii și-au expus cererile și sunt în negocieri și cu KFOR. Explicând cererile lor, liderul partidului sârb kosovar Lista sârbă, susținut de Belgrad, Goran Rakić, a declarat că poliția din Kosovo, pe care el a descris-o drept „șerifi ilegali”, ar trebui să se întoarcă „acasă și să aibă grijă de rude rude, iar toate unitățile speciale din clădirea primăriei, din jurul municipiului, ar trebui retrase spre sud, pentru că nu este o secție de poliție, este o primărie.”

Totuși este de remarcat că, în 25 mai 2023, Comisarul European pentru Extindere, Oliver Varhelyi după o întâlnire cu reprezentanții Listei Sârbe, a subliniat că înființarea Comunității Municipalităților cu majoritate sârbă a fost o condiție prealabilă pentru normalizarea și progresul Kosovo pe drumul către Uniunea Europeană. O. Varhelyi s-a întâlnit cu președintele Listei Sârbe, Goran Rakić, la Mitrovica de Nord, discutând despre sprijinul Uniunii Europene pentru regiune, dar în cadrul vizitei sale în Kosovo, O. Varhelyi s-a întâlnit și cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, și cu președintele Kosovo, Vjosa Osmani, la Pristina.

3. Macedonia de Nord este ținta unor operații secrete cu posibilă implicare a Ungariei și se află în relații din ce în ce mai tensionate cu Bulgaria

Datorită poziției sale geopolitice și geostrategice, Macedonia de Nord se află la intersecția intereselor și acțiunilor grupărilor crimei organizate, precum și a diferitelor interese în plan geopolitic și geostrategic și, implicit, este vizată pentru implementarea unor operații secrete de intelligence. Drept urmare, ministerul afacerilor interne și serviciile de informații și de securitate investesc eforturi enorme pentru combaterea criminalității organizate și a corupției. În plus, eforturile lor sunt și cea mai mare barieră în calea migranților care aspiră să treacă prin Macedonia de Nord pentru a ajunge în UE, dar și în calea acelor structuri de intelligence care reprezintă o amenințare și un risc semnificativ de securitate.

Ministrul afacerilor interne, Oliver Spasovski, a ajuns să fie una din țintele principale deoarece în numai un an a reușit să organizeze eficient structura pe care o conduce, primind numeroase elogii. El a profesionalizat forțele de poliție, a detectat și demontat rețelele anumitor servicii străine de securitate și informații de pe teritoriul Macedoniei de Nord, în special serviciile rusești, motiv pentru care atacurile sunt concepute ca un fel de răzbunare pentru munca sa de succes. Oficialul macedonean s-a remarcat și prin excelentul discurs ministerial de deschidere la Congresul mondial pentru securitatea frontierei din 2023, cu aproape 400 de delegați, din peste 50 de țări, reuniți la Skopje, Macedonia de Nord. Oliver Spasovski, a transmis un călduros bun venit participanților la evenimentul menționat, încurajând colaborarea și cooperarea la nivelul comunității internaționale pentru securitate, protecție și management al frontierei.

Sectorul de securitate, informații și poliție din Macedonia de Nord se confruntă cu provocări, amenințări și riscuri enorme, care, din păcate, provin și din unele țări membre ale UE și NATO. În mass-media de specialitate au început să apară informații cu privire la o posibilă implementare a unei operațiunii secrete de informații cu numele de cod Rösselsprung, care reprezintă încă o amenințare și un risc ridicat la adresa securității. Scopul principal al operațiunii este răsturnarea guvernului existent și întoarcerea fostului premier, Nikola Gruevski (VMRO-DPMNE), în Macedonia de Nord.

Prin urmare, a devenit foarte important a fi subliniat că autoritățile macedonene, împreună cu partenerii și aliații din UE și SUA, ar trebui să insiste în relațiile cu Ungaria pentru extrădarea oficială a lui Gruevski, în Macedonia de Nord. Încercările de destabilizare a statului sunt intensificate prin generarea a numeroase scandaluri. Au fost detectate și localizate peste 160 de portaluri media care produc știri false și dezinformare. Compania care gestionează site-urile web care susțin partidul de opoziție VMRO-DPMNE este afiliată serviciului public de radiodifuziune ungar Magyar Televizo (MTV), care favorizează partidul de guvernământ Fidesz condus de premierul ungar, Viktor Orbán.

În altă ordine de idei, Andrei Kovatchev, un europarlamentar bulgar din partidul GERB (PPE) al fostului prim-ministru, Boiko Borissov, și patru persoane care îl însoțeau, li s-a refuzat intrarea în Macedonia de Nord în week-end-ul 06-07.05.2023. A. Kovatchev, purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru extindere, a fost însoțit de Milen Vrabevski (președintele Fundației Memoriei Bulgare) și de alți trei bulgari.

Poliția macedoneană a declarat că persoanele care călătoresc pentru a participa la activitatea memorială anuală organizată la cimitirului militar bulgar nu îndeplineau condițiile pentru a intra în Macedonia de Nord.

Ministerul bulgar de externe s-a declarat dezamăgit de decizia autorităților din Macedonia de Nord, spunând că a „întunecat” ziua sărbătorii.

Autoritățile macedonene au comentat situația, în acest sens, purtătorul de cuvânt al ministerului afacerilor interne, Tony Angelovski, afirmând că Kovatchev și Vrabevski nu au îndeplinit condițiile pentru intrarea în Macedonia de Nord. Mai mult, oficialul macedonean a subliniat pentru mass-media că: „Poliția macedoneană nu va permite, acum sau în viitor, să intre în țară persoane care ar putea încălca ordinea și liniștea publică și insultă și înjosesc cetățenii și statul”.

Autoritățile din Bulgaria au anunțat că vor ridica oficial problema autorităților din Macedonia de Nord și partenerilor internaționali. Kovatchev a mai spus că i-a informat pe președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, și pe comisarul UE pentru extindere, Olivér Várhelyi, despre această problemă.

Reflectând la faptul că autoritățile de frontieră din Macedonia de Nord i-au refuzat intrarea, europarlamentarul Kovatchev a spus că „a fost extrem de surprins” și a subliniat că: „Cu doar câteva zile în urmă, m-am întâlnit cu ministrul de externe, Bujar Osmani. Prin urmare, incidentul îmi este absolut neclar. Este o inerție din trecut, o inerție în serviciile lor pentru că serviciul lor de securitate dă listele persoanelor care nu au voie să intre în Macedonia.”

Comentariu:

La nivel internațional a devenit foarte clar că numeroși analiști cred faptul că la nivelul NATO, dar și la nivelul UE și SUA, ar trebui să nu se mai tolereze astfel de acțiuni ale unor servicii de securitate și informații desfășurate de alte state în Macedonia de Nord, deoarece aceste acțiuni constituie un punct de îngrijorare, mai ales că acestea nu vizează doar interesele naționale ale unei țări suverane, ci și interesele NATO.

În acest context, este necesar să se asigure sprijin și asistență adecvată din partea țărilor partenere și a aliaților, creșterea protecției fizice și informative a instituțiilor cheie ale statului și a deținătorilor de funcții publice cheie, în special a ministrului Spasovski, care este principalul susținător al activităților de contracarare a operațiilor de intelligence, în special a influenței ruse și chineze. NATO și UE trebuie să asiste această țară europeană promițătoare să avanseze în procesul de negociere și să continue să fie un promotor și apărător al valorilor și perspectivelor europene în regiunea Balcanilor de Vest. Nu trebuie să omitem nici faptul că atacurile împotriva Macedoniei de Nord au loc în umbra și pe fundalul războiului din Ucraina, ceea ce face și mai periculoasă și dificilă situația.

În ceea ce privește recentele tensiuni apărute din nou între Macedonia de Nord și Bulgaria, este semnificativ a sublinia că de ani de zile, ceremonia menționată s-a desfășurat la cimitirul militar bulgar din Novo Selo, iar organizatorii au inclus întotdeauna Ambasada Bulgariei la Skopje, Consulatul General al Bulgariei la Bitola și Fundația „Memoria Bulgariei”. Novo Selo este un sat din partea de sud-est a Macedoniei de Nord, situat la 9 km de granița cu Bulgaria și aproape de granița cu Grecia. Cimitirul militar bulgar de lângă Novo Selo este locul final de odihnă a 71 de militari bulgari din Divizia a 2-a tracă de infanterie și divizia a 11-a macedoneană de infanterie, care au pierit în timpul primului și celui de-al doilea război balcanic și al primului război mondial.

Pentru prima dată, ceremonia menționată și organizată în acest an a inclus o slujbă comună între cele două biserici ortodoxe, la care au participat reprezentanți ai corpului militar-diplomatic din Macedonia de Nord și studenți din Bulgaria.